Da, știm că 2022 nu e neapărat un an pe care l-am numi „bun”. Războiul din Ucraina și efectele lui, criza energetică, scumpirile în lanț și incertitudinea zilei de mâine marchează anul pe care-l petrecem. Dar pentru că ne placem să vedem partea plină a paharului și credem că doar așa reușim să ne mișcăm înainte am pus cap la cap zece lucruri bune care s-au întâmplat în Republica Moldova în acest an. Lucruri care ne-au făcut mândri, ne-au surprins sau ne-au făcut să ne simțim mai bine.
Moldova, pe agenda liderilor politici externi
Imediat după invazia Rusiei în Ucraina, Republica Moldova a ajuns pe agenda mai multor figuri importante din politica internațională. La începutul lunii martie, Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a vizitat Republica Moldova. Cu puțin înainte de decizia asupra cererii de aderare la UE, țara noastră a fost vizitată de președintele Franței, Emmanuel Macron. Aceasta a fost prima vizită a unui șef de stat francez în ultimii 24 de ani. Macron a transmis un mesaj pozitiv şi clar faţă de cererea pe care am depus-o.
În noiembrie președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ajuns la Chișinău. Aceasta a anunțat că UE va oferi Republicii Moldova ajutor în valoare de 250 de milioane de euro, pentru achiziția de gaze și compensarea costurilor ridicate la energie. Peste puțin timp ne-a vizitat și Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola. „Locul Moldovei este în Europa. Viitorul nostru trebuie să fie împreună”, a declarat Metsola.
Republica Moldova a mai fost vizitată de Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, președintele Consiliului European, Charles Michel, președintele României, Bulgariei, Spaniei, al Confederației Elvețiene, Lituaniei, Letoniei, președinta Slovaciei. Au mai ajuns la Chișinău vicepreședintele Comisiei Europene Josep Borrell, comisarul European pentru Vecinătate și Extindere Olivér Várhelyi, ș.a.
Sperăm că țara noastră va fi în continuare în vizorul greilor politici din afara țării!
Eurovision 2022: „Trenulețul” cucerește simpatia publicului
În luna mai, la Eurovision Song Contest de la Torino, formația Zdob și Zdub și Frații Advahov cuceresc publicul cu piesa „Trenulețul”. Deși a ocupat poziția 7 în clasamentul final, piesa interpretată de artiștii moldoveni a luat locul 2 la televoting, adică la votul popular. Mai mult, Zdob și Zdub și Frații Advahov stabilesc într-un fel și un record. „Trenulețul” a devenit una dintre cele mai virale piese la acel momentul de pe Spotify. Aceasta a ajuns pe locul 4 la categoria Viral Global 50.
„Cică e pentru prima dată în istorie, când piesele Eurovision Song Contest ajung în topuri pe Viral Global Spotify”, au scris atunci amuzați cei de la Zdob și Zdub pe pagina lor de Facebook.
Apropo, și l-a Calea Ferată din Moldova au început să se miște lucrurile. Astfel la finele lunii mai întreprinderea a achitat integral restanțele salariale, acumulate pe parcursul anilor precedenți. Iar vara, a fost dat în exploatare un tronson de 23 km de cale ferată Basarabeasca-Berezino. În plus, din octombrie,a fost relansată cursa feroviară internațională de pasageri Chișinău – Kiev.
Felicitări artiștilor moldoveni! Suntem mândri de voi!
Republica Moldova devine țară-candidat la aderarea europeană
23 iunie a devenit o zi istorică pentru Republica Moldova – liderii UE ne-au acordat statutul de țară candidată la UE. Cu toții înțelegem că, în contextul agresiunii militare ruse, această decizie a fost un semnal politic clar pentru Ucraina și Moldova. În alte condiții parcurgerea traseului de la depunerea cererii de aderare (3 martie) și până la acordarea acestui statut ar fi fost fost mult mai îndelungat.
Am fost informați din start că acest statut nu ne oferă calitatea de stat membru al UE și că încă mai avem de parcurs proceduri complexe. „Pornim pe drumul spre UE, care va aduce moldovenilor mai multă bunăstare, mai multe oportunități și mai multă ordine în țara lor”, a scris pe Facebook în acea zi președinta Maia Sandu.
Până atunci, țara noastră se poate bucura, în măsura conjuncturii politice internaționale, de beneficiile acestui statut. De exemplu, acces la o piață internațională extinsă pentru producătorii moldoveni sau asistență și sprijin pentru realizarea reformelor în domeniile cheie.
Ne mândrim, dar așteptăm legislație europeană și reforme cruciale în toate domeniile!
Șefă a Procuraturii Anticorupție, venită peste ocean
Vara aceasta sistemul de justiție a fost animat de știrea că o moldoveancă cu o carieră apreciată în SUA ar putea ajunge într-o funcție-cheie în cadrul procuraturii. În iunie, Consiliul Superior al Procurorilor a desemnat-o pe Veronica Dragalin drept câștigătoare a concursului pentru funcția de șef al Procuraturii Anticorupție. Iar de la 1 august Veronica Dragalin și-a început activitatea în funcția de procuroră-șefă a Procuraturii Anticorupție.
Veronica Dragalin a fost procuroră adjunctă a Statelor Unite ale Americii în secția de corupție publică și drepturi civile din biroul procurorului american din districtul central al Californiei.
În SUA ea este deţinătoare a mai multor premii, cum ar fi premiul „Cazul Anului” din partea Biroului Alcool, Tutun, Arme și Explozibili. După numirea sa în funcție, Veronica Dragalin a oferit un interviu pentru Moldova.org, în care am remarcat că pe lângă accentul vădit american, ea aduce optimism și ceea ce americanii numesc „can do attitude” – încrederea că nimic nu este imposibil dacă muncești mult și ești onest. „Am ocazia să lucrez pentru o întreagă țară, la o instituție care, mai ales acum, pentru Moldova este foarte importantă. Moldova merge spre Europa, un moment istoric important și eu o văd ca pe o oportunitate, nu ca pe un risc”, declara într-un interviu pentru Moldova.org Veronica Dragalin.
Așteptăm cu nerăbdare finalizarea dosarelor de rezonanță!
Primul satelit moldovenesc, plasat pe orbită
În luna august nanosatelitul TUMnanoSAT, construit de Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM), a fost lansat cu succes pe orbită de către astronauții de la Stația Spațială Internațională (SSI).
TUMnanoSAT reprezintă un cub cu muchia de 10 cm și cu o greutate de 1,2 kilograme. E ca o bijuterie nanotehnologică, unde fiecare zecime și sutime de milimetru este funcțională, iar fiecare componentă a fost gândită și testată. Satelitul este acoperit cu celule solare, iar interiorul este format din câteva subsisteme. Deși este un nanosatelit educațional, adică proiectat și făcut de cercetătorii noștri care fac primii pași în acest domeniu, acesta include nanosenzori pentru stabilirea radiației și concentrației anumitor gaze. Satelitul a fost transportat pe 15 iulie cu racheta Falcon 9 a companiei SpaceX la Stația Spațială Internațională (ISS). Citește mai mult despre primul satelit moldovenesc, în reportajul Moldova.org realizat în 2021.
Felicitări tuturor cercetătorilor implicați în acest proiect! La mai mult și la mai mare!
Decizii pentru protecția copilului și egalitatea de gen
În pofida situației economice tensionate, au fost luate mai multe decizii demne de apreciat în domeniul protecției sociale. În primul rând s-a extins dreptul la indemnizația lunară de îngrijire a copilului până la vârsta de 2 ani. Începând din 1 octombrie 2022, orice copil din Republica Moldova până la vârsta menționată beneficiază de acest tip de indemnizație, în valoare de 1000 lei lunar, indiferent de statutul părinților (asigurat/neasigurat social).
O doua noutate: perioada în care tații pot solicita concediul paternal de 14 zile a fost extinsă de la 56 zile la 12 luni de la nașterea copilului, începând din 1 septembrie 2022. Totodată, acești tătici pot solicita indemnizația paternală de creștere a copilului, iar cuantumul acesteia constituie 100% din venitul mediu lunar realizat în ultimele 3 luni înainte de luna naşterii copilului. O treia noutate bună este că anul acesta s-a decis ca indemnizația unică la nașterea copilului va fi majorată, începând cu 1 ianuarie 2023, cu 864 de lei – crescând de la 10.068 lei până la 10.932 lei.
Tot la noutăți bune vom menționa că la 1 mai 2022 în R. Moldova a intrat în vigoare Convenția Consiliului Europei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Este cunoscută publicului larg sub numele de Convenția de la Istanbul. Documentul a fost ratificat la 14 octombrie 2021. Așa cum cere Convenția, țara noastră trebuie să sancționeze orice fapte ce țin de violenţa domestică (fizică, sexuală, psihică ori economică), violenţa sexuală, inclusiv violul, hărţuirea sexuală, căsătoria forţată, ș.a.
Așteptăm să scriem la anul despre mini-creșele de tip familial, promise de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, și alte proiecte ce vor duce la respectarea dreptului omului!
Aeroportul și Gările Auto revin în proprietatea statului
La finele lunii noiembrie s-a anunțat că Aeroportul Internațional Chișinău revine în proprietatea statului. Aceasta după ce Curtea de Apel Chișinău a menținut decizia Judecătoriei Chișinău care prevedea rezilierea contractului de concesiune a Aeroportului. „Felicitări poporului Republicii Moldova. Este meritul vostru”, a scris atunci ministrul Justiției Sergiu Litvinenco. Și președinta Maia Sandu a declarat că guvernarea va continua să reformeze sectorul justiției pentru a se „asigura că hoții și corupții întorc toate activele furate de la stat și cetățeni”.
Aici reamintim Aeroportul Internațional Chișinău a fost concesionat în 2013 pe un termen de 50 de ani companiei Avia Invest. În 2014 controversatul om de afaceri și actualul politician fugar Ilan Șor a fost președinte al Consiliului de Administrație Avia Invest. În 2020, Agenția Proprietății Publice a reziliat contractul de concesionare a activelor și terenului aferent Aeroportului, pe motiv că nu și-a îndeplinit angajamentele contractuale. Firma Komaksavia Airport Invest, care gestionează Avia Invest, a contestat decizia.
Tot aici mai notăm și o altă revenire în gestiunea statului. În vara acestui an, Guvernul a decis să rezilieze contractul de modernizare a autogărilor din cauza „neprezentării garanției de bună execuție și neîndeplinirii planului de investiții asumat”. Contractul de parteneriat public-privat a fost încheiat cu SRL Gările Auto Moderne, pe un termen de 25 de ani. Partenerul privat s-a obligat să modernizeze 30 de gări și stații auto în cel mult trei ani.
Așteptăm cât mai curând și revenirea miliardului furat în proprietatea statului!
Moldova are Arenă
Complexul multifuncțional Chișinău Arena, care a tot ținut cap de afiș în anumite perioade în ultimii trei ani, a fost dat în exploatare pe 24 decembrie. A fost inaugurat simbolic cu un concert al trupei Океан Ельзи/Okean Elzy. Proiectul privind construcția unui complex multifuncțional a fost făcut public în 2018, pe vremea guvernării PDM. Acesta urma să fie dat în exploatare în octombrie 2019. Inaugurarea însă a fost amânată de mai multe ori: lipsa gazelor și canalizării sau a căilor de acces. Ca să fie funcțional complexul trebuia să aibă două căi de acces. În vara acestui an, vicepremierul Andrei Spînu a declarat însă că Chișinău Arena va fi dată în exploatare, dar că acesta va avea o singură cale de acces. Oficialul a mai spus că se caută soluţii juridice pentru folosirea terenurilor private pe care ar trebui să se amenajeze o altă intrare în complexul sportiv.
Și, deși este un proiect controversat și există voci care susțin că proiectul este o risipă de bani publici, apreciem că autoritățile au găsit resurse pentru a finaliza acest proiect.
Așteptăm finalizarea dosarelor penale ce țin de acest proiect și identificarea soluțiilor pentru construcția celui de-al doilea drum de acces!
Moldova are campioni: Anastasia Nichita și Serghei Tarnovschi cuceresc aurul
În 2022 lumea sportivă din Republica Moldova a fost marcată de două mari evenimente – doi sportivi au cucerit titlul de campioni mondiali.
În luna septembrie luptătoarea de stil liber din Republica Moldova, Anastasia Nichita, a cucerit în premieră titlu mondial. Sportiva de 23 ani a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului mondial, după ce a obținut 4 victorii în categoria de greutate 59 kg, la campionatul din Belgrad. Tot în acest an, în luna martie, la Budapesta, sportiva devenea campioană europeană.
În august, canoistul Serghei Tarnovschi a devenit în premieră campion mondial. Tarnovschi a cucerit medalia de aur la distanța de 5.000 de metri la Campionatul Mondial din Canada. Sportivul l-a devansat cu doar 9 sutimi de secundă pe sportivul ce s-a clasat pe locul doi. Tot în acest an, Serghei Tarnovschi a cucerit 3 medalii de aur la Campionatul Mondial Universitar la canoe.
Anastasia Nichita și Serghei Tarnovschi au fost desemnați de către Ministerul Educației și Cercetării cei mai buni sportivi ai anului 2022 din Republica Moldova. Cei mai buni antrenori au fost aleși tehnicienii celor doi sportivi, Tudor Cîrlan și, respectiv, Nicolae Juravschi.
Felicitări sportivilor și antrenorilor! Moldova se mândrește cu voi!
Moldova demonstrează că gazele naturale pot veni nu doar din Rusia
Războiul din Ucraina a accentuat încă o dată vulnerabilitatea sistemului energetic al țării. Totuși, pentru prima dată în istoria sa, Moldova a reușit să spargă dependența totală față de concernul rus Gazprom. Încă din primăvară R. Moldova a împrumutat 300 de milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru a achiziționa gaze naturale de la bursele europene și a-și face rezerve pentru iarnă. Astfel, la începutul lunii decembrie, țara noastră avea depozitate în Ucraina și România circa 250 milioane metri cubi de gaze naturale. După ce compania rusă a redus la circa jumătate livrările de gaze, Moldova a început a folosi gazele din stocuri și a cumpăra la bursele internaționale. În decembrie, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, malul drept al Nistrului nu va consuma gaze livrate de Gazprom. Tot pentru prima dată, țara noastră a importat gaze naturale în sistem revers, dinspre Vest spre Est, care au fost transferate prin punctul de livrare Budnice din Slovacia.
Chiar dacă subiectul stârnește multe discuții, apreciem efortul de diversificare a resurselor energetice!
