Despre problema studierii limbii române în rândul alolingvilor se vorbește deja de ani buni. Nu e o noutate că o bună parte din ei nu o studiază decât pentru a susține Bacalaureatul, deși în mediul din care vin nu o comunică deloc. Sunt însă alții puși pe treabă care vor să se integreze în societate, prin studierea limbii de stat. Despre oportunitățile de studiere a limbii române, probleme și propuneri în acest sens urmăriți în materialul de mai jos.
Eugenia Boldescu – chișinăuiancă. Nativă de rusă. 
A terminat 8 clase la școala rusă. A învățat româna în România, acolo unde a mers la liceu. Spune că i s-a dat repede studierea, mai ales că îi plăcea. “Părinții mei înțelegeau că nu pot avea o viață plină dacă nu voi ști limba de stat și m-au trimis să fac liceu în România. Acolo am învațat limba foarte repede, mai ales îmi plăcea lectura. Citeam multe cărți în română, asta m-a ajutat mult”, povestește fondatoarea Yardsale Chișinău.
Facultate a făcut la Chișinău. Alte cursuri de limbă nu i-au trebuit, și asta mai ales că înainte de plecare nu vorbea româna. Spune că este mai puțin interesată de ce face statul pentru alolingvi și că fiecare este în drept și liber să facă ce vrea. “Este treaba fiecăruiea, singur decizi câte limbi ai nevoie pentru a trăi viața”. Acum, spune ea, îi este utilă și chiar necesară limba română în toată activitatea ei.
Un alt om, o altă părere. Olga Țîmbal este din Ucraina și locuiește de ceva vreme la Chișinău. Spune că a început să studieze româna încă înainte de a veni în Moldova. I-a plăcut mult și a început să asculte muzică în română, să citească poezii. Mai târziu a cumpărat și manuale. Din păcate însă, spune ea, nu a reușit să învețe româna la nivel “decent”, dar mai ales gramatică.
“Chiar dacă vizitam Chişinăul şi alte oraşe din Moldova, vorbeam doar rusa. Nu aveam nevoie de română, nici nu simţeam aşa nevoie. Toţi prietenii ştiau rusa – în stradă, în locuri publice, toată lumea înţelegea rusa, iar dacă obţineam un răspuns în română, acesta întotdeauna a fost ceva simplu, uşor de înţeles pentru mine. Situaţia s-a schimbat doar în 2013, când am luat decizia să mă înscriu la cursuri de română şi, concomitent, să-mi împlinesc visul vechi, o vizită în România”, ne-a povestit Olga.
A alest şcoala de vară din Braşov de la ICR, unde a și făcut progresul. La sfârşitul cursurilor, peste o lună, a obţinut nivelul C1. “De fapt, încă nu cunoşteam limba la aşa nivel înalt, dar înţelegeam că am primit un avans enorm de la profesori minunaţi dintr-o ţară minunată şi deja am nevoie să merg mai departe singură – din nou, dar cu bagaj considerabil”, adaugă ea.
Olga este de părere că statul nu face suficiente pentru ca alolingvii să învețe româna, dar are și unele propuneri. “În primul rând, statul are nevoie să depună eforturi ca să ridice prestigiul limbii. N-aş spune că e la nivel jos, ba dimpotrivă, dar alolingvii mai au posibilitate să spună ceva de genul: „Mare brânză e limba asta de stat, oricum toţi înţeleg rusa”. Situaţia, de fapt, trebuie să fie aşa ca să ai nevoie să ştii şi să foloseşti această limbă dacă vrei să trăieşti în această ţară”, spune tânăra.
Ea propune să fie un examen de limba şi cultura română ca parte integrală a procedurii obţinerii cetăţeniei. “După părerea mea, Moldovei, ca şi României, îi lipseşte aşa examen. La şcoală ori grădiniţă, poate şi într-un grup universitar, dacă nu sunt obiecte cu predare în limba română, această limbă trebuie învăţată ca limbă străină, adică, de la zero. Mulţi lingvişti sunt de acord că predarea limbii române ca limbii a doua le creează alolingvilor mai multe probleme”, ne zice Olga. De asemenea, ea este de părere că sunt necesare și mai multe cursuri gratuite pentru tineri și adulți. Toate acestea însă, mai spune ea, vor da roade dacă există dorință, iar cei care nu studiază româna locuind aici se limitează cumva în spațiul unei vaste culturi.
Autoritățile strâng din umeri: “Nu avem un program național de studiere a limbii pentru alolingvi. Este încă proiect”
Angela Popovici, specialist din cadrul Direcției învățământ preuniversitar a Ministerului Educației spune că la moment în școli nu există cursuri speciale de studiere a limbii române. Unicul program național este cee care presupune integrarea sociolingvistică a elevilor alolingvi prin extinderea obiectelor de predare în limba română. Astfel, explică aceasta, programul prevede până la 4 ore pe săptămână predate în română.
Acestea sunt obiecte care nu au o încărcătură teoretică și care pot fi ușor înțelese. Printre acestea sunt orele de educație civică, educația muzicală, arte plastice, educația morală. “La moment avem 32 de insituții care fac parte din acest program”, ne comunică ea. Cei care predau aceste ore sunt profesori alolingvi care cunosc româna.
Responsabililul de la Ministerul Educației spune că în prezent, 64 de profesori predau ore în română pentru alolingvi. Programul a demarat în 2011 și se desfășoară în școlile care au solicitat să fie parte a acestuia. Acestea în principal sunt școlile din Găgăuzia, Taraclia, precum și nordul Moldovei – Bălți, Briceni, Edineț.
“Deocamdată nu există un Program național aprobat de Guvern care prevede sporirea calității procesului de învățare a limbii române în școlile alolingve. Acesta este încă la nivel de proiect care este în continuă discuții și îmbunătățire”, adaugă ea.
În universități, lucrurile stau nu departe. Doina Usaci, consultant superior la Direcția învățământ superior a ministerului spune că odată ajunși la studii se consideră că alolingvii au deja un nivel de cunoaștere a limbii. Totuși, în anul întâi ei au un curs opțional de studiere a limbii române – două semestre. Începând cu anul doi, pas cu pas, încep a fi predate câte un curs de specialitate în limba română, obiecte pe care aceștia se consideră că trebuie să le înțeleagă. “Cei care doresc să studieze suplimentar româna pot aplica la studiile ANTEM”, mai spune responsabilul.
ANTEM – cursuri de limbă română pentru bugetari
Asociația Națională a Trainerilor Europeni din Moldova 
organizează cursuri de studiere a limbrii române începând cu 2008. Beneficiarii sunt angajații din sfera bugetară, în primul rând fiind admiși la cursuri medicii, profesorii, juriști, polițiști, spune Lucia Cucu, director ANTEM. Aceasta susține că solicitări sunt destul de multe, la care ei nu pot face față. Anul acesta, din cele 3 000 de cereri depuse doar 10 % au fost admiși. Cursurile sunt organizate în întreaga țară, cu preponderență raioanele de nord și sud ale țării, acolo unde sunt cele mai multe cereri.
“Programului de instruire lingvistică pentru minorităţile naţionale din Republica Moldova” este unul lansat de Biroul pentru Relații Internetnice în parteneriat cu ANTEM. Acesta este unul desfășurat cu susținerea financiară a Înaltului Comisar pentru Minorităţile Naţionale OSCE de la Haga în proporție de 80 la sută, iar alte 20 % vin de la Guvern prin intermediul BRI.
Ludmila Burlaca, șef Direcție relații interetnice și funcționarea limbilor din cadrul BRI spune că programul atrage mulți doritori de a studia limba română. Pe lângă aceasta, în curând urmează a fi lansat un Acord de parteneriat cu Casa Limbii Române prin care să fie deschise alte trei grupe de alolingi. Ea mai spune că la aceste cursuri pot veni oricine, iar în dependență de nivelul de cunoaștere a limbii, vor fi formate grupe.
Pe lângă cursurile de română pentru bugetari, ANTEM mai desfășoară cursuri de română online. Proiectul „Integrarea tinerilor în societate prin instruirea la distanță” este desfășurat cu suportul financiar al Ministerului Tineretului și Sportului. Acesta este destinat tinerilor cu vârste curpinse între 16 și 35 de ani și presupune studierea limbii române pe o platformă online – invat.antem.org. Aici, studenții și tinerii specialiști din diferite domenii studiază împreună cu profesori, citesc, scriu și fac videoconferințe online.
Casa Limbii Române, o alternativă pentru doritorii de a învăța româna
Casa Limbii Române învață anual sute de oameni să vorbească și să scrie corect în română. Alexandru Bantoș, director al Întreprinderii Municipale Centrul de Cultură şi Asistenţă Didactică „Casa Limbii Române”, spune că vin destul de mulți la ei. Ca și în cazul ANTEM, cursurile sunt gratuite, iar lunar în mediu aceștia au între 150 și 170 de oamenii care vin să studieze. Pe lângă cele gratuite, care sunt asigurate din bugetul municipal, aceștia predau și cu plată, însă spune el, sunt mult mai puțini.
Anual sunt organizate 10 grupe cu predare gratuită și alte 4, maxim 5 grupe, contraplată. Potrivit lui, beneficiari ai cursurilor sunt anumite categorii de oameni, conform unei liste aprobate de Consiliul Municipal Chișinău. Astfel, prioritate au șomerii, cei care se află la evidența Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și care vin astfel să-și sporească șansele de găsire a unui post. De asemenea, potrivit aceleiași liste, la cursuri sunt admiși angajații din sfera bugetară, persoanele cu dizabilități locomotorii, membrii asociațiilor de minorități etnice.
Directorul de la Casa Limbii Române spune că la cursuri vin oameni de diferite vârste și cu nivele diferite de cunoștere a limbii române. Unii preferă să facă lecții individual, alții din contra, însușesc mai bine în grup și preferă să facă parte din acestea. Totuși, el a ținut să îi laude pe membri ai misiunilor diplomatice care, după cum spune el, însușesc rapid și cu interes și devin chiar buni vorbitori de română. “Poate pentru că au mai multă nevoie de ea…”, spune dumnealui pe o notă optimistă.
“De 20 de ani și mai bine, și ursul învăța să meargă pe bicicletă…”
Specialiștii din domeniu au păreri împărțite vizavi de problema studierii limbii. În timp ce unii cred că alolingvii sunt cei care trebuie să își asume, pe cont propriu, studierea limbii de stat, alții spun că nu s-au creat condiții și că ar mai fi de lucru aici. “Este vorba de interesul personal, dar mai ales și material. Fiecare trebuie să învețe dacă vrea și dacă ei vor să se integreze într-o societate, atunci trebuie să învețe”. De această părere este directorul Institutului de Filologie al Academiei de Științe, Vasile Bahnaru, care e de părere că alolingvii sunt de fapt cei care decid dacă vor sau nu să cunoască limba. “De 20 de ani și mai bine, și ursul învăța să meargă pe bicicletă. Dacă ei nu vor, nu vor!”, ne spune scurt lingvistul.
Viorica Răileanu, director al Centrului de lingvistică al aceluiași institut e de părere că, deocamdată, mediul nostru nu ar fi unul prielnic și nici nu s-ar fi creat condiții pentru studierea limbii române în rândul alolingvilor. Specialistul în domeniul afirmă că au venit anterior cu unele propuneri în acest sens la Guvern, însă au fost refuzați. Era vorba de o inițiativă împreună cu Biroul Relații Interetnice. Acum, spune ea, nu au alte propuneri sau proiecte în acest sens.
Lingvistul Alexandru Bantoș este însă de părere că mediul nostru nu este unul tocmai propice pentru alolingvi și că nu există un climat favorabil așa cum ar fi în alte țări europene. “Oamenii vin, fac cursuri, învață, dar ies de aici, merg la lucru sau în oricare alte medii și discută din nou rusă sau ucraineană. Nu există un mediu, de aceea avem ce avem”, conchide el.
La ultimul Recensământ realizat în Republica Moldova, în 2004, în jur de 16% din numărul total de populație s-au declarat vorbitori de rusă. Alte circa 4% s-au declarat vorbitori de ucraineană, iar puțin peste 3% – vorbitori de găgăuză. Dacă circa 380.000 de cetățeni ai Republicii Moldova au declarat limba rusă ca limbă maternă, peste 500.000 persoane au indicat rusa ca limba pe care o folosesc de obicei, indiferent că se declară moldoveni, ucrainieni, găgăuzi, români sau bulgari. Datele Recensământului desfășurat în luna mai curent nu au fost făcute deocamdată publice. Biroul Național de Statistică a precizat anterior pentru Moldova.ORG că rezultatele despre etnie, limbă și religie vor fi făcute publice în 2016.
Un material realizat de Elena Cotună, portalul Moldova.ORG
