Connect with us

Istorie

Ultimul an din viaţa Elenei Ceauşescu. „Agenda Tovarăşei arată că, în 1989, ea a condus ţara“

Publicat

pe

Într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, Lavinia Betea explică activitatea din spatele uşilor Cabinetului 2, dar şi cum întreaga reţea a puterii a fost acaparată, mai ales în anul dinaintea prăbuşirii regimului comunist, de către soţia Tovarăşului, devenind „mai temută decât Tovarăşul“.

„În 1989, puterea din România apărea ca un balaur cu două capete“, descrie Lavinia Betea dictatura cuplului Ceauşescu. În volumul „Ultimul an din viaţa Elenei Ceauşescu. Agenda Tovarăşei în 1989“, publicată la Editura Corint în 2018, jurnalista Lavinia Betea transcrie şi adnotează, cu mărturii ale foştilor demnitari, agenda de lucru a Tovarăşei în ultimul ei an de viaţă. Zilnic, la Cabinetul 2 se perindă, repetitiv, Poliana Cristescu – fosta noră şi încă favorita sa – pentru o cafeluţă, secretari subordonaţi care vin să-i raporteze informaţii, dar şi alţi demnitari care-i comunică tot, având grijă ca orice „chestiuni supărătoare“ să n-ajungă la Cabinetul 1. Lavinia Betea descrie relaţia Tovarăşei cu cadrele şi prezintă cum, prin atribuţiile sale tot mai numeroase în nucleul puterii, dar şi din grija pentru soţul ei suferind de diabet, Elena Ceauşescu devine, în 1989, „marele filtru instituţional al preşedintelui României“.

Ce era notat în agendă şi de cine era redactată?

Cel care a completat-o trebuie să fi fost şeful de cabinet, istoricul Ion Neacşu. El îi nota prezenţele la şedinţe şi vizite de lucru, precum şi orele de intrare şi ieşire ale vizitatorilor săi. Acestea au fost redate, în 2009, în suplimentul „Jurnalului Naţional“, fără alte detalii suplimentare. Ulterior, am completat agenda cu ajutorul unor lucrări de specialitate şi al memoriilor unor foşti înalţi demnitari, încercând să redau atmosfera din culisele Cabinetelor 1 şi 2, dar şi să-mi răspund la o teorie. Voiam să verific dacă se justifică ideea pe care o credeau foarte mulţi oameni în anii ’90, aceea că România a avut înainte de Revoluţie o conducere bicefală şi, în cel mai rău caz, că, de fapt, Elena Ceauşescu a condus ţara.

Spuneţi, în descrierea cărţii: „Tovarăşa a devenit mai temută decât Tovarăşul“. Aşadar, teoria dumneavoastră s-a adeverit. Cum s-a transferat puterea?

În primul rând, Elena Ceauşescu avea, ca al doilea om de stat, atribuţii directe în zone importante: din ’76, era şefa cadrelor din România, adică nu se putea face o promovare sau o eliberare din funcţie, cum se spunea atunci, fără acordul ei. De ea depindeau toţi din segmentul de vârf al puterii şi vă daţi seama cum se plecau în faţa ei. Cu atât mai mult aceştia şi-au luat revanşa mai târziu şi au vorbit-o de rău. În ’77, Elena Ceauşescu intră în prezidiul permanent al CC al PCR, adică în nucleul puterii, acolo unde se iau deciziile. În 1980, devine prim-viceprim ministru al Consiliului de Miniştri, aşadar, ea putea să stopeze sau să promoveze orice decizie care ţinea de economia naţională. Apoi, în subordinea ei directă, mai era Consiliul Culturii Socialiste. Ea dirija cultura, artele şi toată producţia editorială şi cinematografică. Îi mai era subordonate ministerul Învăţământului, Academia şi toate institutele de cercetare din România. Din agenda extrem de încărcată a Elenei Ceauşescu reiese, prin prisma întâlnirilor pe care zilnic le avea cu diverşi membri ai nomenclaturii că, nu de puţine ori, avea întâlniri cu oameni care erau direct subordonaţi lui Nicolae Ceauşescu.

Citiți continuarea pe adevarul.ro

Citește mai departe
Advertisement

Istorie

Cum șeful statului „ponegrește” memoriile basarabenilor. Ce știm despre 24 august

Publicat

pe

PE SCURT

Pe 23 august se împlinesc 80 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi a Protocolului adiţional secret care a declanșat cel de-al Doilea Război Mondial. 24 august 1944 este ziua în care trupele sovietice au cucerit oraşul Chişinău și au preluat controlul asupra întregului teritoriu dintre Prut și Nistru. Această zi era considerată de propaganda sovietică ca „ziua eliberării Moldovei de sub cotropitorii fascişti germano-români”.

Potrivit unor intelectuali din Republica Moldova, Igor Dodon „urmărește să ponegrească memoria miilor de basarabeni care au devenit victime ale administrației sovietice de ocupație”.

PE LUNG

Sub egida președintului Republicii Moldova, Igor Dodon, se organizează în perioada 23-25 august mai multe evenimente de celebrare a 75 de ani de la eliberarea Chișinăului în cadrul Operațiunii Iași-Chișinău”.

Astăzi am convocat o ședință de lucru în cadrul căreia am discutat detalii cu privire la organizarea, în perioada 23-25…

Geplaatst door Dodon Igor op Dinsdag 13 augustus 2019

Din istorie

Potrivit istoricului Anatol Petrencu, la 23 august a. c. se vor împlini 80 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi a Protocolului adiţional secret, documente prin care cele două tiranii ale timpului – Germania nazistă și Uniunea Sovietică comunistă – și-au împărţit sferele de influență în Europa Centrală și de Sud-est. Între altele, în cârdăşia secretă sovieto-nazistă a fost vizată şi România. În linii generale, Pactul Molotov-Ribbentrop a aprins lumina verde în declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, cea mai mare și sângeroasă conflagraţie din istoria omenirii.

La 28 iunie 1940, în bună înţelegere cu Germana hitleristă, URSS a anexat Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, promovând în aceste teritorii politici represive împotriva populaţiei, organizând acțiuni de naționalizare, sovietizare, deznaționalizare, deportare etc.

Pe 24 august 1944, în toiul operațiilor militare din cel de-al Doilea Război Mondial, URSS a reanexat teritoriile, ocupate în iunie 1940, reluând vechea politica criminală de represiune și deznaţionalizare, la care s-a adăugat forme noi de persecuție împotriva populației civile: înfometarea (1946-1947), deportarea în masă (1949, 1951) şi altele.

Între 16 martie şi 23 august 1944, în teritoriile ocupate de sovietici, populaţia locală a fost constrânsă să hrănească militarii Armatei roşii, fapt ce a condus la o serioasă penurie de produse alimentare (în august 1944). Aflați sub ocupație militară străină, băştinaşii au fost mobilizaţi la munci forțate, primejdioase pentru viața şi sănătatea lor. În condiţii de bombardament aproape permanent, populația civilă a fost impusă să repare drumurile, să restabilească căile ferate, să curețe albia Prutului de „munţi de cadavre, ce împiedicau curgerea apei”.

Conform Deciziei Consiliului Comisarilor Poporului al RSS Moldoveneşti din 29 aprilie 1944, bărbaţi, femei şi copii din raioanele Orhei, Susleni, Criuleni, Bravicea au fost mobilizați la operațiunea de anihilare a minelor, instalate de trupele germane şi române în retragere. Oamenii erau impuşi să se prindă de mâini unul cu altul şi să meargă pe câmpul minat. În urma exploziilor, cei care călcau pe mine erau ucişi pe loc. Doar în raioanele Corneşti şi Ungheni, în urma acestei operațiuni, au murit sau au fost rănite 377 de persoane civile, basarabeni. Din „rațiuni umaniste”, cei grav răniți erau împuşcaţi de trupele NKVD, astfel fiind „eliberaţi” de chinuri.

În vara anului 1944, din preajma liniei frontului au fost evacuate 71 461 familii, care numărau în total 263 777 de persoane. Stăpâni în gospodăriile populației evacuate au devenit cei cu arma în mână. În general, în timpul operațiilor militare din primăvara-vara anului 1944, a avut mult de suferit întreaga populație din Basarabia.

Igor Dodon a supărat din nou unioniștii.
Cum reacționează aceștia la aniversarea „eliberării Moldovei de fascism”

Ziua de 24 august 1944, zi în care trupele sovietice au cucerit oraşul Chişinău și sovieticii au preluat controlul asupra întregului teritoriu dintre Prut și Nistru, era considerată de propaganda sovietică ca „ziua eliberării Moldovei de sub cotropitorii fascişti germano-români”, poziție la care s-au raliat și autoritățile RSS Moldovenești.

În realitate, după această dată, în acest spațiu a fost restabilit regimul totalitar sovietic comunist, a fost reluat procesul de comunizare a teritoriului dintre Prut şi Nistru, de persecutare a valorilor naționale, de anihilare a tuturor valorilor democratice, a drepturilor și libertăților populației locale.

Ziua de 24 august 1944 a pus începutul marii tragedii a basarabenilor, a pus începutul celei de-a două ocupaţii sovietice a teritoriului dintre Prut și Nistru. Imediat după instalarea autorităților sovietice, Basarabia a devenit o zonă de livrare a cărnii de tun pentru front.

În vara-toamna anului 1944, în Armata Roșie au fost mobilizați 265 281 bărbaţi, aceștia fiind trimiși în cele mai periculoase sectoare al frontului. Peste 50 000 din ei nu s-au mai întors acasă la familie. Un alt lot de bărbaţi, de regulă, de alte etnii (găgăuzi, ucraineni, rromi etc.), dar şi români, au fost trimişi la munci istovitoare la întreprinderile industriei grele din Federaţia Rusă sau la extras cărbune în minele din Donbass. De fapt, după 24 august 1944, întreaga populație a Basarabiei a cunoscut un adevărat dezastru politic, economic, social și uman.

Optică sovietică asupra
semnificației zilei de 24 august 1944

Istoricul Ion Negrei, Alecu Reniţă, ex-deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, Daniela Vacarciuc, istorică,  Zinaida Boloboceanu, interpretă, Vasile Costiuc, preşedintele Partidului Democraţia Acasă, istoricul Anatol Petrencu și poetul, membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Nicolae Dabija au anunțat despre desfășurarea mitingului comemorativ într-o conferință de presă.

Cei menționați mai sus se întreabă: ce eveniment, ce fapt istoric de importanță națională intenționează să celebreze președintele Igor Dodon, în ziua de 24 august 2019, prin organizarea unor manifestări fastuoase, inclusiv a unui concert grandios în Piaţa Marii Adunări Naţionale? Răspunsul nostru este că prin organizarea acestor acțiuni necugetate Igor Dodon urmărește, pe de o parte, să ponegrească memoria miilor de basarabeni care au devenit victime ale administrației sovietice de ocupație și, pe de altă parte, dorește să proslăvească, să elogieze regimul sovietic care a fost instaurat în Basarabia după operațiile militare din vara anului 1944.

În calitatea noastră de oameni de știință și cultură, profesori, cercetători în domeniul istoriei susținem că nu există niciun temei istoric, nemaivorbind de cel moral, ca în această zi să se organizeze manifestări propagandistice zgomotoase. La baza convingerii noastre stau documentele istorice, declarațiile martorilor oculari, precum și rezultatele cercetărilor istoricilor străini și locali. Îndemnăm autoritățile Republicii Moldova se renunțe la optica sovietică asupra semnificației zilei de 24 august 1944, să se abțină de la organizarea show-urilor propagandistice și să se ralieze la valorile civilizației europene, care pun preț pe libertățile și drepturile omului. Vorbind la modul general, în ziua de 24 august 1944, basarabenii au fost privați de drepturile și libertățile fundamentale, populației dintre Prut și Nistru impunându-i-se modelul inuman sovietic de organizare socială și politică.

Pe 23 august va avea loc un miting comemorativ în Scuarul Europei din Chişinău. Evenimentul va începe la ora 12:00.

Citește mai departe

Istorie

Igor Dodon a supărat din nou unioniștii. Cum reacționează aceștia la aniversarea „eliberării Moldovei de fascism”

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Anunțul lui Igor Dodon despre „aniversarea a 75-a a eliberării Moldovei de fascism” și organizarea cu această ocazie a unui concert „grandios” în Piața Marii Adunări Naționale pe data de 24 august a supărat mai multe asociații unioniste. Drept răspuns acestea au anunțat că vor organiza o amplă manifestație de comemorare a celor 80 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov.

„Acțiunile lui Igor Dodon de a sărbători așa-zisa eliberare a Moldovei pe data de 24 august reprezintă o sfidare a demnității naționale și a înaintașilor noștri, care s-au jertfit pentru neamul nostru românesc.”

PE LUNG

Acum două zile, Igor Dodon a anunțat că are un plan de activități dedicate aniversării a 75-a a eliberării Moldovei de fascism. Majoritatea evenimentelor vor avea loc în ziua de 24 august, când se împlinesc 75 de ani de la „eliberarea Chișinăului în cadrul Operațiunii Iași-Chișinău” și se vor desfășura în mai multe orașe din țară, inclusiv cu participarea șefului statului în orașele Comrat, Hîncești, Ștefan-Vodă.

Printre acestea se numără depunerea de flori la Complexul Memorial „Eternitate”, o ceremonie de comemorare la Complexul Memorial „Capul de Pod Șerpeni” și inaugurarea Monumentului eroilor eliberatori ai capitalei, din fața sediului Academiei de Științe a Moldovei, restaurat la inițiativa Președintelui țării.

Evenimentele din ziua respectivă se vor încheia cu prezentarea în premieră a filmului documentar „Operațiunea Iași-Chișinău. Istoria Moldovei”, realizat sub egida Președintelui și un concert grandios în Piața Marii Adunări Naționale.

Astfel, reacția unioniștilor nu s-a lăsat mult așteptată. Aceștia promit o amplă manifestație de comemorare a celor 80 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, pe 23 august, la ora 18:00, la monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt.

„Pactul Molotov-Ribbentrop a sfârtecat România și ne-a împărțit în două state românești. Vă rog să fiți alături de noi, să ieșim împreună într-un număr cât mai mare pentru a comemora acest pact criminal.”

Amintim că, la inițiativa prim-ministrei Maia Sandu, Guvernul RM a declarat 23 august Ziua comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare. Inițiativa vine în concordanță cu Rezoluția Parlamentului European din 2009, prin care solicită instituirea unei asemenea zile, și cu Declarația Parlamentului European din 2008, prin care ziua de 23 august a fost proclamată Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului și nazismului.

În Rezoluție este subliniată importanța păstrării memoriei trecutului și se reconfirmă poziția solidară împotriva tuturor regimurilor totalitare, indiferent de natura lor ideologică. Guvernul Republicii Moldova condamnă toate crimele împotriva umanității și încălcările grave ale drepturilor omului, recunoaște suferințele tuturor victimelor regimurilor totalitare și autoritare și declară că pacea și reconcilierea, bazată pe păstrarea memoriei victimelor, democrația și respectarea drepturilor omului reprezintă unicul model de dezvoltare pe care îl va urma.

Citește mai departe

Divertisment

Oraşul antic Babilon a fost inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Oraşul antic Babilon, atestat pentru prima dată pe o tăbliţă de lut în secolul al XXIII-lea î.Hr., cândva unul dintre cele mai mari oraşe din lume, a fost inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Asta, după mai multe decenii în care Irakul a militat pentru înscrierea sitului în această listă, informează postul Euronews, relatează Mediafax.

PE LUNG

Babilonul a fost inclus în listă cu ocazia celei de-a 43-a sesiune a Comitetului patrimoniului mondial UNESCO, care are loc în perioada 30 iunie – 10 iulie, la Baku, în Azerbaidjan.

Babilonul, situat la aproximativ 85 de kilometri sud de Bagdad, pe malul Eufratului, a fost cândva centrul unui vast imperiu, renumit pentru turnuri şi templele din cărămizi de lut, cunoscute drept zigurate. Grădinile suspendate ale Semiramidei, aflat în zona Babilonului, construite în timpul regelui Nabucodonosor al II-lea, au fost una dintre cele şapte minuni ale lumii.

Primele cercetări arheologice la Bablion datează de la începutul secolului al XIX-lea, fiind efectuate de arheologii europeni, care au sustras multe artifacte.

În anii 1970, în cadrul proiectului de restaurare ordonat de dictaorul irakian Saddam Hussein, zidurile şi arcurile palatului sudic au fost reconstruite într-un mod rudimentar peste ruinele existente, provocând daune semnificative.

Distrugerile au continuat în timpul intervenţiei americane în Irak în 2003, când trupe americane şi poloneze au construit o baza militară în zona ruinelor babiloniene.

În Irak sunt mii de situri arheologice, inclusiv multe din perioada primelor civilizaţii umane, dar multe au fost devastate de militanţii reţelei teroriste Stat Islamic, care timp de trei ani au ocupat o zonă întins din ţară, inclusiv o parte din regiunea antică Mesopotamia.

Celelalte cinci situri din Irak incluse în lista Patrimoniului Mondial sunt mlaştinile sudice sau mesopotamiene, Hatra, Samarra, Ashur şi cetatea din Erbil.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

SocialO oră în urmă

Personalitățile care vor primi Premiul Naţional pentru anul 2019

PE SCURT Guvernul a aprobat astăzi lista personalităților care vor primi Premiul Naţional pentru anul 2019. În total au fost...

Politică2 ore în urmă

23 august – Ziua comemorării victimelor regimurilor totalitare şi autoritare. Doi membri ai Guvernului s-au abţinut de la vot

PE SCURT Guvernul a aprobat astăzi o hotărâre prin care a declarat ziua de 23 august drept Ziua comemorării victimelor...

Cultură2 ore în urmă

VinOPERA – un eveniment cu recital de muzică și vin nelimitat la Castel Mimi!

Vinul și muzica vor face un cupaj perfect vineri, 6 septembrie la Castel Mimi. Vă invităm la VinOPERA, o petrecere...

Politică2 ore în urmă

Ministrul Apărării: De fapt, Serghei Șoigu urmează să vină în Republica Moldova la invitaţia preşedintelui

PE SCURT Ministrul Apărării Pavel Voicu a precizat astăzi pentru presă că omologul său rus Serghei Șoigu urmează să viziteze...

Politică3 ore în urmă

Vizita ministrului rus al Apărării în R.Moldova NU va fi una oficială. Ce declară Maia Sandu

PE SCURT Vizita ministrului rus al Apărării, Serghei Șoigu, la Chișinău, pe 24 august, nu va fi una oficială, întrucât...

Divertisment3 ore în urmă

Cum vorbim despre corupție?

PE SCURT Cum să-i facem pe cei dragi nouă să înțeleagă că micile „mulțumiri” pe care le aduc angajaților publici,...

Social4 ore în urmă

O barcă cu șase persoane s-a răsturnat pe lacul de acumulare Costeşti-Stânca. Ce au constatat salvatorii

PE SCURT Şase persoane, dintre care patru copii minori, au fost salvate de la înec, după ce barca în care...

Advertisement

Electorala 2019

Alegeri2 luni în urmă

Victorie categorică. Irina Vlah a fost realeasă în funcția de bașcan al Găgăuziei cu peste 90% din voturile alegătorilor

PE SCURT Irina Vlah a fost realeasă în funcția de başcan al Găgăuziei. Potrivit datelor preliminare, anunţate de Biroul electoral...

Alegeri2 luni în urmă

Un candidat din Găgăuzia a fost scos din cursa electorală a doua oară

PE SCURT Vasilii Aladov, candidat independent la funcția de bașcan al Găgăuziei, a fost eliminat pentru a doua oară din...

Alegeri2 luni în urmă

Graba strică treaba? Filip anunță alegeri anticipate într-o zi de vineri

PE SCURT Astăzi, dis-de-dimineață, Pavel Filip a declarat că Curtea Constituțională l-a suspendat pe Igor Dodon din funcția de președinte,...

Alegeri2 luni în urmă

Dodon nu dizolvă parlamentul, PDM îi cere demisia, alegeri parlamentare anticipate și prezidențiale la toamnă

PE SCURT Președintele Igor Dodon a declarat astăzi într-o conferință de presă că nu va dizolva parlamentul și va convoca...

Alegeri3 luni în urmă

Activi, dar puțini. Ce spune un expert despre activismul tinerilor din Moldova

PE SCURT Tinerii sunt criticați, blamați, judecați și adesea, catalogați drept niște leneși care nu vor să participe la scrutinele...

Alegeri3 luni în urmă

Pentru prima dată în istoria Parlamentului European: o studentă de 21 de ani a devenit deputată

PE SCURT 21 de ani, 3 luni și 3 zile – anume atâta avea studenta Kira Marie Peter-Hansen, când a...

Alegeri3 luni în urmă

Bulversați și obosiți. Cum privesc oamenii negocierile dintre deputați

Au trecut două luni de la alegerile parlamentare din februarie 2019, dar Moldova încă nu are un Parlament funcțional. Cele...

Advertisement

Opinii

august 2019
L Ma Mi J V S D
« iul.    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com