Participanţii la Consiliul Afaceri Generale şi Relaţii Externe al Uniunii Europene au dezbătut, pe 18 mai, situaţia politică din Republica Moldova, pledând pentru necesitatea unui dialog între forţele politice interne şi normalizarea rapidă a relaţiilor cu România, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Consiliului UE.
Consiliul a dezbătut situaţia politică din prezent din Republica Moldova şi eforturile Uniunii Europene în vederea stabilizării şi promovării valorilor şi principiilor democratice.
În urma dezbaterii, preşedinţia cehă a UE a conchis că este nevoie de dialog politic între partidul aflat la putere şi opoziţie, cu scopul de a ajunge la o soluţie viabilă pentru criza politică din Republica Moldova.
Criza politică actuală din Republica Moldova şi eforturile Uniunii Europene de a stabiliza situaţia vor fi analizate şi în cadrul summitului UE-Rusia de săptămâna viitoare de la Habarovsk.
Pe de alta parte, Consiliul şi-a exprimat încă o dată sprijinul pentru deschiderea unei anchete transparente în privinţa protestelor din 7 aprilie şi evenimentelor ce au urmat acestora..
Comentarii:
Igor Munteanu: UE îşi dă seama foarte bine cum stau lucrurile în Republica Moldova
Directorul executiv al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, Igor Munteanu, afirmă că situaţia din Republica Moldova „este clară” pentru oficialii europeni.
„Există lucruri foarte grave care s-au întâmplat în luna aprilie ca urmare a protestelor paşnice şi a intervenţiei în forţă a autorităţilor care au condus la represalii în masă. La fel, există suspiciuni în privinţa unor posibile conexiuni între autorităţi şi provocatorii violenţelor. Pe baza acestor suspiciuni şi probe indirecte, acumulate de oficialii europeni care s-au aflat la Chişinău pentru documentare şi acumulare de fapte, s-au adunat destule dovezi care probează eşuarea puterii de la Chişinău în menţinerea instituţiilor democratice”, a spus Igor Munteanu.
El a menţionat că semnalele date de Consiliul Afaceri Generale şi Relaţii Externe al Uniunii Europene „sunt cât se poate de clare: dialogul politic dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova nu poate evolua decât după normalizarea relaţiilor Chişinăului cu Bucureştiul, dar e nevoie şi de normalizarea relaţiilor cu opoziţia şi de restabilirea instituţiilor constituţionale”.
„Or, libertatea presei, restricţiile şi ameninţările din ultimele şase săptămâni la adresa mai multor actori politici, oameni de afaceri, a reprezentanţilor societăţii civile nu fac decât să agraveze criza politică. Pentru UE este extrem de importantă ancheta transparentă în privinţa violării drepturilor omului în Republica Moldova. Problemele legate de abuzurile poliţiei şi de violenţele care s-au produs în Republica Moldova nu sunt străine de agenda UE. Astfel, putem fi siguri că investigaţia independentă a acestor evenimente cerută de opoziţie şi societatea civilă va fi efectuată, că, pe viitor, în relaţiile UE cu Republica Moldova va fi aplicat mecanismul condiţionalităţii”, a menţionat analistul.
El a mai spus că, în prezent, UE analizează „ambele scenarii posibile în Republica Moldova – nu doar stabilitate de dragul stabilizării, ci şi alegerile anticipate care ar putea restabili instituţiile democratice”. „Alegerile anticipate, chiar dacă sunt privite cu suspiciune de unii, sunt totuşi singurul mecanism care poate restabili legitimitatea instituţiilor statului”, a conchis Igor Munteanu.
Gheorghe Cojocaru: Un dialog de dragul dialogului nu ar servi nimănui şi la nimic
Comentatorul politic Gheorghe Cojocaru afirma recent la Radio Europa Liberă că soluţia pentru depăşirea crizei politice din Republica Moldova ar fi dialogul politic între putere şi opoziţie.
„Este limpede, însă – precizează el – că opoziţia nu va accepta un eventual dialog cu puterea doar de dragul dialogului, pentru că un dialog mimat, în afara problemelor fundamentale care preocupă astăzi societatea, nu va servi nimănui şi la nimic”.
„Opoziţia parlamentară şi-a arătat disponibilitatea de a se aşeza la masa dialogului politic, avansând un set scurt de cerinţe, acceptarea cărora de către actuala guvernare ar face posibilă comunicarea între Putere şi Opoziţie. Liderii comunişti se fac, însă, a nu auzi aceste cerinţe, continuă să trateze cu un dispreţ suveran partidele de opoziţie, forţându-le să joace după notele lor. Climatul politic şi informaţional pe care-l cultivă liderii comunişti nu este de natură să faciliteze comunicarea cu opoziţia, dimpotrivă, sub impactul unor acţiuni concertate de denigrare continuă a liderilor partidelor de opoziţie are loc o radicalizare a opoziţiei şi a societăţii, în ansamblu”, afirma Gheorghe Cojocaru.
Dosar:
Concluziile Consiliului Afaceri Generale şi Relaţii Externe al Uniunii Europene survin la numai două zile înainte de alegerea Preşedintelui Republicii Moldova de către noul Parlament, fixată pentru 20 mai.
Partidul Comuniştilor (PCRM) dispune de 60 de mandate din totalul de 101 în Legislativ şi mai au nevoie încă de un vot pentru a putea alege şeful statului. Potrivit constituţiei, Preşedintele în Republica Moldova este ales cu votul a cel puţin 3/5 din totalul deputaţilor, adică 61 voturi.
Unii deputaţi comunişti declarase anterior că partidul lor ar fi obţinut deja sprijinul necesar şi nu doar din partea unuia, ci a mai multor deputaţi din opoziţie.
Partidele de opoziţie – Partidul Liberal, Partidul Liberal Democrat (PLDM) şi Alianţa „Moldova Noastră” (AMN) – susţin însă că nu vor vota categoric şeful statului pentru a nu legitima alegerile din 5 aprilie pe care ele le consideră fraudate.
PLDM şi AMN anunţaseră anterior că ar putea începe un dialog politic cu PCRM doar după ce acesta va elibera necondiţionat toate persoanele arestată după 7 aprilie; îşi va retrage în mod public acuzaţiile de tentativă de lovitură de stat aduse opoziţiei; va asigura imediat accesul opoziţiei la radioteleviziunea publică; va fi demisă conducerea radioteleviziunii publice şi a Consiliului Coordonator al Audiovizualului; va fi creată o comisie parlamentară de anchetă pentru investigarea evenimentelor din 7 aprilie care să includă reprezentanţi ai opoziţiei, societăţii civile, UE şi „presei libere”; sancţionarea tuturor celor celor care „au emis şi au executat ordinele de torturare a cetăţenilor”.
PCRM nu a comentat condiţiile celor două partide de opoziţie.
Profil:
Igor Munteanu este directorul executiv al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale, Chişinău din 1996. S-a născut la 10 august 1965. Este doctor în drept şi magistru în ştiinţe politice. În perioada 1997-2005 a fost comentator politic la Radio Europa Liberă. În 1993 a înfiinţat împreună cu un grup de intelectuali din Republica Moldova unul din primele think tank-uri neguvernamentale cu numele de „Fundaţia Viitorul”. Ulterior, Fundaţia Viitorul s-a transformat într-un institut de cercetare numit Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.
Gheorghe Cojocaru este analist politic şi observator la Radio Europa Liberă. Născut pe 8 februarie 1963. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie. Doctoratul în istorie la Universitatea din Bucureşti (1996). A fost editor al revistei „Arena Politicii” (1996-1998), iar din 1998 – observator la Radio Europa Liberă. Autor a mai multor studii de istorie.
