Cum și cât costă să crești o grădină de legume vara aceasta

Cu mai puțin de 250 de lei și câteva ore de muncă vei avea toată vara legume proaspete în grădină și vei putea face rezerve pentru iarnă. Îți propunem o grădină creată după niște principii noi ale agriculturii care, nu doar o să-ți ofere alimente sănătoase, dar și va îmbunătăți calitatea solului din grădina ta. 

Pentru viitoarea grădină am apelat la experiența Irinei Meșin care practică grădinăritul de aproape 7 ani. Cu alte cuvinte, de când s-a mutat de la Chișinău la casă pe pământ în Dănceni, Ialoveni. În toți acești ani a experimentat cu plantele din grădină și a tot căutat cele mai potrivite combinații după principiile alelopatiei și ale permaculturii.  

1. Aleopatia este influența exercitată de unele plante superioare asupra plantelor din vecinătate prin intermediul unor substanțe chimice. 
2. Permacultura este un sistem de cultură în care se imită ecosistemele naturale, astfel încât să nu epuizeze sau să polueze mediul înconjurător și să fie viabil în timp cu intervenția minimă a omului. Permacultura folosește principii 100% naturale și are la bază grija față de pământ, față de oameni și limitarea consumării resurselor. 
Irina Meșina în grădina ei din satul Dănceni, Ialoveni. În spate se pot observa parcelele cu răsadurile plantate. Foto: Instagram/Irina Burca

Fiind specializată în analiza financiară și pasionată de tabele, Irina a creat „Jurnalul Grădinii”. E vorba de un jurnal în care poți să-ți organizezi grădina în parcele și în funcție de plantele companion pentru legumele de bază pe care le vrei în grădina ta. 

„Jurnalul grădinii” elaborat de Irina Meșina este un jurnal care te ajută să-ți organizezi grădina

În jurul plantelor principale cum ar fi roșiile, castraveții, varza, cartofii, vânăta, Irina recomandă sădirea plantelor compatibile cu dânsele. Pe fiecare pagină lângă plantele cele mai importante a indicat cele care se potrivesc și cele care nu se potrivesc.  

Dacă vrei să plantezi cimbru, te uiți în tabel cu ce plantă mai bine se potrivește și îl scrii acolo unde planifici să-l pui. „Asta oricum nu este o teorie, nu este o știință exactă ca matematica. E foarte multă creativitate și experimentare. Aceleași combinații de plante în două grădini diferite pot avea efect diferit, din cauza solului. De exemplu, dacă avem o grădină în care solul este bogat cu râme, cu foarte multe organisme, plantele vor crește mai bine. Dar dacă avem o grădină curată, fără iarbă, dar solul poate să nu fie atât de bogat, să nu aibă atât de multe elemente nutritive, plantele s-ar putea să reacționeze diferit”, explică Irina. 

Acasă, Irina și-a făcut parcele de un metru lățime și aproape 7 metri lungime. „Eu când am grădina organizată pe hârtie, mai ușor găsesc semințe, mai ușor organizez cu răsadurile, îmi dau seama cam câte răsaduri ar trebui să am și ce semințe urmează să cumpăr. Asta fac iarna când am mai mult timp liber. Dacă nu găsesc semințe în Moldova, comand online și în martie-aprilie eu deja sunt pregătită de grădinărit”. 

De exemplu, roșiile le pune în parcelă ca pe tabla de șah. Ca să îți imaginezi, a plantat o roșie, următoarea e o plantă companion, urmează o roșie, alta companion și tot așa. Distanța dintre plante este de aproximativ 40 cm. Anul trecut a plantat roșiile însoțite de busuioc (cunoscut pentru aroma lui deosebită), sparanghel și pătrunjel. 

Ce plantăm și cât costă

Ca să-mi fie mai ușor în organizarea grădinii imaginare, apelez la ajutorul Irinei și al jurnalului ei. Grădina va fi micuță. Voi pregăti trei parcele de un metru lățime și aproape trei metri lungime. Principalele legume pe care vreau să le plantez sunt roșiile, castraveții și ardeii dulci. 

  • Roșii 

 Plantele care se combină bine cu roșiile, potrivit experienței Irinei, sunt usturoiul, ceapa, păstârnacul, morcovul, țelina, floarea soarelui, pătrunjelul, mușețelul, gălbenelele, coriandru și altele. Nu se potrivesc cu căpșunile, cu cartofii, cu porumbul, cu fasolele cățărătoare, cu rozmarinul, cu castraveții. „Nu este obligatoriu toate 20 de plante companion să fie într-o parcelă, poate să fie numai două”, explică Irina. 

În grădina mea imaginară voi planta busuioc, pătrunjel și nasturtium, niște flori cu o aromă mai piperată care pot fi adăugate în salate.
 

busuioc  roșie  pătrunjel 
roșie  nasturtium  roșie 
pătrunjel  roșie  busuioc 
roșie  nasturtium  roșie 
busuioc  roșie  pătrunjel 
roșie  nasturtium  roșie 
nasturtium roșie busuioc

 

La Piața Centrală, majoritatea răsadurilor costă până la doi lei firul, cu excepția castraveților, pepenelui galben, roșu și altele. Respectiv, pentru 10 fire de roșii voi plăti 20 lei. Voi lua 5 fire de busuioc (unul de rezervă) cu 10 lei. Un pachet de semințe de pătrunjel costă 10,50 lei și un pachețel de semințe de nasturtium costă 14 lei. În total, pentru prima parcelă voi plăti 54,50 lei. 

Răsadurile le poți găsi la Piața Centrală, pe str. Mitropolit Varlaam în intersecție cu str. Armenească
  • Castraveți 

 A doua parcelă de aceleași dimensiuni vreau să o plantez cu castraveți. Plantele companion pot fi cimbrișorul, țelina, țigăncușele, căpșunile, sfecla, lupinul, porumbul, mazărea, oregano, hrișca, ardeii iuți și altele. Nu se potrivesc cu castraveții – ridichile, cartofii, hreanul, dovleceii și altele. 

Eu voi planta lângă castraveți mărar, ardei iuți și crăițe, flori cu un miros specific care pot alunga gândacii de Colorado sau alte insecte dăunătoare. Semințele de mărar le voi planta pe toată suprafața parcelei.  

 

castravete  ardei iute  crăițe 
ardei iute  crăițe  castravete 
crăițe  castravete  ardei iute 
castravete  ardei iute  crăițe 
ardei iute  crăițe  castravete 
crăițe  castravete  ardei iute 
castravete  ardei iute  crăițe 

 

Un fir de castravete la piață costă opt lei. Firul de ardei și de crăiță costă câte doi lei. Respectiv, pentru 7 fire de castravete și 7 fire de ardei iute și 7 fire de crăițe voi plăti 84 lei. Îmi mai trebuie și două pachețele de semințe de mărar care vor costa 22 lei. Suma totală pentru această parcelă va fi de 106 lei. 

  • Ardei dulci 

 A treia parcelă o plantez cu ardei dulci. Plantele companion pentru ardeii dulci sunt rozmarinul, melisa, asparagusul, maghiranul, busuiocul, echinaceea, irisul, muștarul, spanacul, sfecla și altele. Nu se potrivesc cu conopida, cu varza, cu petunia, cu mușcatele și altele.

În parcela mea ardeii dulci vor fi însoțiți de țelină, leuștean și florile cârciumărese. 

  

ardei dulce  țelină  leuștean 
cârciumărese  ardei dulce țelină 
leuștean  cârciumărese  ardei dulce
țelină  leuștean  cârciumărese 
ardei dulce  țelină  leuștean 
cârciumărese  ardei dulce țelină 
leuștean  cârciumărese  ardei dulce

 Voi cumpăra 6 fire de ardei dulci (12 lei), 5 fire de țelină (10 lei), două pachețele de semințe de leuștean (24 lei) și două pachețele de cârciumărese (20 lei). În total, pentru această parcelă voi plăti 66 lei. 

La Piața Centrală, firul de răsad costă până la doi lei – de roșii, ardei, vânătă și alte legume. Firul de castravete ajunge și la opt lei

„Nu mă deranjează chirăul din grădină” 

 Dacă te întrebi de ce le-am organizat atât de aproape una de alta, să știi că e vorba de o regulă importantă în agricultura regenerativă: pământul nu trebuie să fie negru. Este și o regulă pe care o urmează și Irina. „Pământul negru atrage foarte mult razele solare, asta înseamnă că crește temperatura solului. Din cauza asta nu se acumulează apa. Asta duce la uscarea solului, crăparea lui când e prea cald. Evident că acestea sunt condiții nefavorabile pentru multe microorganisme, pentru râme”. 

 Prin urmare, acoperirea solului cu multe plante echilibrează temperatura lui, menține umiditatea. Iar curățenia în grădina Irinei înseamnă că o plantă care nu este consumată este scoasă și înlocuită cu alta comestibilă. „Adică, am scos chirău și am pus o sămânță de fasole. Chirău oricum este la mine în grădină, nu mă deranjează. El nu este mult, dar trebuie să existe. În general, grădina trebuie să aibă toate plantele. Fiecare plantă are microelementele sale, ele când putrezesc – microelementele acestea rămân în sol și ajută la creșterea altor plante. Totul e un cerc închis și așa trebuie să fie. Și cu cât e mai mare diversitatea, cu atât mai puternică e planta, respectiv cu atât mai sănătos noi mâncăm”, concluzionează Irina Meșina. 

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.