Zilele astea are loc la Chișinău Festivalul internațional de dramaturgie Verbarium. Nu, titlul festivalului nu e deloc pompos, căci în Chișinău, pentru câteva zile, s-au adunat dramaturgi și regizori valoroși din Germania, Polonia, România. Pe cei din Moldova nu-i amintesc, ei sunt acasă.
Ieri festivalul a început cu prelegerea unui tânăr, dar cunoscut deja, scriitor și regizor german – Nis-Momme Stockmann. Prelegerea s-a transformat rapid într-o discuție, pentru că dramaturgii și actorii noștri aveau curiozități despre dramaturgia germană, iar Nis-Momme Stockmann era interesat de ce se întâmplă în Moldova și cum dramaturgia din Moldova ar putea fi cunoscută în afară. După prelegere a avut loc lectura textelor scrise la atelierul Alinei Nelega, dramaturg cunoscut în România.
După ce toată lumea l-a simpatizat pe Nis-Momme Stockmann (nu e ca nemții din filmele rusești), am așteptat cu nerăbdare spectacolul-lectură după piesa Omul care mânca lumea, regizată de autor cu actori din Chișinău. Piesa este foarte tristă, dar spectatorii au râs mult, pentru că din realismul piesei răzbătea și cotidianul absurd. Deși este chiar prima piesă a lui Nis-Momme Stockmann (și are vreo 40-50 de reprezentări în toată lumea), Omul care mânca lumea este foarte bine construită – începând cu personajele și terminând cu cele mai mici detalii. O familie defectă într-o societate coruptă. Deși Nis a vorbit după piesă că a avut ca model societatea capitalistă, Mihai Fusu a spus că situațiile din Omul care mânca lumea sunt valabile și pentru societățile socialiste. Familia e văzută în piesă prin prisma relației tată-fiu. Un tată foarte bolnav, ce și-a neglijat familia, deși nu i-a făcut nici un rău, și un fiu care vrea să-l îngrijească, dar de fapt îl ignoră și îl rănește în goana lui după bani și recunoaștere. Actorii (care au jucat foarte fain și au fost îndelung aplaudați) au recunoscut că după prima lectură a piesei și-au sunat părinții, soții, soțiile – pentru că Omul care mânca lumea i-a pus pe gânduri, i-a făcut să simtă cum goana după recunoașterea societății poate face rău celor din jur.
Venirea lui Nis-Momme Stockmann la Chișinău este un adevărat eveniment, dramaturgii moldoveni, dar și spectatorii, pot simți așa pulsul teatrului contemporan, pot vedea autorul în carne și oase în plină ascensiune. Mulțumim pentru asta Centrului de Dramaturgie Contemporană pentru Festival. Care continuă azi la fel, în forță. La 14.30, la Casa Zemstvei va avea loc spectacolul-lectură a piesei Dorotei Maslowska, Între noi e totul bine, în regia Katarzynei Raduszyńska. Dorota Maslowska este o scriitoare poloneză postmodernistă, cunoscută și apreciată în toată lumea.
Chișinăuieni, nu vă puteți plânge de lipsa evenimentelor culturale. Aveți doar de ales și de combinat. Cred că e posibil: lansări de carte la Salonul Internațional de Carte de la Biblioteca Națională și teatru la Festivalul Verbatium.
