De Petre Munteanu
Sunt protestele de la Chişinău spontane? Sau sunt mai mult provocate? – de Bucureşti sau de Moscova?
Liviu Iurea, jurnalist, corespondentul TVR în Ucraina şi Federaţia Rusă: Protestele de la Chisinau au fost mai mult provocate. Si Moscova recunoaste, prin comunicatul de presa al Ambasadei Federatiei Ruse la Chisinau, ca in randul manifestantilor au actionat provocatori.
Bucurestiul nu avea cum si nici interes sa provoace acte de vandalism. Ca au fost provocatori – o recunoaste toate lumea. Extrem de ciudat ca fortele de politie, fidele presedintelui Voronin s-au retras ca la ordin din fata protestatarilor si a provocatorilor lasand in voia sortii principalele institutii ale statului.
Evident ca soarta a fost provocata si a fost in defavoarea opozitiei, care de acum va purta si anatema de „vandali” si „huligani”.
Zoe Petre, profesoară universitară de istorie, fostă consilieră a Preşedintelui Constantinescu: Impresia mea este ca sunt spontane la origine, dar extrem de inflitrate de provocatori.
Modelul ar putea fi identic cu cel al manifestatiilor din Romania, in speta a celor de la Timisoara din decembrie 1989 si de la Bucuresti in ianuarie si februarie 1990, cu o masa de manifestanti autentici si grupuri infiltrate, extrem de violente.
Aceste grupuri au toate sansele sa fie controlate de serviciile serete moldovene si/ sau rusesti, violenta pe care o provoaca nu poate fi decat in defavoarea manifestantilor autentici. In ipoteza unui amestec romanesc, pe care nu o consider plauzibila, interesul ar fi, dimpotriva, ca manifestatia sa fie calma si „europeana”.
Ce urmări poate avea revolta? Va trece opoziţia politică de partea revoltaţilor?
Liviu Iurea: Revolta nu va avea nici un fel de urmare. Revolta i-a dezlegat si mai mult mainile lui Vladimir Voronin, care isi va consolida si mai mult regimul autoritar. Va incepe «vanatoarea de vrajitoare», iar toti cei care au fost in piata vor avea cosmaruri noaptea de teama de a nu fi ridicati oamenii de la SIS – Securitatea lui Voronin.
Opozitia politica nu va pactiza cu revoltatii care au organizat actele de vandalism. Membrii Opozitiei vor sta cu frica in san de teama sa nu li se fabrice un dosar penal, care i-ar putea tine in temnita pana la 25 de ani, dupa noile legi promulgate de Vladimir Voronin.
Zoe Petre: Opozitia politica este de partea revoltatilor, dar nu indrazneste sa se manifeste ca atare, si asta cu atat mai mult cu cat se vorbeste mai mult de tentativa de lovitura de stat.
Cât contează masiva emigraţie moldovenească în evoluţia politică a republicii? Mai are cine face o «revoluţie» la Chişinău?
Liviu Iurea: Masiva emigratie moldovenesca nu este cristalizata. Fiecare moldovean care lucreaza in Europa si Rusia are lasate in tara lui de bastina familia si rudele. Moldoveanul din strainatate este fericit ca isi poate hrani familia si este constient ca cei de acasa sunt usor vulnerabili din partea aparatului opresiv al lui Vladimir Voronin.
Mai putini vulnerabili sunt tinerii studenti care isi fac studiile in strainatate, in primul rand in Romania. La acest capitol insa, Vladimir Voronin a reusit sa discrediteze tineretul, catalogandu-l ca «vandal» si «huligan». In viitorul apropiat nu cred ca va avea cine sa faca o revolutie la Chisinau. Tineretul moldovean va ramane cativa ani cu anatema pusa de Vladimir Voronin.
Zoe Petre: Nimeni nu stie de cate persoane e nevoie pentru o revolutie. Marea majoritate a celor care lucreaza in strainatate (nu i-as numi emigranti, probabil mai degraba sezonieri migranti) lucreaza in Rusia, asa ca eu personal nu stiu ce gandesc si cu atat mai putin cum ar vota cand voteaza.
Va accepta Occidentul că s-a grăbit să declarare corecte alegerile din RM?
Liviu Iurea: Putin probabil ca Occidentul va recunoaste ca s-a pripit atunci cand a declarat alegerile din Republica Moldova drept corecte. Neregulile sesizate de opozitie vor cadea in derizoriu iar instantele de judecata, ori nu le va lua in considerare, ori le tot va amana..
Zoe Petre: Occidentul nu va accepta ca greseste, si nu cred ca e interesat de Republica Moldova nici cat era interesat de Romania in 1990.
Au cedat SUA Rusiei vecinătatea estică a UE pentru sprijinul în Afganistan? În locul unei slăbiri a influenţei Rusiei în RM în beneficiul UE, asistăm la o sporire a influenţei Moscovei? Există o influenţă a României în republică?
Liviu Iurea: Niciodata Uniunea Europeana nu a avut o influenta mai mare decat a Rusiei in Republica Moldova. Jucand tare cartea transnistreana, Moscova si-a dat seama dupa evenimentele din Osetia de Sud, ca este mai util, mai bine si mai sanatos sa isi consolideze influenta in toata Republica Moldova si nu numai in regiunea din stanga Nistrului.
Politica dusa de Vladimir Voronin de crearea artificiala a unei “identitati moldovenesti” pare sa aiba succes pe termen scurt, insa nu pe termen mediu si lung. “Moldovenismul” lui Voronin este inca valabil doar pentru pensionari si cei din mediul rural, care stiu sa scrie in romana cu caractere cirilice.
Influenta României nu se arata in Republica Moldova. Cu un regim inchistat ca cel impus de Vladmir Voronin, România nu are marja de manevra in aceasta regiune. Influenta României este in tineretul aflat la studii in strainatate. Din pacate, tineretul prefera sa ramana in strainatate, sa se realizeze acolo, stiind ca in Moldova perspectivele profesionale sunt extrem de limitate.
Zoe Petre: Nu putem avea certitudini deocamdata, pana ce nu apar elemente documentare, dar e clar si din modul de desfasurare a summitului NATO ca SUA e inca in faza discutiilor exploratorii cu Rusia, nici vorba sa puna acum conditii. Cat despre influenta Moscovei in R. Moldoveneasca, mi-e greu sa cred ca mai poate spori dincolo de nivelul actual.
Nu trebuie insa sa uitam ca, pe 6 aprilie, “Le Monde” anunta victoria partidului comunist pro-european de la Chisinau (sic!). Influenta Romaniei nu e niciodata atat de mare cat credem noi.
Pe de alta parte, dupa 50 de ani in care comunistii au facut tot ce puteau pentru ca Moldova de dincoace de Prut sa fie cat mai saraca, astfel incat sa nu se compare defavorabil cu cealalta Moldova, cea sovietica (invers decat practica “socialismului de vitrina” din RDG), comparatia cu Romania e din ce in ce mai defavorabila R. Moldova, astfel ca, indirect, influenta romaneasca este un factor important in proces.
Ce reacţii poate avea România? Nu poate decât aştepta o reacţie a UE şi SUA? Poate Bucureştiul măcar stimula o anumită reacţie a Bruxelles-ului şi Washingtonului? Ce reacţie şi cum o poate genera?
Liviu Iurea: România trebuie sa manifeste deosebita prudenta pentru ca Vladimir Voronin va mai intinde multe capcane Bucurestiului. De acum, (inca) actualul lider de la Chisinau va purta un as in maneca fiind legitimat in primul rand de Moscova in urma scrutinului de pe 5 aprilie. Acum Uniunea Europeana ar trebui sa fie mai solidara cu Romania si sa respinga acuzatiile grave aduse de Voronin referitoare la organizarea actelor de vandalism.
Ce a fost greşit în ultimii ani în politica Bucureştiului faţă de Chişinău? Ce e de făcut în următorii ani?
Liviu Iurea: Poate ca Bucurestiul a inchis de prea multe ori ochii la mitocaniile facute de Vladimir Voronin. Recunosc ca diplomatia nu prevede raspuns adecvat si pe masura la mitocanii.
Diplomatia rusa, de exemplu are o cutuma in aceste cazuri: Inventariaza toate actele neprietenesti aduse de un stat sau altul, nu uita nimic, le trece pe hartie iar atunci cand negociaza cu statul respectiv le pune pe masa. Cred ca va dati seama cine are o pozitie net superioara la masa tratativelor….
Cine mai visează la o unire? Cât de utopică este aceasta dorinţă?
Liviu Iurea: Cine viseaza la o unire cu Republica Moldova trebuie sa gaseasca o solutie la urmatoarea problema: ce facem cu aproape 2 milioane de rusi, care in cazul unei Romanii Mari va deveni cea mai mare minoritate din tara noastra. Sa nu uitam tarile baltice ce probleme mari au cu minoritatea lor rusa….
