Atlantic Council este un thinktank din Statele Unite fondat în 1961. Acesta gestionează zeci centre regionale și programe legate de securitatea internațională și prosperitatea economică globală. Încă de la începuturi se poziționată drept o instituție independentă și apolitică, deși primește donații din partea diverselor partide, corporații, oligarhi (inclusiv Vladimir Plahotniuc), dar și guverne din diferite țări.
Analiza de mai jos a fost elaborată de Barry Pavel, Peter Engelke și Jeffrey Cimmino și publicată pe data de 1 martie 2022.
Traducere fidelă de Marta Sterpu
Invazia forțelor ruse în Ucraina a provocat în Europa cea mai gravă criză de securitate din ultimele decenii. Totuși, în timp ce majoritatea analizelor pe bună dreptate se concentrează pe situația curentă, este la fel de important să se facă previziuni ale multiplelor traiectorii și rezultatele posibile ale războiului. Anticiparea incertitudinilor pe care le va aduce acest război este un pas esențial către navigarea cu succes a posibilelor sale consecințe.
Deși situația din Ucraina se schimbă în continuu, scenariile prezentate aici oferă patru moduri plauzibile prin care conflictul s-ar putea termina. Chiar și cea mai probabilă dintre acestea – pe care am numit-o „Miracolul de pe Nipru” – este plină de pericole. Statele Unite, aliații și partenerii săi transatlantici, precum și întreaga lume vor trebui să mențină o confruntare de lungă durată cu Rusia.
Scenariul 1: Miracol pe Nipru
Susținută cu echipament de apărare de către membrii NATO, rezistența militară și civilă a Ucrainei a depășit toate previziunile și a oprit avansarea trupelor rusești, împiedicându-l pe Vladimir Putin să răstoarne guvernul democratic din Kyiv și să stabilească un regim marionetă. Perseverența și abilitățile rezistenței ucrainene creează un blocaj pe câmpul de luptă care îi favorizează pe apărători.
Deja devine evident pentru Kremlin că Rusia va plăti un preț exorbitant pentru aventurismul său, inclusiv perspectiva unei lupte lungi și costisitoare în Ucraina, dar și colapsul economic și izolarea diplomatică a federației. Supărat, Putin ordonă retragerea trupelor sale. Ucraina rămâne o democrație suverană, în timp ce înfrângerea Moscovei accelerează nemulțumirea internă care a început deja să apară în toată Rusia. Putin își îndreaptă atenția spre amenințările interne la adresa puterii sale, care devin tot mai mari. Între timp, NATO se confruntă cu o situație mai bună a securității sale, pe măsură ce Rusia este pedepsită și Ucraina se apropie din ce în ce mai mult de Occident.
Cu toate acestea, situația de securitate în Europa nu revine la status quo-ul de dinainte. Războiul scurt a luat mii de vieți de ambele părți, lăsând în urmă multă suferință. Și, deși democrația Ucrainei iese intactă, dacă nu nevătămată, vecinul ei încă periculos se confruntă cu un viitor incert, cu o situație politică ajunsă într-un punct critic. Modul în care Rusia se va comporta cu restul lumii depinde de faptul dacă țara se va înclina spre un autoritarism mai mare sub Putin sau se va îndepărta de el.
Scenariul 2: Mlaștina
După săptămâni de lupte intense în Kyiv și în alte orașe mari, Rusia reușește să răstoarne guvernul Ucrainei și să instaleze un regim marionetă. Cu toate astea, nici forțele armate ale Ucrainei, nici populația sa nu sunt pregătite să se predea. Mai mult decât atât, populația ucraineană organizează o insurecție largă, bine înarmată și bine coordonată împotriva invadatorilor. Deși forțele armate ale Ucrainei sunt tot mai puține și deși orașe importante precum Kyiv sunt ocupate, victoria Rusiei vine cu multe pierderi și costuri inacceptabile.
Insurgența ucraineană provoacă pierderi umane și financiare semnificative pentru Rusia, care este forțată să-și dedice mult mai multe resurse pe o perioadă mult mai lungă de timp decât anticipase. Durerea de cap a lui Putin este agravată de sprijinul extern pentru insurgenți, țările NATO oferind pe ascuns echipament de apărare rezistenței ucrainene. Conflictul secătuiește haznaua și puterea de voință a Moscovei, în cele din urmă, după multă violență și moarte, forțând o retragere.
Putin și elitele ruse de rang înalt își dau seama că situația din Ucraina îi depășește și că au propriul lor „moment Brejnev”. Așa cum premierul sovietic Leonid Brejnev a condus forțele țării sale într-o luptă lungă și costisitoare în Afganistan, Rusia a dus din nou un război de neînvins, așa cum au pățit multe alte state puternice de-a lungul istoriei. Iar în ochii majorității lumii, Rusia a devenit un stat paria. Ucraina ar putea fi devastată, dar prestigiul lui Putin are și el de suferit – poziția sa internă devine precară, deoarece elitele se îndoiesc de discernământul lui, iar populația își exprimă furia față de situația economică a Rusiei.
Scenariul 3: O nouă cortină de fier
În cele din urmă, Ucraina se prăbușește sub greutatea invaziei ruse. În ciuda opoziției intense, forțele ruse reușesc să preia controlul asupra țării prin folosirea unor arme și tactici din ce în ce mai grele. Rezistența împotriva unui guvern marionetă instalat de Putin este pe larg răspândită, dar este înăbușită cu o forță brutală. Se pare că această rezistență nu este suficient de puternică pentru a fi o provocare semnificativă pentru forțele ruse rămase în Ucraina. O nouă cortină de fier coboară în Europa de Est, trecând de-a lungul granițelor statelor baltice, în nord, și cele ale Poloniei, Slovaciei, Ungariei și României, în sud.
În timp ce Rusia se confruntă cu costuri economice enorme, Putin își consolidează puterea în interior, înfrângând și mai puternic opoziția din țară. NATO este mai unită în fața unei Moscove încrezute în forțele proprii, dar este nevoită să accepte că are opțiuni foarte limitate pentru a întoarce înapoi Ucraina. În urma crizei, Suedia și Finlanda se alătură Alianței pentru a-și consolida securitatea împotriva planurilor Moscovei de a-și lua revanșa.
La fel ca în cazul primei cortine de fier, noua schismă în inima Europei aduce cu ea o listă de pericole și incertitudini. Trupele NATO și cele rusești se urmăresc peste granița brusc militarizată, ridicând din nou perspectivele unui conflict direct accidental sau planificat. Crizele de securitate apar întruna, pe măsură ce Rusia lansează în mod repetat atacuri militare și operațiuni hibride mult mai agresive împotriva aliaților NATO. Părțile se pregătesc pentru o confruntare lungă și fragmentată, fără un rezultat clar și fără garanția unei rezoluții pașnice.
Scenariul 4: Un război NATO-Rusia
Cel mai periculos scenariu pentru viitorul Europei și al ordinii globale este acela în care conflictul din Ucraina pregătește scena unui conflict militar direct între NATO și Rusia. Există mai multe căi către un astfel de rezultat, inclusiv:
- De exemplu, NATO ar putea decide să intensifice implicarea în Ucraina, încercând să decidă interzicerea zborurilor sau o altă formă de intervenție directă. Deocamdată, Statele Unite și alți aliați NATO au respins implementarea unei zone de excludere aeriană, dar acest calcul s-ar putea schimba dacă Rusia continuă să intensifice bombardamentul civililor. Rusia ar fi forțată să decidă dacă să dea înapoi sau să lupte direct cu forțele militare ale alianței. Dacă va alege varianta din urmă, riscul escaladării conflictului armat între NATO și Rusia ar crește substanțial.
(n.red., de la publicarea articolului, pe 1 martie 2022, mai multe state UE, apoi și SUA, au declarat teritoriile țărilor lor zonă de excludere aeriană.)
- Rusia ar putea lovi din neatenție teritoriul unui membru NATO – de exemplu, prin țintirea imprecisă sau identificarea eronată a prietenului și a inamicului – provocând măsuri de contracarare din partea alianței. (Rusia a atacat deja ținte aproape de granița poloneză.) Pe măsură ce stocul de muniții ghidate al armatei ruse începe să se scadă, crește riscul ca un astfel de accident să ducă la o escaladare accidentală cu NATO. În acest scenariu, în regiunile de frontieră ale Ucrainei ar putea începe un conflict direct aer-aer sau aer-sol. Iar asta ar putea declanșa un ciclu de contraatacuri care vor duce la acțiuni militare deschise.
- O perspectivă înfricoșătoare se referă la posibilitatea ca Putin să aibă proiecte mai grandioase pentru teritorii mult mai îndepărtate de Ucraina. Dacă forțele ruse înregistrează progrese rapide în Ucraina și obțin un control efectiv asupra țării, Putin își poate îndrepta atenția spre statele la care râvnește ca parte a dorinței de a reconstitui sfera de influență asupra teritoriilor fostei URSS. Pentru a testa acest plan, dar și forțele Alianței, cei mai evidenți candidați ar fi statele baltice (care sunt toate membre NATO). Putin ar putea avea convingerea că NATO va da înapoi dacă va fi împinsă; NATO insistă că va lupta împotriva oricărei incursiuni militare ruse asupra unui stat membru.
Ceața războiului
Primele dovezi sugerează că acest război se întoarce în favoarea Occidentului din trei motive. Agresiunea crudă a invaziei ruse și rezistența ucraineană plină de spirit au inspirat sprijinul popular pentru Ucraina în întreaga Europă. Rusia și Putin par să fi subestimat foarte mult atât stoicismul Ucrainei, cât și indignarea globală față de Moscova. În cele din urmă, guvernele democratice de pe ambele maluri ale Atlanticului au făcut alegeri politice de anvergură – economice, financiare, diplomatice și de securitate – care reflectă îndrăzneală și solidaritate.
Cu toate acestea, lumea rămâne într-un situație periculoasă și extrem de incertă. Ce va urma după acest conflict, în ce mod, când și unde se termină lupta rămân factori absolut necunoscuți. Aceste patru scenarii reflectă rezultate plauzibile, dar nicidecum nu epuizează toate posibilitățile. Putin ar putea ajunge mai puternic sau mai slăbit în interiorul Rusiei, în funcție de evoluțiile interne (o revoltă populară sau lovitură de stat) și de cele externe (China oferind mai mult sau mai puțin sprijin lui Putin). El ar putea încerca să cucerească Moldova sau Georgia, sau chiar să încerce să ia istmul Suwalki dintre enclava baltică a Rusiei (Kaliningrad și Belarus).
Războaiele, odată începute, rareori urmează un scenariu concret. De cele mai multe ori, ele duc combatanții și civilii pe căi neprevăzute, cu rezultate care schimbă lumea. Invazia Ucrainei de către Rusia pare să aibă semințele unui astfel de conflict. Ce va însemna rezultatul său pentru Ucraina și pentru lume rămâne de văzut.
