România e pe cale să rămână fără guvern sau, în cel mai bun caz, cu un guvern minoritar susținut din culise de PSD. Se întâmplă după ce ieri, 6 septembrie, USR PLUS s-a retras de la guvernare, toți miniștrii acestora prezentându-și demisia. În Guvern au rămas în funcție, deocamdată, doar miniștrii PNL și UDMR, iar la Parlament se încearcă introducerea în circuit a unei moțiuni de cenzură semnate de USR PLUS și AUR, două partide opuse ca ideologie.
Conflictul alianței de guvernare din România (PNL + USR PLUS) pare să fi izbucnit din senin, însă tensiunile între partenerii de coaliție mocneau de ceva timp. Deși la alegerile parlamentare de anul trecut atât PNL, cât și USR PLUS mergeau pe mesaje de destructurare a sistemului legislativ din justiție construit de PSD și Liviu Dragnea în mandatul precedent, PNL pare că s-a răzgândit pe parcurs.
Astfel, primul măr al discordiei a fost o anumită „Secție Specială” (SIIJ), înființată de administrația PSD în 2019, activitatea căreia a fost catalogată de experți ca fiind „pentru intimidarea magistraților care lucrează la cazurile de corupție”. Liberalii făceau pași lenți pentru a o destructura, în timp ce USR insista cu vehemență în privința acestui lucru. La rândul său, președintele țării, Klaus Iohannis, care, deși s-a confruntat cu PSD pe tema justiției în timpul primului său mandat, nu a mai insistat asupra subiectului după venirea la guvernare a PNL, partidului din care a făcut parte.
În problema justiției din România în ecuație apare și problema numirii viitorului procuror șef al DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism) de către Ministrul Justiției. În perioada de până la izbucnirea crizei politice pe larg, concursul pentru șefia DIICIOT era în plină desfășurare. Tensiunile pe acest subiect dintre ministrul justiției și președinție erau cauzate de faptul că Stelian Ion, USR PLUS, pe atunci ministru al Justiției, a lansat concursul care urma să se încheie pe 16 septembrie 2021, deși nu a agreat acest lucru în prealabil cu președintele.
În luna august, Iohannis critica activitatea lui Stelian Ion spunând că „SIIJ nu a fost desființat, chit că toată lumea s-a lăudat că așa va face, dar ministrul Justiției nu a găsit încă calea potrivită; legile justiției – nici nu există un proiect acceptat în coaliție. Și sunt și eu nemulțumit de aceste lucruri și sunt și alte reforme care au fost promise și deocamdată auzim că se întâlnesc și se discută”.
În replică, Stelian Ion a venit cu o postare pe Facebook în care a tratat pe larg subiectele fierbinți. El a listat marile probleme și a spus că „blocajul vine din coaliție și Parlament, nu de la Ministerul Justiției”. Ministrul Justiției a mai scris că „îi transmit președintelui rugămintea de a se implica în depășirea acestui blocaj”.
În luna septembrie, cu doar o zi înainte de a face publice numele candidaților finali la funcția de șef al DIICOT, Stelian Ion este demis de prim-ministru, iar criza în coaliție răzbate public, cei de la USR PLUS cerând demisia premierului României, Florin Cîțu.
Problema banilor
În ecuația crizei politice din România mai sunt și banii. E vorba de o sumă de 30 de miliarde de euro din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și alte 50 de miliarde din bugetul multianual al UE, plus alte 50 de miliarde RON prin Planul Național de Investiții „Anghel Saligny”. De facto, toate aceste bugete ar urma să fie redistribuite pe criterii politice în regiunile țării, unde fiecare partid din coaliție are propriile interese.
Ultimul proiect, „Anghel Saligny” este practic o continuare a PNDL 1 și 2 (Planul Național de Dezvoltare Locală), program care prevede alocarea de resurse financiare către zona rurală a României pentru diferite proiecte de infrastructură. Deseori însă acești bani sunt gestionați prost și unele lucrări au devenit subiecte de investigație din cauza calității joase a acestora.
În cazul planului „Anghel Saligny”, în timp ce insista pentru aprobarea lui în forma actuală, USR PLUS a spus că nu se opune dezvoltării locale dar că în forma susținută de premierul Cîțu, PNDL 3 este o hoție. „Este programul becurilor de 1.800 de euro și al toaletelor din Teleorman de 80.000 de euro. Programul celor 44,5 miliarde de lei scurși în buzunarele baronilor. Dezvoltarea României nu se poate face cu programele de îmbogățit baronii locali, moștenite de la Liviu Dragnea”, se prezintă într-un comunicat al USR PLUS.
Ce urmează?
După plecarea USR PLUS din Guvern, situația a devenit și mai clară, iar România, oficial, are la guvernare deja doar două forțe politice – PNL și UDMR. În Parlament, USR PLUS și AUR au semnat o moțiune de cenzură, însă procedura nu poate fi completată la Parlament, după ce au avut loc 4 tentative de întrunire a Biroului Permanent pentru a stabili un calendar de dezbatere a moțiunii. Toate au eșuat din lipsă de cvorum, motivul fiind unul singur – de acolo lipsesc PNL și PSD care, luați împreună, fac mai mult de jumătate.
Dacă motivul din care lipsește PNL e clar – e prim-ministrul lor și, prin urmare, nu au nici un interes să vină, e cel puțin curios motivul PSD de a nu veni la acele ședințe. Aceștia motivează că ei vor înainta propria moțiune de cenzură, deși planuri pentru când și cum se va întâmpla acest lucru încă nu au fost comunicate. În culise se vorbește de un aranjament între PNL și PSD. Primii, în schimbul protecției finanțării oamenilor PSD în regiuni, ar fi susținuți tacit de ultimii.
Totuși, abia astăzi, după a patra tentativă, Ludovic Orban (PNL), președintele Camerei Deputaților, a declarat că va comunica moțiunea Guvernului indiferent de cvorum sau nu.
Anterior, liderii USR PLUS declarau că vor să rămână în continuare în coaliție, dar fără Florin Cîțu în funcție de premier. Aceasta ar fi una din posibilitățile rezolvării actualei crize. Cealaltă posibilitate, potrivit experților, este o coabitare tacită cu PSD a unui guvern minoritar al PNL și UDMR. Deznodământul, cel mai probabil, îl vom afla pe parcursul acestei săptămâni.
