De Ingo Mannteufel, Maria Pascu, Petre M. Iancu
Imaginea publică a preşedintelui Rusiei Dmitri Medvedev şi a premierului rus Vladimir Putin s-ar putea să nu aibă de suferit în mod substanţial de pe urma incendiilor din pădurile ţării, cu toate că acestea au scos la iveală, o dată în plus, punctele slabe ale sistemului politic rusesc.
Temperaturile record din această vară din Rusia au iscat incendii de pădure extinse, care, la rândul lor, au învăluit Moscova timp de mai multe zile într-un nor gros de fum. Chiar dacă nimeni nu poate fi făcut răspunzător de fenomene meteorologice – nici preşedintele Medvedev sau premierul Putin – catastrofa naturală din acest an a arătat pe de o parte cât de răspândită este incompetenţa în birocraţia rusă. Iar pe de altă parte a devenit evident cât de multe lacune există în sistemul politic al ţării.
Desigur că preşedintele Medvedev şi premierul Putin au tras învăţături din catastrofele anilor anteriori. Deja din primele zile ale incendiilor de pădure, televiziunea rusă s-a străduit neobosit să arate cum şeful statului transmite ordine stricte subordonaţilor săi. Premierul Putin a vizitat în repetate rânduri zonele calamitate şi chiar a zburat în postura de copilot în cockpitul unui avion destinat stingerii incendiilor – însoţit desigur de camerele de luat vederi.
Ca urmare, nu este de aşteptat ca imaginea publică a preşedintelui şi a premierului să sufere în mod deosebit de pe urma catastrofei naturale. Răspunderea politică pentru devastările produse de incendiu va fi probabil preluată de mici funcţionari locali. Ei vor făcuţi vinovaţi de lipsa măsurilor de prevenire a incendiilor, de lipsa echipamentului necesar stingerii flăcărilor care au cuprins vegetaţia şi mai ales pentru politica de informare defectuoasă din acest caz. Interesant va fi de urmărit dacă primarul Moscovei, Iuri Luşkov, va fi de asemenea obligat să preia o parte a răspunderii politice, ţinând cont că a decis cu întârziere considerabilă să-şi întrerupă concediul pe care-l petrecea liniştit în timp ce Capitala se sufoca sub un nor de fum.
Criza actuală nu a fost însă provocată doar de greşelile unor funcţionari locali ci este o urmare a defecţiunilor din sistemul politic rus, a aşa numitei „verticale a puterii" instaurate de Vladimir Putin. Sistemul politic ultra-centralizat al Rusiei nu oferă responsabililor locali libertatea de decizie sau mijloacele financiare necesare unei administraţii eficiente. În plus, guvernatorii nu sunt aleşi direct de popor ci sunt numiţi de preşedinte. La fiecare decizie mai importantă, administraţiile locale trebuie să aştepte aprobarea de la Moscova.
În plus, birocraţia rusă este deosebit de vulnerabilă la corupţie, din cauză că lipseşte cu desăvârşire orice control al administraţiilor locale. În acest caz, Rusia ar avea nevoie de o presă liberă şi de un sistem judiciar independent. Faptul că nici chiar premierul Putin nu are încredere în proprii angajaţi reiese din ordinul transmis de primul ministru de a se instala camere video în zonele calamitate. Cu ajutorul lor, oficialul rus afirmă că doreşte să supravegheze reconstrucţia caselor distruse de incendiu.
Dar modernizarea sistemului politic rus ar fi – nu numai în acest caz – mai folositoare decât toate camerele de luat vederi.
