La 4 iulie este Ziua Naţională a SUA. Despre importanţa acestei sărbători, precum şi despre cooperarea americano-moldavă şi impresiile despre ţara noastră aflaţi de la Excelenţa Sa, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova, William Moser.
Domnule ambasador, sunteţi de mai mult timp la Chişinău. Cum a decurs această perioadă pentru Dumneavoastră şi ce apreciare daţi dialogului dintre ţările noastre?
Îmi place foarte mult să activez în Moldova. Este un sentiment al meu personal. Şi vreau să sper că pot spune că în perioada de când mă aflu aici relaţiile dintre ţările noastre sunt foarte bune. Eu încerc sa fiu foarte activ şi mă angajez într-un dialog atât cu liderii politici cât şi cu oamenii de rând, şi întotdeauna chem şi personalul ambasadei sa procedeze la fel. Atât mie cât si personalului meu, ne face plăcere sa activam în Moldova deoarece cetăţenii Moldovei se angajează activ in discuţii cu noi, chiar dacă temele sunt destul de complicate. Nu întotdeauna putem răspunde la toate solicitările primite din partea cetăţenilor Republicii Moldova, dar cel puţin discutăm aceste probleme.
Republica Moldova a solicitat mijloace financiare din partea SUA pentru realizarea reformelor în mai mult domenii, inclusiv justiţie, agricultură ? Cum se implementează aceste reforme cu susţinerea programelor de asistenţă ale SUA ?
În primul rând vreau să menţionez că avem un program activ şi serios cu toate sectoarele sistemului de justiţie, deoarece Moldova este angajată foarte serios în lupta cu corupţia. Noi suntem în contact foarte apropiat, atât cu Ministerul de Interne, cât şi cu Procuratura Generală, cu Centrul Anticorupţie şi cu judecătorii pentru a construi un sistem de justiţie mai bun în Moldova. Avem programe diverse cu Ministerul de Interne, care variază de la donarea de camere video şi a altui echipament, şi terminând cu instruiri în domeniul combaterii violenţei în familie, si multe alte programe pentru a îmbunătăţi capacităţile politiei.
Or, scopul principal este ca să creăm condiţii ca oamenii să aibă încredere în poliţie, fiind siguri că poliţia este de partea lor, atunci când au nevoie de ajutor. De asemenea, avem programe cu Procuratura şi lucrăm în domeniul testării integrităţii şi în alte programe de reducere a corupţiei şi îmbunătăţire a funcţionalităţii procurorilor cu scopul de a majora integritatea oficialilor şi a micşora nivelul de corupţie, căci şi în acest sector cetăţenii trebuie să aibă încredere. Avem programe şi pentru judecători – de mai mulţi ani lucrăm în domeniul managementului cazurilor pentru a mări transparenţa în procesul decizional şi de combate corupţia printre judecători. Dar până la urmă, cetăţenii Moldovei trebuie să ceară ca sectorul de justiţie să activeze din numele lor. Şi la orice întâlnire cu cetăţenii întotdeauna îi încurajez ca ei să insiste asupra efectuării reformelor în sectorul de justiţie.
Dacă e să vorbim despre asistenţa financiară, cel mai mare grant este cel de 262 de milioane de dolari din partea Corporaţiei Millenium Challenge (MCC). Aproape jumătate din această sumă este oferită pentru renovarea a 93 km de drum naţional, M2, care porneşte de lângă Sărăteni şi trece dincolo de Soroca. Cealaltă sumă din acest amplu proiect MCC este pentru domeniul agricol, într-un sector foarte important al agriculturii – şi anume reabilitarea a 11 sisteme de irigare care sunt dea lungul râurilor Nistru şi Prut. Am început acest proiect cu sistemele de la Nistru, dar începem şi emiterea contractelor pentru sistemele de pe râul Prut. Principalul este să vedem câţi acri de pământ, ce spaţiu cuprind aceste sisteme de irigare, pentru a calcula pe câţi agricultori îi vom ajuta să devină mai productivi. Dar probabil majoritatea cetăţenilor Moldovei nu vor observa principalul aspect al acestui program – si anume tranziţia la agricultura de valoare înaltă. Noi lucram cu reprezentanţii sectorului de agro-bussines din Moldova pentru a analiza care produse sunt cele mai bune şi care pieţe sunt cele mai convenabile pentru aceste produse pentru a le face competitive în context european. Ca rezultat, sperăm ca în aproximativ doi ani produsele moldoveneşti de înaltă calitate, ca spre exemplu merele, să fie transportate pe drumuri de înaltă calitate din Moldova spre pieţele din Europa.
„Reformele din Republica Moldova vor avea succes dacă fenomenul corupţiei va fi eradicat” – aţi exprimat această opinie nu chiar atît de mult. Sunt metode concrete care ar contribui la anihilarea acestui flagel?
Prima si cea mai bună metoda este ca oamenii Moldovei să spună cu glas tare că nu mai vor să tolereze corupţia. Şi vreau să spun, că şi mass media are un mare rol în acest context – jurnalismul robust care investighează cazurile de corupţie are un impact deosebit în acest proces de combatere a corupţiei. Dar aşa cum spuneam, este necesară şi implicarea cetăţenilor care să solicite astfel de investigaţii şi să nu tolereze corupţia. Iar Guvernului SUA, prin finanţarea diverselor proiecte, este alături de poporul moldovenesc în iradicarea corupţiei. Noi vom continua să oferim instruiri şi resurse pentru a diminua corupţia. Oricum, ţine de voinţa poporului Moldovei să schimbe situaţia din ţară. Vreau să mă refer şi la situaţia creată la „Moldova-Agroindbank”. Este foarte important ca instituţiile statului, instituţiile regulatorii, să-şi facă bine treaba pentru a reglementa diferite sectoare a economiei. În acest context aduc laude Băncii Naţionale a Moldovei care a emis decizii regulatorii pentru a soluţiona problema, chiar dacă o judecătorie a decis în defavoarea acesteia. Trebuie să menţionez că este foarte importantă transparenţa în acest proces. Poate la „Moldova Agroindbank” nu a avut loc nimic ilegal, dar fără o instituţie regulatorie efectivă, care să ceară transparenţă, oamenii nu vor putea să ştie dacă tranzacţiile au fost legale sau ilegale. Si anume aceasta trebuie să facă instituţiile regulatorii – să servească oamenilor.
Sunteţi printre ambasadorii foarte activi în cotidianul Republicii Moldova. Participaţi la diverse activităţi şi întruniri, inclusiv cu partiparea reprezentanţilor societăţii civile care discută despre reforma sistemului judiciar din ţara noastră. Cum credeţi, de ce acest domeniu se reformează atît de greu?
Reiterez că este foarte complicat de reformat acest sistem în întregime, şi noi lucrăm împreună cu guvernul de la Chişinău în această vedere. Dar după cum am spus, viteza schimbărilor depinde de insistenţa cetăţenilor care trebuie să ceară aceste schimbări. Dacă guvenulul Republicii Moldova va demonstra voinţă politică de a implementa reformele, guvernului SUA va fi întotdeauna alături pentru a-l susţine.
Ar putea fi extins spaţiiul investiţional american în ţara noastră ? Şi pentru detaliere – distanta mare dintre SUA şi Republica Moldova, dar şi piaţa mică de desfacere nu sunt obstacole în acest context?
Acum câteva luni la Chişinău a avut loc un for investiţional organizat de Guvernul SUA, unde s-a discutat foarte mult despre investiţiile americane in Moldova. S-a menţionat că investitorii străini, inclusiv şi cei americani, vor veni în Moldova, când vor avea certitudinea că au şansa de a avea succes. Investitorii nu se tem de riscuri, dar doresc că ştie că, după cum se spune, regulile de joc sunt egale. Aceasta înseamnă că ei pot să aibă o competiţie egală fără obstacole birocratice sau legale, şi fără a plăti mită pentru o decizie în favoarea sa. Aceasta este important pentru investitorii americani şi din alte state, dar în primul rând pentru investitorii locali. Eu cred că dacă Moldova ar avea un sistem birocratic şi legal transparent, tot mai mulţi şi mai mulţi oameni de afaceri din Moldova vor dori să investească aici. Mulţi afirmă că nu vor să investească în Moldova deoarece este o ţară mică, dar nu este adevărat. Haideţi să comparăm cu ţările baltice, care sunt mai mici decât ţara Dumneavoastră şi acolo vin foarte mulţi investitori. Una din ţările baltice este chiar în topul ţărilor unde investiţiile cresc foarte rapid. Întrebarea este dacă moldovenii doresc să facă din ţara lor o atracţie pentru investitori. Şi repet, un criteriu al acestor realizări ar fi voinţa poporului.
Deşi anul 2013 era considerat unul decisiv pentru ţara noastră în contextul integrarii europeane, prin semnarea Acordului de Asociere la Summitul Parteneriatului Estic de La Vilinius, el a început cu o criză politică, din care a rezultat mai multe demiteri la nivel înalt. Cum a influenţat această criză dialogul cu partenerii externi, inclusiv cu SUA ?
Criza a fost ca un "limitator de viteză" pentru Moldova în calea progresului. Procesele au încetinit, dar Moldova a avut norocul să aibă în structurile guvernamentale oameni foarte talentaţi care au reuşit să menţină lucrurile în mişcare indiferent de criza politică. Acum, când criza a rămas în urmă, văd energie nouă în guvernul Moldovei, care poate să mişte înainte agenda foarte importantă. Nu sunt diplomat european, ci american, dar consider că reformele solicitate de Uniunea Europeană sunt şi cele pe care le solicită si SUA – reforme in domeniul economiei, drepturilor omului, combaterea corupţiei.
Acest an presupunea a fi rezultativ şi în contextul reglementării diferendului transnistrean, preşedinţia Ucrainei la OSCE avînd drept scop facilitarea unui dialog armonios dintre actorii implicaţi în negocieri. Or, se pare că negocierile şi-au pierdut din productivitate, la reuniunea de la Odesa apăruse riscul ca negocierile să fie înterupte. Care este opinia Dumneavoastră, de ce nu este claritate în finalitatea acetor negocieri?
Ştiu că negocierile sunt un proces dificil, oricum acest proces continuă. Au fost perioade lungi, ani întregi, când negocierile în formatul 5+2 erau stopate. Acum, după ce acestea au fost reluate, există şi un protocol solid, care ne arată calea înainte spre scopul final. Ştiţi că pentru ţările OSCE, în care intră şi cele din formatul de negocieri 5+2, inclusiv SUA, Ucraina, Rusia, UE, scopul final este ca regiunii transnistrene să i se acorde un statut special în cadrul teritoriului integru al Republicii Moldova. Şi văd că sunt domenii în care putem conlucra productiv, cum ar fi domeniul umanitar. Dar ceea ce nu face bine negocierilor sunt acţiunile unilaterale, indiferent că sunt din partea Tiraspolului sau a Chişinăului, care ar putea avea un impact negativ în procesul de reglementare paşnică a conflictului.
UE şi SUA acordă mijloace financiare pentru proiecte de consolidare a încrederii între ambele maluri ale Nistrului, care este efiecienţa lor ?
Eu cred că eficienţă există. Cu cât mai activ părţile sunt angajate în lucru interactiv şi colaborare reciprocă, cu atât mai mult există perspectiva unui progres. De exemplu, am avut un oaspete în casa mea – o studentă din Transnistria care a participat într-un program de-al nostru de studiere a limbii. Era dintr-un grup mixt din care făceau parte studenţi de pe ambele maluri ale Nistrului. Mesajul pe care ea mi l-a transmis mie era că cetăţenii trebuie să discute, să comunice între ei, ca să rezolve problemele. Eu sunt un oficial al Guvernului, şi din experienţa mea de 29 de ani pot afirma cu certitudine că câteodată dialogul dintre oamenii de rând este cea mai buna cale de a soluţiona problemele. Deci, în timp ce încurajez reprezentanţii administraţiilor de pe ambele maluri ale Nistrului să se angajeze în dialog, chem şi oamenii de rând de pe ambele maluri să facă acelaşi lucru.
Realizăm acest interviu cu ocazia Sărbătorii Naţionale a SUA şi nu pot să nu amintesc, în acest context, de democraţia americană, care este un exemplu pe plan mondial. Cum s-a ajuns la această funcţionalitate a Constituţiei, că din ea reiese această democraţie rîvnită de multe ţări, inclusiv de Republica Moldova?
Vreau să vă mulţumesc pentru oportunitatea de a vorbi despre aceasta în contextul Zilei Naţionale a SUA. Pentru americani Ziua Independenţei este cea mai importantă sărbătoare, e sărbătoarea care uneşte toţi cetăţenii SUA. Acum Vă răspund cu plăcere în privinţa modelului de democraţie la care am ajuns. În această privinţă sunt două lucruri pe care doresc să le recomand moldovenilor – compromisul şi răbdare, două elemente foarte importante pentru o democraţie viabilă. Răbdarea înseamnă dorinţa de a soluţiona problemele, iar compromisul înseamnă a căuta soluţii, şi nu probleme noi. În Constituţia americană din 1787 este stipulat acel compromis dintre statele mari şi cele mici. Am încercat sa formăm o uniune mai perfectă prin distribuirea de putere şi balanţa puterii între funcţiile la nivel statal şi cel federal. Am creat instituiţii democratice puternice care asigura balanţa puterii dintre cele trei ramuri ale puterii – judiciară, legislativă şi executivă. Aceste trei ramuri sunt egale în ce priveşte distribuirea puterii. Atunci când una dintre aceste ramuri iese din balanţă, celelalte o pedepsesc. Să vorbesc şi despre răbdare – în Constituţie sunt clar prevăzute drepturile individuale ale cetăţenilor. S-a asigurat ca oamenii să aibă dreptul la libera exprimare, la religie, dar şi independenţa presei, pentru ca oamenii în cele din urmă să aibă controlul final asupra puterii. Iată de fapt ce înseamnă răbdarea – am stabilit un sistem de control şi balanţă a puterii, "check and balance", prin care să fie găsite soluţii prin mijloace paşnice. Ne-am asigurat ca guvernul să aibă putere, dar să existe şi balanţă între forţe. Iar scopul final este ca drepturile individuale ale fiecărui cetăţean să fie respectate. Ce trebuie să facă Moldova? Să aibă instituţii democratice foarte puternice. O ramură a puterii nu poate să aibă prea multă putere, fie vorba de legislativ, justiţie sau preşedinţie. Trebuie asigurată balanţa dintre ele. Vreau să vă spun că foarte mult timp acord discuţiilor despre drepturile omului în Moldova şi ştiu că pentru mulţi conceptul nostru despre libertăţile fundamentale ale omului sunt greu de conceput. Esenţa Constituţiei noastre este protejarea drepturilor omului. Ne aşteptăm că fiecare cetăţean să aibă dreptul la libera exprimare, la alegerea religiei, să aibă siguranţa din partea statului că nu vor fi discriminaţi pentru cine sunt ei. Ca să devină o ţară şi mai prosperă, Republica Moldova are nevoie de contribuţia fiecărui cetăţean. Dar nu poţi ajunge la acest succes dacă nu protejezi drepturile fiecărui cetăţean şi nu-i asiguri un trai paşnic. Le doresc tuturor fericire în această Zi a Independenţei.
Care este cea mai mare diferenţă dintre cotidianul americanilor şi al moldovenilor ? Şi în general, ce impresii aveţi despre ţara noastră. aflându-vă la Chişinău de aproape 2 ani?
În primul rând vreau să vă mărturisesc că mă simt foarte bine în Moldova. Să ştiţi că o zi de muncă a mea de aici nu se deosebeşte de cea din America, doar că în postura mea de ambasador, aici am mai multe evenimente seara. Mie îmi place să iau cina acasă, în familie, dar din păcate misiunea mea nu-mi permite de fiecare dată să fac acest lucru. Vă mărturisesc că îmi place foarte mult să petrec timpul în afara Chişinăului. Sunt mişcat de oamenii care în condiţii deloc uşoare încearcă să asigure un trai mai bun familiilor lor. Sunt mişcat de primarii localităţilor şi reprezentanţii administraţiilor publice locale care depun toate eforturile ca să asigure locuitorilor condiţii mai bune. De acea eu sunt un susţinător al procesului de descentralizare şi mă bucură faptul că această tematică se discută activ din nou. Din experienţa noastră ştim că guvernele, care sunt cele mai aproape de cetăţeni, servesc oamenilor cel mai bine. Eu întotdeauna spun că e mult mai uşor să te adresezi primarului, care locuieşte în vecinătate, decât unui parlamentar în Chişinău. Cred că este un exemplu pe care moldovenii trebuie să-l studieze şi să-l implementeze. La final vreau să menţionez că am un respect deosebit pentru cetăţenii Republicii Moldova, le doresc mult succes şi cred că dacă vor continua să muncească în vederea obţinerii acestui succes, neapărat vor reuşi.
