De Lucia Diaconu
Realizat printre cei cu intenții clare de vot, Barometrul Opiniei Publice oferă PLDM, PD şi PL un scor care le-ar asigura peste 61 de mandate.
Dacă sondajele de opinie din ultimele săptămâni se apropie de adevăr, Partidul Comuniştilor este în cădere liberă: de la 39 la sută cât primea în sondajul CBS AXA , la numai 35 la sută cu o săptămână în urmă ca acum, IMAS Chişinău să-l crediteze cu numai 25 la sută din intenţiile de vot.
Aceeaşi soartă o are şi liderul comunist Vladimir Voronin, care potrivit IMAS Chişinău, are o cotă de încredere de numai 17 la sută, fiind pentru prima dată întrecut de premierul Filat. Şi tot pentru prima dată, Alianţei pentru Integrare europeană i se dă o şansă teoretică de a alege preşedintele în viitorul parlament.
O doză serioasă de scepticism este însă îndreptăţită: înainte de referendumul din septembrie, IMAS Chisinau susţinea că peste 70 la sută din electorat va participa la vot. Nu a fost să fie aşa. Mai mult, din ultimul Barometru al Opiniei Publice nu reiese unde se duc voturile comuniştilor ?
În timp ce Partidul comuniştilor, potrivit Barometrului de Opinie Publică, ar lua mai puţine sufragii, doar 25%, decît arătau celelalte sondaje realizate de la începutul campaniei, scorul celorlate partide care ar accede în Parlament dacă dumincă ar avea loc alegeri nu a cresut semnificativ. PLDM este creditat cu 21% din sufragii, PD-ul cu 10%, iar PL ar obţine 9%.
Europa Liberă l-a întrebat pe Arcadie Barbăroşie care a prezentat azi rezultatele Barometrului de Opinie, realizat la comanda IPP, unde se duc, în acest caz, voturile comuniştilor?
Arcadie Barbăroşie: ”Probabil, o parte din voturile comuniştilor vor merge între cei care nu vor ieşi la alegeri, ceea ce noi numim indecişi, dar eu aş zice să-i numim absenteişti. O parte vor merge la PD, o parte ar merge probabil la partidele mici, deşi la noi în sondaj ele nu ar lua împreună decît 5 la sută, dar eu cred că după cum arată istoria alegerilor, partidele astea care nu trec pragul de 4 adună cam la vreo 15, poate chiar mai multe procente şi asta s-ar putea întîmpla în ultimele 2 săptămîni, sondajul nu le-a prins, chiar cred că lucru ăsta se întîmplă deja în teren. Cînd zic la partidele mici, mă refer la Ţurcanu, spre exemplu, poate o parte ar putea merge şi la Pasat chiar, cu toată orientarea lui aşa pretinsă anticomunistă, dar el este promoscovit. Deci cam ăsta ar putea fi spectrul unde ar putea merge votanţii comuniştilor”.
Reieşind însă dintr-un eşantion mai mic, al celor cu intenţii clare de vot, adică excluzînd indecişii, Barometrul oferă PLDM, PD-ului şi PL-ului un scor comun şi mai mare, care le-ar permite celor trei partide să obţină mai mult de 61 de mandate în Parlament cît le-ar trebui ca să aleagă preşedintele ţării.
În ce priveşte încrederea de care s-ar bucura liderii de partide, Barometrul răstoarnă topul pe care l-au înregistrat celelalte sondaje, preşedintele PLDM Vlad Filat întrecîndu-l cu 1% pe liderul comunist Vladimir Voronin care a fost creditat cu 17% , urmat de Marian Lupu (10%), Mihai Ghimpu (5%) şi Dorin Chirtoacă (2%) .
Sondajul efectuat de IMAS prezice şi de această dată o rată mare de participare la scrutin – peste 75 la sută. Ca să excludă însă reproşurile pe care ar putea să le aibă după alegeri, în cazul unui interes mai mic al alegătorilor, Arcadie Barbăroşie a ţinut să precizeze că rata de participare arătată de sondaje este calculată după alt algoritm decît o măsoară CEC.
Arcadie Barbăroşie: “Rata de participare, aşa cum arată sondajele, este validă doar la momentul realizării sondajului, şi în afară de asta, sondajele sînt realizate pe eşantioane extrase din populaţia care astăzi, în momentul realizării sondajului, este aici, în ţară. Ce este rata de participare la scrutin aşa cum o calculează CEC? Este numărul participanţilor la scrutin împărţit la numărul de alegători din lista CEC-ului efectuat în procente. Adică acolo sînt incluse şi persoanele care nu sînt la momentul realizării scrutinului în ţară”.
Barometrul mai arată că 60% din populaţie crede că lucrurile în ţară merg într-o direcţie greşită, iar preţurile, sărăcia, şomajul şi viitorul copiilor sînt principalele probleme care-i îngrijorează acum pe moldoveni.
Sondajul a fost realizat în perioada 17 octombrie – 7 noiembrie.
