La circa 90 de kilometri de Chișinău se află una din cele mai captivante destinații turistice din Moldova – Crama Mircești. Situată pe locul unui fost conac, care, după cum spune fondatorul Arcadie Foșnea, a găzduit cel puțin trei generații de boieri, crama îți fură privirea din prima. Cu pereții albi, îmbinați cu piatră naturală și cu un acoperiș de oale naturale, crama pare o mică bijuterie arhitecturală cu priveliști spre văile și dealurile din împrejurimi.
Neoficial, crama deja e poreclită „mica Toscană a Moldovei”. Aici turiștii pot degusta vinuri privind spre cea mai înaltă plantație viticolă din Moldova, care se află la aproape 360 de metri deasupra nivelului mării.
Viile de la Mircești cultivate într-un amfiteatru
Arcadie Foșnea, fondatorul cramei, spune că ideea creării afacerii i-a venit cu mult mai înainte de 2009, atunci când, după cum zice el, a fost pusă „prima pietricică” la temelia acesteia. Voia să meargă după modelul micilor vinării de familie din Germania, țara unde și-a făcut studiile. Vinării mici, unde lucrează două-trei generații, iar tradițiile se transmit din tată în fiu.
Fiind din baștină din Mircești i-a fost simplu să aleagă viitoarea locație pentru cramă. Foșnea spune că Mircești este un loc unic, datorită dealului Pietrăriei, pe care se întind podgoriile de sute de ani. Pantele dealului creează impresia unui amfiteatru, unde în prezent pe partea sudică sunt cultivate soiurile roșii de struguri, iar pe cea nordică – soiurile albe.
„Dealul acesta se deosebește foarte mult de ceea ce cunoaștem în Moldova. Se deosebește prin solul cu un conținut scăzut de humus, dar perfect pentru vinurile mari, ca structură”, povestește el.
Poate de aceea dorința de a exploata terroir-ul (totalitatea de caracteristici specifice unei anumite podgorii – climă, sol, altitudine, pantă) moldovenesc a avut-o chiar de la început. „Am ajuns la concluzia că Moldova are totuși terroir-ul său, dar el nu este valorificat”, spune Foșnea. Potrivit lui, exemplul regiunilor viticole cum ar fi Bordeaux sau Toscana, unde lumea de sute de ani a promovat un stil autentic, local și a creat produse căutate în toată lumea, ar putea fi preluat și în Moldova.
Fondatorul cramei spune că denumirea neoficială, dată de vizitatorii cramei, de „mica Toscană a Moldovei” este o mândrie pentru el, dar și o provocare pentru a se ridica la nivelul vinăriilor din Toscana.
„Nu avem plug la vinărie”
Crama Mircești pune accentul pe autenticitate și în creșterea viței-de-vie. Cu cât mai mult intervii în podgorii cu atât mai mult strugurii trec într-o categorie mai tehnică și își pierd din valoare, se arată convins omul de afaceri. De aceea, podgoriile sunt crescute „într-o simbioză cu natura”.
„Noi nu afânăm solul, noi nu avem un plug la crama Mircești. Noi optăm pentru un covor verde în vița-de-vie, pentru faună. Noi nu folosim îngrășăminte minerale, doar organice. Folosim gunoiul de grajd de la o stână din apropiere și unde vița-de vie crește mai slab administrăm aceste îngrășăminte primăvara sau toamna”, explică el.
„Pentru o vinărie, turismul în trecut a fost o opțiune, astăzi e obligatorie”
Arcadie Foșnea e convins că pentru o vinărie, turismul în trecut a fost o opțiune, astăzi e obligatorie. El își aduce aminte cu zâmbet de primii turiști care au vizitat crama, în 2018. „Era totul în construcție, dar erau indicatoare spre cramă și într-o zi ne trezim în curte cu niște nemți. Și ei au râs, și noi am râs. Dar am zis că avem un pahar de vin, avem și o stână oi, și vă servim cu brânză. Ei atât de încântați au rămas. Atunci au fost atâtea emoții și mă gândeam: «Așa toată viața va fi? Cu emoțiile astea?»”, povestește el.
Despre unicitatea locului, Arcadie Foșnea poate să le vorbească turiștilor ore în șir. „Ne aflăm pe un deal care se află în topul celor mai înalte din Moldova. De aici pornesc patru râulețe dintre care trei pornesc spre Nistru și unul spre Prut. Din punct de vedere istoric pe acest deal domnitorii își țineau ostașii ca să supravegheze regiunea. Pe coama dealului se văd dealurile de la Iași, dar și teritoriul a cinci raioane: Făleăti, Ungheni, Călărași, Telenești, Sângerei. Era un traseu pe aici, pe aceste văi prin care treceau drumurile comerciale spre Marea Neagră și spre Iași și Suceava, vechile capitale ale Moldovei”, povestește Arcadie Foșnea.
Un subiect aparte este conacul Mircești care are o încărcătură istorică. Foșnea povestește că se cunosc cel puțin trei dinastii de boieri care au deținut acest conac. Iar legenda mai spune că ultimul boier ar fi câștigat conacul la o partidă de cărți.
El recunoaște că uneori un program de circa patru ore de excursie pregătit pentru turiști „poate nici să nu-i ajungă ca să le povestească totul despre aceste locuri”.
„La Mircești, noi vrem ca oaspeții să descopere lumea vinului, de aceea noi oferim cultura vinului prin prisma turismului”, mai spune Arcadie Foșnea.
