Aproape lunar urmărim cum prețurile pentru gazele naturale cresc. Autoritățile din țările Uniunii Europene, care până la începutul anului 2022, depindeau în proporție de 40% de gazul rusesc (cei mai mari consumatori fiind Germania, Italia, Franța, Austria, Ungaria, Cehia și Slovacia), anunță populația să se pregătească pentru o iarnă grea cu multe lipsuri energetice, din cauza jocurilor purtate de Federația Rusă, pentru a descuraja țările europene să se opună războiului pornit împotriva Ucrainei.
Aceste noutăți au agitat și liniștea moldovenilor. În timp ce autoritățile caută soluții în cazul unei eventuale sistări a gazului livrat de Gazprom, mulți dintre cei care locuiesc în case la sol s-au grăbit să cumpere lemn în cantități mai mari decât ar fi avut nevoie. „Oamenii fac rezerve pentru cinci ani înainte. Asta a redus substanțial din rezervele anuale și a creat un deficit artificial, dar și a provocat panică”, spune Iuliana Cantaragiu, ministra Mediului.
Care este situația actuală în Moldova? Ce decizii au luat autoritățile și cum se pregătesc pentru iarnă alte țări? Povestim în acest material.
Cererea – 1,2 mln de metri steri
Cererea de lemn din acest an a crescut de aproape două ori, comparativ cu anii trecuți, ajungând la 1,2 mln de metri steri. Cel puțin această cifră a fost estimată de către reprezentanții Ministerului Mediului, autoritățile locale, dar și cei de la Moldsilva. Felul în care a fost colectată o parte din informație a cauzat și o serie de neînțelegeri în rândul populației.
„Până acum nu am avut date privind cantitatea de lemn vândută în fiecare an. De aceea, am rugat primăriile să întocmească liste cu cei care ar avea nevoie de lemn, pentru a colecta niște date mai concrete și a înțelege de cât lemn e nevoie. Însă, mulți oameni au înțeles că primăria va fi cea care le va distribui la toamnă lemne… Asta a cauzat și marea confuzie. Lemnul nu este distribuit, ci vândut. Și cumpărarea lui se va face după aceleași proceduri ca și în anii precedenți”, explică Iuliana Cantaragiu, ministra Mediului. Totodată, ea anunță că prețul la lemn va rămâne neschimbat – de 700-750 de lei (în funcție de regiune). Prețul nu include transportarea și despicatul.
Iar pentru a preveni specularea pieței pe fond de criză energetică, din luna iulie nu se mai vinde lemn agenților economici. Acest lucru i-a și făcut pe vânzători să provoace panica cu declarații precum lemnele se termină, motiv pentru care cereau și un preț mai mare. „Da, lemnul se termină la ei, dar nu și la stat. Comercianții vând tot ce au apucat să cumpere până în iulie. Iar statul va începe tăierile în toamnă, când copacii intră în hibernare”, subliniază ministra Mediului.
Cu toate acestea, oferta nu are cum să satisfacă cererea din acest an. Astfel, pe lângă cei 750 de mii de metri steri tăiați anual, vor fi efectuate și tăieri „în avans” din anul viitor. Iar așa cum „criza cere măsuri mai dure”, fiecare familia va putea să-și cumpere până la 5 metri steri de lemn, cantitate suficientă, spun specialiștii, ca o gospodărie să se poată încălzi în perioada rece a anului. „Oamenii vor soluții imediate și prea puțini se gândesc la consecințe. Mulți ar vrea să tăiem cât mai mult, ca să ne fie cald, dar hotărârile necalculate vor afecta și mai mult mediul și vor spori secetele, precipitațiile și vânturile puternice”, subliniază ministra Mediului.
Cozi la cărbune
Se tem că vor îngheța iarna și polonezii. De aceea își fac rezerve de cărbune și lemne. La sfârșitul săptămânii trecute, agenția Reuters prezenta un rând lung de automobile care se întindea pe câțiva kilometri în fața minei de cărbune Bogdanka. Oamenii așteptau mai multe zile să cumpere cărbune de două ori mai ieftin decât cel de pe piață. Asta deși, oficialii guvernamentali au spus în mod repetat că Polonia va avea suficient combustibil pentru a satisface cererea.
Președintele francez Emmanuel Macron și-a atenționat cetățenii că în această iarnă vor trebui să uite de opulență. „Este sfârșitul erei abundenței… Europa intră în ape neexplorate în această iarnă. Trebuie să rămânem lucizi cu privire la riscuri, dar să nu intrăm în furtună presupunând că totul este deja pierdut”, a spus el. Același lucru l-a menționat și cancelarul german Olaf Scholz după ce a fost în Canada, în căutarea unor surse energetice alternative gazului rusesc.
Alternative și lipsuri
Până în acest moment, liderii Uniunii Europene au alocat aproape 280 de miliarde de dolari pentru a reduce din efectele crizei energetice și scumpirile de aproape trei ori, scrie Bloomberg.
De aceea, majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene s-au angajat să reducă în mod voluntar consumul de gaz cu 15% în această iarnă – deși acest lucru va deveni obligatoriu dacă va avea loc sistarea de gaz. Între timp, țările au introdus reguli care:
- Limitează utilizarea aerului condiționat în clădirile publice și spațiile comerciale mari;
- Monumentele, clădirile publice și magazinele nu vor mai fi iluminate pe timp de noapte în scop estetic;
- Încălzirea piscinelor private ar putea fi, de asemenea, interzisă;
- Începând din septembrie, clădirile publice, cu excepția instituțiilor precum spitalele, urmează să fie încălzite la maximum 19°C, iar încălzirea poate fi oprită complet în intrări, coridoare și foaiere;
- Iar în cazul unor lipsuri acute, prioritate va avea transportarea mărfurilor pe calea ferată, decât cea a pasagerilor, scrie BBC.
Până atunci, statele încearcă să găsească alternative, să își facă rezerve și să calmeze populația pentru perioada incertă care ne așteaptă.
Surse foto: Pixabay, TheGlobeandMail, AJMTEM
