15 lucruri curioase din chestionarul UE, completat de Republica Moldova

Pe 23 iunie, Republica Moldova a primit statut de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Acordarea acestui statut a fost precedată de completarea unui chestionar cu peste 2.100 de întrebări, ce au vizat practic toate aspectele-cheie din Republica Moldova. Prima parte a chestionarului, cu aproape 400 de întrebări, constituie o radiografie a situației din toate domeniile, în timp ce în partea a doua a chestionarului, care este structurată în mai multe capitole cu domenii distincte,  se face referire la acte concrete.

Am vrut să vedem la ce întrebări au răspuns autoritățile de la Chișinău. De aceea, am răscolit prin cele 647 de pagini din prima parte a chestionarului și am selectat 19 cele mai interesante întrebări și răspunsuri, pe care îți propunem să le citești și tu.  

• Care este/sunt limbile oficiale ale Republicii Moldova?

Dacă la această întrebare majoritatea statelor au răspuns printr-o singură propoziție, în cazul Republicii Moldova – răspunsul a fost însoțit și de o explicație. 

„Limba oficială a Republicii Moldova este limba română”, se arată în răspunsul autorităților de la Chișinău. Totodată, acestea menționează că, într-o decizie din 2013, Curtea Constituțională a constatat că, în temeiul art. 13 alin. (1) din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este „moldovenească, folosită pe baza alfabetului latin”. Pe de altă parte, Declarația de Independență folosește termenul „română” pentru limba oficială a statului nou creat Republica Moldova. „Indiferent de glotonimele folosite în legislația anterioară proclamării independenței, Declarația de Independență a făcut o distincție clară, optând în mod expres pentru termenul de „limba română””, se mai arată în răspunsul autorităților de la Chișinău.

• Vă rugăm să descrieți procedura necesară pentru revizuirea Constituției. Au existat deja revizuiri ale Constituției? 

Revizuirea Constituției poate fi inițiată de cel puţin 200.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot, de cel puţin o treime din numărul membrilor Parlamentului și de Guvern. 

Prevederile privind suveranitatea, independența și unitatea statului, precum și cele privind neutralitatea permanentă a statului pot fi revizuite numai prin referendum cu votul majorității cetățenilor înscriși cu drepturi de vot.

Totodată, autoritățile de la Chișinău informează că de-a lungul timpului Constituția Republicii Moldova a fost modificată de 12 ori. Modificările Constituției au vizat abolirea pedepsei cu moartea (cu excepția faptelor săvârșite în timp de război sau pericol iminent de război), procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova, limitarea posibilității dizolvării Parlamentului în anumite situații, durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, introducerea unui nou articol privind Consiliul Superior al Procurorilor ș.a.

• Există prevederi constituționale care ar putea împiedica Moldova să se alinieze la standardele europene și/sau acquis-ul UE?

Autoritățile de la Chișinău au răspuns ferm că nu există astfel de prevederi în Constituția Republicii Moldova. Potrivit unei hotărâri din 2014 și a unui aviz din 2017 a Curții Constituționale, Declarația de Independență a marcat detașarea de spațiul totalitar sovietic de valori și re-orientarea noului stat independent faţă de spaţiul european al valorilor democratice. „Spațiul european al valorilor democratice constituie un principiu cu valoare constituțională. Prin urmare, prevederile constituționale nu împiedică Moldova să se alinieze la Standardele Europene și/sau la acquis-ul UE. Rezultă că nu este/ar fi necesară nicio modificare constituțională în acest sens”, se precizează în răspuns.

• Descrieți progresele realizate în implementarea recomandărilor Oficiului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului în ceea ce privește  finanțarea campaniei electorale.

În urma misiunilor OSCE/ODIHR de observare a alegerilor din ultimele trei alegeri naționale desfășurate în Republica Moldova, au fost făcute în total 7 recomandări pe tema finanțării campaniei. Dintre acestea, 3 au fost implementate integral și 4 parțial.

Cele patru recomandări care au fost implementate parțial:

Recomandarea privind fortificarea capacităților organului electoral, astfel încât CEC să rămână organul de supraveghere competent, ar trebui să aibă suficientă autoritate, resurse umane și tehnice pentru a efectua o supraveghere eficientă a finanțării campaniei.

Recomandarea privind revizuirea legislației și a practicii pentru a prevedea sancțiuni graduale, oportune și proporționale pentru încălcările legii privind finanțarea campaniei.

Recomandarea privind modificarea prezentării raportului financiar cumulativ final care trebuie depus de concurentul electoral cu cel mult două zile înainte de ziua alegerilor și care  s-ar putea să nu lase suficient timp pentru raportarea completă.

Modificarea cadrului legal pentru finanțarea campaniei, ca să ofere organului de supraveghere capacitatea de a investiga sursele donațiilor și eventualele discrepanțe între cheltuielile efectuate și cele raportate. Introducerea obligației legale ca donatorii să declare că donațiile sunt conform legii, sub rezerva unei sancțiuni stabilite.

• Asigură Moldova în mod legal și în practică respectarea principiului nediscriminării pe baza orientării sexuale?

Autoritățile recunosc că articolul din Legea privind asigurarea egalității, care enumeră motivele pentru care discriminarea este interzisă, nu include în mod explicit orientarea sexuală și identitatea de gen, care sunt reglementate de prevederea „orice alte motive similare”. Orientarea sexuală este menționată ca motiv protejat în articolul 7 „Interzicerea discriminării la locul de muncă” din aceeași lege.

În practică, principiul nediscriminării pe motive de orientare sexuală sau identitate de gen este asigurat de Consiliul pentru egalitate prin deciziile emise în cazurile în care Consiliul a constatat discriminare. De la înființare, Consiliul pentru egalitate a constatat discriminarea pe criterii de orientare sexuală în 12 cazuri, acoperind diverse domenii de aplicare a legii. Un caz recent, care pretinde discriminare pe motiv de identitate de gen, a fost depus de o organizație LGBT notorie. Cazul este în așteptarea deciziei Consiliului. „Acest caz strategic poate determina modificări legale care vor aborda barierele cu care se confruntă persoanele transgender în schimbarea documentelor de identitate”, se mai arată în răspunsul autorităților.

• Care este investiția globală în educație, cercetare și dezvoltare (% din PIB, % din cheltuielile publice)? 

Investițiile publice totale în educație, cercetare și dezvoltare în Republica Moldova reprezintă aproximativ 5,5-6% din PIB. Aproximativ 78% din toate investițiile în cercetare și dezvoltare sunt direcționate către cercetarea aplicată. Moldova are 4.058 de persoane implicate în cercetare și dezvoltare. Dintre aceștia, aproximativ 2.767 sunt cercetători. Cu o forță de muncă de aproximativ 843.300 de persoane, există 3,28 de cercetători la 1.000 de angajați. Numărul total de brevete eliberate în Moldova, din 1994, este de 6.239. 

Autoritățile au precizat că Programul național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2020 – 2023 cuprinde cinci priorități principale: sănătate; agricultura durabilă, siguranța și securitatea alimentară; mediu și schimbări climatice; provocări sociale; și competitivitatea economică și tehnologiile inovatoare.

• Există o strategie de descentralizare?

În răspunsul său, autoritățile menționează că inițiativele privind dezvoltarea democrației locale și regionale au avansat odată cu semnarea de către Guvernul Republicii Moldova și Consiliul Europei, la 15 aprilie 2021, a Foii de parcurs revizuite, privind democrația locală și regională în Republica Moldova. 

Totodată, Guvernul informează că a început elaborarea noii Strategii de reformă a administrației publice, care va oferi o abordare integrată a reformei administrației publice centrale și locale. „Strategia va fi dezvoltată într-o manieră participativă, prin dialog și comunicare cu toate părțile interesate, astfel încât în ​​octombrie-noiembrie 2022, documentul să fie lansat pentru consultări publice, înainte de aprobarea sa definitivă până la finele anului 2022”, se arată în răspuns.

• Vă rugăm să furnizați o prezentare generală a organizațiilor societății civile, inclusiv a asociațiilor sau fundațiilor și a activităților acestora.

Guvernul de la Chișinău a precizat că în Republica Moldova există aproximativ 13.000 de organizații ale societății civile (OSC) înregistrate, deși mai puțin de jumătate dintre ele sunt active. Din totalul OSC-urilor înregistrate, aproximativ 11.000 sunt asociații publice, 500 sunt fundații și 200 sunt instituții private.

În regiunea transnistreană separatistă, cele mai recente date disponibile indică că există peste 600 de OSC înregistrate, doar aproximativ 100 sunt estimate a fi active.  Activitățile OSC sunt concentrate în unele domenii (mediu, educație, sănătate, sport, cultură) și chiar încurajate în altele (afaceri sociale, persoane vulnerabile), dar rămân dificile în domenii legate de statul de drept, drepturile omului, libertatea presei.

Cea mai recentă cercetare (2019) estimează că, în Moldova, aproximativ 40% din OSC-urile implementează activități în domeniile protecției sociale și educației. În consecință, principalele grupuri țintă și beneficiari sunt tinerii, copiii și cetățenii în ansamblu. În plus, persoanele cu dizabilități, femeile, copiii și persoanele în vârstă sunt printre cele mai importante grupuri vizate de OSC-urile din Moldova. 

Totodată, în răspuns se mai arată că în țară sunt înregistrate 1.716 de organizații religioase. O majoritate covârșitoare a 90% dintre cetățenii moldoveni se asociază cu una dintre Bisericile Ortodoxe.

• Sunt proiectele de legi, strategiile și reformele politicilor consultate în mod eficient cu OSC-urile?

Guvernul este obligat prin lege să publice pe site-urile lor informații despre noile proiecte de politici de inițiativă, legislație, documente strategice și rapoarte de monitorizare. În răspunsul dat de autorități se arată că accesul la informația publică este gratuit. Site-ul web al fiecărui minister are o subpagină în care sunt publicate proiecte pentru consultare, ceea ce asigură un anumit nivel de transparență a procesului decizional. În plus, inițiativele legislative ale Executivului sunt consultate cu societatea civilă prin intermediul unei platforme online, www.particip.gov.md.

„Guvernul lucrează în prezent la un portal unificat de legislație electronică pentru proiectele de lege. Acesta va include toate versiunile proiectelor legislative și materiale adiționale în diferite stadii de dezvoltare, atât la nivelul Guvernului, cât și al Parlamentului”, se arată în răspunsul autorităților. Acestea recunosc că, în cooperarea lor cu autoritățile publice, OSC-urile raportează bune practici, dar și probleme legate de aplicarea prevederilor care vizează asigurarea transparenței decizionale. Totuși, dau asigurări că, după alegerile parlamentare din 2021, Guvernul a intensificat consultările cu OSC-urile și părțile interesate cu privire la planurile și documentele strategice. „Sunt create mai multe grupuri de lucru cu participarea OSC-urilor relevante. Guvernul și Parlamentul se străduiesc să organizeze dezbateri publice cu alte autorități și OSC cu privire la proiectele de legi strategice”.

•  Reforma judiciară: Există o strategie generală de reformă a sistemului judiciar în vigoare, cu un plan de acțiune corespunzător? 

În răspunsul dat se arată că Parlamentul a adoptat, în decembrie 2021, Strategia de asigurare a independenței și integrității sectorului justiției pentru anii 2022-2025, dar și Planul de acțiuni pentru implementarea acestuia. Documentul stabilește trei domenii strategice de intervenție: 1) independența, responsabilitatea și integritatea părților interesate din sectorul justiției; 2) accesul la justiție și calitatea furnizării justiției; 3) administrarea eficientă și modernă a sectorului justiției.

Cu titlu de exemplu, și printre acțiunile prioritare pentru reforma sistemului judiciar, se numără:

• eliminarea perioadei de încercare pentru numirea judecătorilor;
• verificarea candidaților la autoritățile de autoreglementare (Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor și consiliile de specialitate ale acestora) pentru judecători și procurori (pre-vetting);
• verificarea extraordinară la nivel de țară a tuturor judecătorilor și procurorilor de către o comisie externă independentă (vetting);
• creșterea calității candidaților pentru a deveni judecători prin adăugarea unor criterii de integritate înainte de a aplica pentru formarea de calificare a judecătorilor la Institutul Național al Justiției;
• accelerarea acțiunilor de combatere a corupției, inclusiv prin restructurarea și optimizarea autorităților care investighează și gestionează cazurile de corupție ridicată, fraudă, crimă organizată.

• Care este grila de salarizare pentru judecători și procurori? 

Autoritățile precizează că salariile lunare ale judecătorilor se stabilesc pe baza unei formule de calcul care include o rată de x3 salarii medii lunare în sectorul public. Sume suplimentare sunt repartizate lunar pentru gradul profesional; titlu științific și/sau științifico-didactic; titluri onorifice. Salariile procurorilor sunt în medie de 90% din cele ale judecătorilor. Salariul mediu lunar pe economie pentru anul 2021 a fost stabilit în sumă de 8. 716 lei.

Totodată, în răspuns este menționat și salariul mediu de bază al judecătorilor și procurorilor pentru 2021:

• Pentru judecătorii Curții Supreme de Justiție – de la 30. 660 (EUR ~1500) la 36. 250 lei (EUR ~1800);
• Pentru judecătorii curţilor de apel – de la 24.930 (EUR ~1249) la 31. 380 lei (EUR~ 1.573);
• Pentru magistrații de la judecătorii – de la 20. 650 (EUR ~1035) la 26. 550 lei (EUR 1330);
• Pentru procurorii Procuraturii Generale – de la 27.125 (~1359 EUR) la 34.850 lei (~1746 EUR).

În răspuns se mai menționează că remunerarea judecătorilor și procurorilor este în continuare mai mare decât cei din puterea executivă și legislativă, inclusiv pentru cei mai înalți funcționari publici cum ar fi președintele țării, președintele Parlamentului, prim-ministrul, parlamentarii etc.

• Există vreo analiză efectuată de instituțiile publice și/sau de organizații independente a percepției publice asupra nivelului de corupție din sistemul judiciar?

„Nu există instituții publice care să măsoare periodic percepția asupra corupției”, precizează autoritățile de la Chișinău. Potrivit acestora, există mai multe organizații independente care efectuează periodic sondaje care reflectă fenomenul corupției în Moldova. În context, Guvernul precizează că, potrivit unui sondaj realizat de Barometrul de Opinie Publică în iunie 2021, 65,5% dintre respondenți nu aveau încredere în instanțele din Republica Moldova. Totodată, în răspuns autoritățile recunosc că majoritatea respondenților nu au avut încredere în Justiție la un nivel constant (74% în ianuarie 2019, 76,3% în iunie 2019, 70,7% în octombrie 2020).

„Actualul Guvern al Republicii Moldova admite că există corupție în justiție – ceea ce reprezintă o problemă critică care pune în pericol dezvoltarea țării și securitatea acesteia și a făcut-o una dintre prioritățile sale de vârf”, se arată în răspuns. Astfel, Guvernul anunță că verificarea judecătorilor și procurorilor de către experți independenți va începe în 2022, instituțiile chemate să lupte împotriva corupției mari vor fi verificate și puse în aplicare cu personal și resurse suficiente, verificarea bunurilor tuturor judecătorilor și procurorilor se va desfășura în mod eficient etc. „De asemenea, analizăm punerea în aplicare a unor măsuri suplimentare care vizează prevenirea corupției, cum ar fi creșterea salariilor pentru judecătorii și procurorii verificați, creșterea transparenței sistemului judiciar și sancțiunile dure aplicate în practică pentru marea corupție”, mai spun autoritățile.

• Vă rugăm să descrieți sistemul penitenciar, tipul și numărul penitenciarelor. Cum se finanțează închisorile?

În prezent, sistemul penitenciar este format din Administrația Națională a Penitenciarelor, 17 penitenciare și 2 subdiviziuni de specialitate: Centrul de Formare și Unitatea Specială de Intervenție („Pantera”). Instituțiile penitenciare includ: 4 instituții de arest preventiv; 7 închisori închise; 3 închisori semiînchise; o închisoare pentru femei; o închisoare pentru minori; un spital penitenciar. În sistemul penitenciar sunt 2951 de angajați, dintre care 316 posturi sunt vacante. Acest lucru plasează Moldova în categoria țărilor cu un raport ridicat de deținuți pe membru al personalului. La 31 ianuarie 2021, erau 2,5 deținuți pentru fiecare personal al penitenciarului și 3,7 deținuți per custode, care este mai mare decât valoarea europeană între țările CoE (1,4 și, respectiv, 2,4). 

Sistemul penitenciar este finanțat exclusiv din bugetul de stat. Bugetul alocat a crescut de la 513 milioane de lei moldovenești (MDL) în 2017 la 979 de milioane de lei (peste 48 de milioane de euro) în 2020 și 731 de milioane lei în 2021. Suma medie cheltuită pe zi pentru detenția unui deținut a fost de 10,6 EUR în 2020, ceea ce este de șapte ori mai puțin decât media europeană (157 EUR este media dintre țările CoE).

Potrivit datelor transmise de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, la începutul anului, în instituţiile penitenciare din Republica Moldova erau reţinute 6396 de persoane, astfel numărul deţinuţilor la 100.000 de locuitori era de 246 de persoane. 

• Câte întreprinderi au fost privatizate/lichidate/restructurate/trimise în proceduri de faliment? 

Din 2016 până în 2022, În Republica Moldova au fost supuse privatizării 67 de întreprinderi publice de stat, (pentru 1.420.976.620 de MDL), inclusiv: 16 întreprinderi de stat,  21 de pachete de acțiuni de stat de la companii de stat și 30 de proprietăți de stat. 

Totodată, 51 de entități de stat sunt, în prezent, în procedură de insolvență și 11 companii de stat sunt în proces de lichidare. În stadiul actual, a fost iniţiat procesul de reorganizare (fuziune prin absorbţie) a 27 de întreprinderi de stat, care vor fi ulterior în 9 societăţi pe acţiuni. A fost iniţiată reorganizarea (prin transformare) a altor 27 de întreprinderi de stat. În etapa următoare vor fi reorganizate alte 10 întreprinderi de stat.

• A fost renaționalizată vreo întreprindere după privatizarea sa inițială? Guvernul ia în considerare posibile cazuri de renaționalizare?

„În perioada de referință, nu au fost reziliate contracte de vânzare-cumpărare ale entităților de stat și nicio întreprindere nu a fost renaționalizată după privatizare”, precizează Guvernul. Totodată, autoritățile anunță că Agenția Proprietății Publice se află în proces de evaluare și monitorizare a executării obligațiilor de investiții din Contractul de Concesiune al Întreprinderilor cu Proprietate de Stat. Aceasta include activele „Aeroportului Internațional Chișinău” și terenurile aferente acestuia, precum și Acordul de parteneriat public-privat privind eficientizarea și modernizarea activității ÎS „Gări și Stații Auto”. 

„De remarcat că în ambele cazuri, obligațiile contractuale privind investițiile nu au fost îndeplinite de către partenerii privați, ceea ce servește drept motiv pentru încetarea acestora. O decizie cu privire la aceste aspecte va fi luată în urma unui audit independent, care va asigura o viziune imparțială asupra problemei, ținând cont de beneficiul public, de rolul statului ca partener în regulă și asigurându-se că resursele investite au origini clare și nu sunt obținute ca urmare a unor activități corupte”, spun autoritățile.