Președintele Igor Dodon nu a îndeplinit cea mai mare parte a promisiunilor din platforma electorală din 2016. Potrivit experților de la defacto.md, cele mai multe încercări ale președintelui au fost blocate ori de deputații Parlamentului, ori de suspendarea temporară de către Curtea Constituțională. Totuși, o bună parte din acțiuni lui Dodon nu au avut legătură cu atribuțiile prezidențiale. Aici experții enumeră „generozitatea” fundației Galinei Dodon „Din Suflet”, sau producerea filmelor „Istoria Moldovei”.
Igor Dodon a avut în campania electorală precedentă patru blocuri de promisiuni electorale. Este vorba de „Statalitate și neutralitate”; „Identitate moldovenească”; „Economie puternică și dreptate socială” și „Relații puternice cu Rusia și protejarea Ortodoxiei”.
Promisiuni îndeplinite
Singura promisiune îndeplinită, potrivit experților, este legată de „Relațiile puternice cu Rusia”. În toamna lui 2018, Parlamentul a aprobat Codul serviciilor media audiovizuale, în care erau puse restricții posturilor rusești cu privire la programele informative (știri și emisiuni analitice). Igor Dodon a refuzat pe 6 noiembrie să promulge Codul Audiovizualului, îndeplinind promisiunea sa din campanie: „Voi respinge noul Cod al Audiovizualului, care va stipula interzicerea difuzării emisiunilor televizate rusești și voi cere ajustarea acestuia în scopul asigurării principiilor constituționale privind libertatea de exprimare și a informației”.
Totuși, pe 8 noiembrie proiectul a fost reexaminat de Parlament, fiind retrimis la Președinte, care de această dată era obligat de lege să-l semneze. Însă, din cauza refuzului său repetat, Dodon a fost suspendat din funcție, iar Andrian Candu, președintele Parlamentului, a semnat promulgarea acelei legi.
Promisiuni neîndeplinite – restul
Celelalte blocuri de promisiuni au rămas doar promisiuni, neîndeplinite de Igor Dodon. În lista promisiunilor neîndeplinite de către șeful statului găsim obiective ca:
– Ședințe publice ale Consiliului Suprem de Securitate. Dodon a avut 14 ședințe ale acestui consiliu, la care mass-media a avut acces la doar 6, și atunci doar filmări protocolare la începutul ședinței.
– Interzicerea cetățeniei duble pentru persoane cu funcții de răspundere. Igor Dodon a avut mai multe declarații în care s-a arătat deranjat de acest lucru, însă într-un final a dat vina pe o convenție cu privire la Cetățenie, semnată de către guvernarea PCRM în 2003. Acesta a spus în 2019 că va renegocia tratatatul, însă promisiunea nouă nu se regăsește în lista sa pentru 2020.
– Interzicerea unionismului. Igor Dodon a promis interzicerea unionismului, atât prin directive la Procuratură, SIS și proiecte de legi în Parlament, dar nu a fost luată nicio măsură în acest sens. Subiectul interzicerii unionismului a fost prezent foarte frecvent în discursurile publice ale Președintelui, iar la prezentarea raportului pentru primul an de mandat șeful statului a declarat că a elaborat un proiect de lege în acest sens. Totuși, un astfel de document nu a fost înregistrat în Parlament.
– Istoria Moldovei în programa școlară. Igor Dodon a adresat demersuri Guvernului și ministerului Educației, Culturii și Cercetării privind instituirea în programul școlar a disciplinei Istoria Moldovei în locul Istoriei românilor. Instituțiile au refuzat să dea curs demersului în 2017. Totodată, la împlinirea primelor 100 de zile în funcție, președintele Dodon a propus organizarea unui referendum cu 4 întrebări, una din ele incluzând și tema introducerii Istoriei Moldovei în școli. Referendumul nu a avut loc din cauza majorității Parlamentare și a Guvernului care au refuzat să aloce bani.
De la „împotriva UE”, la „și cu vestu’, și cu estu’”
În campania electorală din 2016, Igor Dodon a promis inițierea unui referendum privind vectorul de politică externă. Totuși, deși la 100 de zile a inițiat un referendum cu 4 întrebări, chestiunea vectorului politicii externe nu s-a regăsit printre întrebări.
Deja în 2018 Dodon și-a modelat discursul cu teza „politicii externe echilibrate”. Tot nerealizată a fost și inițiativa de revenire a Moldovei la regimul de comerț asimetric cu țările UE. De fapt, președintele nu a făcut niciun pas în acest sens.
O promisiune îndeplinită, dar doar din cauza că „s-a îndeplinit singură” a fost cea în care acesta „păstra regimul fără vize pentru cetăţenii Moldovei în UE şi în spaţiul ţărilor CSI”. Experții spun că, de fapt, regimul fără vize în UE și CSI nu a fost revizuit sau „amenințat” în această perioadă, iar pentru că nu au fost scenarii în care acesta ar fi „apărat” aceste regimuri fără vize în această perioadă, promisiunea a fost marcată ca „nerealizată”.
Sate și medicină
Nerealizat a rămas și programul național „Sat confortabil”, care prevedea, potrivit declarațiilor lui Dodon, „existenţa obligatorie în fiecare localitate a ţării a cel puţin unei grădiniţe de copii, şcoli primare, punct medical, farmacie”. Proiectul nu a rămas menționat decât în programul electoral din 2016, și nici un alt program ulterior.
Tot nerealizate au fost reducerea prețului poliței medicale, examenul medical anual obligatoriu sau statut de funcționar public pentru medici.
Miliardul
Dodon a promis instituirea unei comisii prezidenţiale pentru anchetarea delapidării miliardelor de lei, comisie din care vor face parte experţi străini calificaţi. Promisiunea a fost nerealizată. Totodată, nu s-a realizat nici promisiunea „Nu voi admite ca datoriile de pe urma furtului să fie puse pe umerii cetăţenilor”.
Dodon a încercat în 2017 să anuleze legea menționată mai sus, inițiind un proiect de lege, care nu a trecut în Parlament. Ulterior, tot el a încercat să pună această chestiune la referendum consultativ, dar acesta nu a fost organizat.
În 2020, Igor Dodon deja a propus „reducerea” acestei datorii, și anume cu 5-6 miliarde, prin intermediul unui proiect de lege. Proiectul se află în procedură Parlamentară și ar avea șansă să fie adoptat la următoarele ședințe. Legislativul, însă, se va întruni cel mai probabil, potrivit vicepreședintei Monica Babuc, abia după alegerile prezidențiale.
Echipa defacto.md concluzionează:
„Moldova este o republică parlamentară, în care Președintele, alături de Prim-ministru, reprezintă puterea executivă, dar are atribuții reduse. Cu toate acestea, Șeful statului dispune de mai multe
prerogative care fac posibilă realizarea promisiunilor electorale în condiția în care acesta ar face apel spre consolidarea forțelor politice pentru rezolvarea problemelor semnalate de către alegători.
În același timp, este important ca promisiunile electorale făcute de candidații pentru funcții publice să corespundă atribuțiilor legale de care dispune alesul, iar cetățenii să cunoască aceste atribuții înainte să-și dea votul.”
Citește analiza integrală realizată de echipa defacto.md aici.
