De Valentina Ursu
Vice-premierul Ion Negrei: „Cei care nu participă la vot, dar îşi caută rezolvarea în ţări străine, sunt vinovaţi în mare parte de soarta pe care şi-o clădesc. Deoarece participarea la vot le-ar aduce schimbarea aici în Republică”.
Europa Liberă: Aşa precum am anunţat, invitatul din această dimineaţă este vicepremierul Ion Negrei. Domnule Negrei, buna dimineaţa.
Ion Negrei: „Buna dimineaţa, doamnă Valentina, buna dimineaţa stimaţi radioascultători.”
Europa Liberă: Vom discuta în această dimineaţă despre decalajul care se înregistrează în diferite zone ale Moldovei la capitolul calitatea vieţii. Or, statisticile interne, dar şi cele europene confirmă faptul, că, cel puţin din punct de vedere economic, între Chişinău şi restul ţării există o ruptură pronunţată, dacă e să vorbim despre calitatea vieţii. În weekend am mers la Taraclia, oraşul care se află la sudul stepei Bugeacului, la o distanţă la peste 160 de kilometri de capitala Moldovei. Populaţia urbei alcătuieşte ceva mai mult de 15 mii de persoane. Cu unii locuitori de aici am discutat despre viaţa lor de zi cu zi în plan social şi nu numai.
Voce: „Noi am ajuns la sapa de lemn, că eu n-am cu ce trăi în ziua de azi.”
Europa Liberă: Aţi auzit că va fi referendum?
Voce: „Am auzit.”
Europa Liberă: Cine trebuie să aleagă preşedintele?
Voce: „Lumea.”
Europa Liberă: Bine, dar deputaţii în Parlament tot poporul i-a ales.
Voce: „Apoi eu nu cunosc în asta.”
Europa Liberă: Bun, dar aţi votat.
Voce: „Am votat.”
Europa Liberă: Pentru cine?
Voce: „Da nici nu ştiu pentru cine. Nu ştiu. Am uitat de atunci.”
Europa Liberă: Da acum pentru cine veţi vota?
Voce: „Nu ştiu. Dapoi cine o să fie în partid, o să vedem cine o să fie acolo.”
Europa Liberă: Sunt multe partide. Liberali, liberali-democraţi, democrat, comunist.
Voce: „Nu ştiu.”
Europa Liberă: Ce politicieni mai ştiţi din Moldova?
Voce: „De unde sunteţi?”
Europa Liberă: De la Europa Liberă. Ce politicieni mai cunoaşteţi?
Voce: „Oo, de la Europa Liberă, să mă vadă toată Europa.”
Europa Liberă: Ce politicieni vă insuflă încredere?
Voce: „Cine a avut voturi mai multe şi eu am dat votul acolo.
Europa Liberă: Aţi votat pentru comunişti?
Voce: „Vă spun cinstit, era fratele meu în partidul ista şi hai Raia, hai dă un vot. Da ce să spun? Nici nu mi-a luat, nici nu mi-a dat, n-am avut nimica din asta.”
Europa Liberă: Pentru cine aţi votat?
Voce: „Comuniştii. Domnul Voronin o făcut, o mărit pensiile la lume, o mai dat salariul la vreme.”
Europa Liberă: Da acum salariul ce, nu se dă la timp?
Voce: „Dacă nu lucrăm la organizaţii.”
Europa Liberă: Acum pentru cine veţi vota?
Voce: „N-am nădejde în nici unul. Că ei obeşcesc, toţi abeşcesc. Nu ştiu. Ei au scumpit şi benzină, şi mâncarea. Eu mă duc cu o sută de lei, mie nu-mi ajunge. Cu o sută de ruble ce cumpăr eu? Grecica-i scumpă, orezu-i scump, oloiul e scump. Numai lucrez pentru mâncare, da copilul cu ce să-l îmbrac, cu ce să-l încalţ, să-l hrănesc? Unde să mă duc să lucrez? Bun, vara mă duc la prăşit, la cules pepeni, la cartofi, da iarna unde noi să lucrăm?”
Europa Liberă: Tu eşti mai tânăr. Ai votat vreo dată?
Voce: „Nu.”
Europa Liberă: Da câţi ani ai?
Voce: „22.”
Europa Liberă: Şi n-ai votat până acum niciodată?
Voce: „Nu, niciodată n-am votat.”
Europa Liberă: De ce?
Voce: „Nu iubesc să votez pe nimeni.”
Europa Liberă: Nu ai încredere în nimeni?
Voce: „Da.”
Europa Liberă: Tot e rău.
Voce: „Tot e rău.”
Europa Liberă: Votul tău se iroseşte şi vin la putere, poate, cei pe care tu nu-i doreşti.
Voce: „Nu vă pot spune.”
Europa Liberă: Vei merge la referendum?
Voce: „Nu ştiu.”
Europa Liberă: Ştii ce va fi întrebat moldoveanul la referendum?
Voce: „Nu, nu ştiu. Da ce va fi întrebat?”
Europa Liberă: Va fi o singură întrebare – Doriţi ca preşedintele Republicii Moldova să fie ales de către parlament sau de către cetăţeni?
Voce: „Mai bine lumea să aleagă. De ce să se aleagă ei singuri între dânşii.”
Voce: „Da ştiţi mai popular aşa e, când se alege preşedinte. Să-l aleagă norodul, poporul, nu?
Europa Liberă: Da Parlamentul nu tot poporul l-a ales?
Voce: „Ei, da Parlamentul…eu nu ştiu, vă spun că în politică nu-s tare.”
Europa Liberă: Da aveţi încredere în Parlament, în Guvern?
Voce: „Eu am încredere, cine are să facă bine la oameni şi are să conducă bine ţara, acela parlament e bun şi acela preşedinte e bun. Nu-i aşa?
Europa Liberă: Da cine conduce astăzi Moldova?
Voce: „Până când domnul Filat.”
Europa Liberă: Cum ar trebui să fie un preşedinte?
Voce: „Să ajute lumea, să ajute tinerii, să nu umble cu hoţiile şi să se ducă să fure.”
Europa Liberă: Tu până la 22 de ani ai lucrat până acum?
Voce: „Da eu de la 16 ani am lucrat. La Moscova.”
Europa Liberă: Oficial, ai carnet de muncă undeva? Într-o organizaţie că te-ai angajat?
Voce: „Nu-nu-nu.”
Europa Liberă: Cât ai stat la Moscova?
Voce: „De la 16 ani mă duc. Stau câte un an, câte jumătate de an.”
Europa Liberă: Şi cum se câştigă pîinea în străinătate?
Voce: „Foarte, foarte greu. Te duci, lucrezi o lună-două, jumătate de an nu lucrezi. Pe urmă te amăjesc şi tot vii acasă fără nici un leu.”
Europa Liberă: Ce faci cu suma câştigată la Moscova?
Voce: „Cumpărăm de mâncare. E greu, e foarte tare greu.”
Europa Liberă: Câte partide sunt în Moldova? Îi ştii?
Voce: „Nu ştiu pe nimeni.”
Voce: „Ce, nu ştii cine-s acolo?”
Europa Liberă: Câţi politicieni ştiţi? Care vă insuflă încredere?
Voce: „Ei, nu mai ştim nimica.”
Europa Liberă: Cine conduce azi cu Moldova?
Voce: „Acum? Nu ştiu.”
Voce: „Eu ştiu câţi îs acolo?”
Europa Liberă: Cine e în fruntea ţării?
Voce: „Oh, da nu ştiu, chiochia nu cunoaşte. Eu îs bătrână.”
Europa Liberă: Nu ştiţi cine-i în fruntea Parlamentului? Cine-i în fruntea Moldovei? Cine-i în fruntea Guvernului?
Voce: „Nu ştiu mamocica. Nu ştiu. Ce, eu ştiu cine-i?”
Voce: „Ce ştiu eu? Eu ştiu sapa, să mă duc la deal şi să vin.”
Europa Liberă: Aveţi televizor, aveţi radio, aveţi ziare.
Voce: „Nu mă mai uit la televizor. Pun mâna pe sapă, vin trudită şi mă spăl, şi dimineaţa iară.”
Europa Liberă: Tu priveşti televizorul?
Voce: „Eu la filme câte odată mă uit, aşa.”
Europa Liberă: Da informaţii, ştiri, nu te interesează nimic?
Voce: „Nu. Eu trebuie să mă duc să muncesc, să-mi fac viaţa mea, să am grijă de mine şi de părinţii mei şi gata. E greu, e foarte greu.”
Europa Liberă: Cum trebuie să fie un şef de stat? Preşedintele ţării cum trebuie să fie?
Voce: „Să aibă lumea unde lucra, să avem unde să facem o capică, să avem unde ţine copii, cu ce să-i ţinem, cu ce să-i îmbrăcăm, cu ce să-i hrănim. Ori să ne apucăm cu furatul, ori să ne ucidem unul cu altul, ori cum?
Voce: „M-am săturat de-amu de toate. Nici aşa, nici aşa.”
Voce: „Ia za vîbora Lupu. Budet vsio oceni horoşo.”
Voce: „Se înţelege, că cu toţi trebuie să aibă limbă comună. O să avem şi gaz şi toate celea. Să aducă în ţara noastră.”
Voce: „Mâ bez Rosii nicto. Rosia nam bâstreie nam pomojet.”
Voce: „Esli budet ugavariti Moscvu, znaciti doljnî bîti compromisî. Cito-to doljnî podeliti. Cto-to dati im. Conecino, prejde vsevo transnistrii casaetsea.”
Voce: „Cred că Moscova mult influenţează. Conduce Moscova aici.”
*
Europa Liberă: A fost un reportaj, pe care l-am realizat în weekend la Taraclia. Domnule Negrei, ce strategii are Guvernul pentru aceste zone? Nu pentru alegeri, nu pentru referendum, ci pentru populaţie?
Ion Negrei: „Care sunt strategiile? Strategiile sunt generale. Nu poate fi o strategie pentru raionul Taraclia şi alta pentru un alt raion, să zicem. Dar zona, în care Dumneavoastră aţi realizat acest interviu, acest material, este specifică. Ea este plasată în partea de sud a Republicii, într-o zonă eterogenă şi raionul Taraclia este un raion specific. În primul rând, este la hotarul Republicii Moldova cu Ucraina şi din acest considerent problemele se amplifică. Şi mai este aşa o nunaţă aici, că este luat în prizonerat de Unitatea Teritorială Administrativă Găgăuză şi comunicare dintre centru şi acest raion este una specifică. Mai punând la cântar şi faptul, că raionul respectiv a fost constituit, având la bază criteriul etnic, populaţia preponderent este bulgară şi din acest considerent practic comunicarea dintre centru şi raionul respectiv este îngreunată.”
Europa Liberă: Dar v-au surprins aceste voci, care totuşi se arată a fi destul de neinformate. Or, lipsa de informare ar fi o problemă.
Ion Negrei: „M-a surprins, într-adevăr, reportajul Dumneavoastră din ce considerent – că am urmărit, atât tânărul, cât şi femeile, care erau mai în stare, după vocile care au răsunat, denotă faptul, că populaţia este neinformată. Este neinformată din mai multe considerente.”
Europa Liberă: Care ar fi aceste considerente?
Ion Negrei: „Eu cred, în primul rând, ei au o atitudine, populaţia are o atitudine, să spunem aşa, de neîncredere faţă de organismele statului. La întrebarea Dumneavoastră: care este nivelul de încredere în Guvern, în Parlament, o mare deosebire nu se face între aceste instituţii.”
Europa Liberă: Exact.
Ion Negrei: „Din cauza că întotdeauna este cunoscut liderul ţării şi dacă l-au cunoscut pe fostul conducător comunist, azi numesc un altul, dar nu pot vorbi despre o structură politică, o apartenenţă politică, o afiliere politică, neavând informaţie despre partidele politice, despre procesul politic din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Domnul Negrei, dar am putea crede, că problemele apar şi atunci când dispar, poate, elitele locale, fie prin fenomenul îmbătrânirii populaţiei, fie prin cel al migraţiei către alte zone, către alte ţări. Pentru că, ştiţi cum e? Nu construcţia de drumuri sau reţele de utilităţi este soluţia, ci dezvoltarea umană.
Ion Negrei: „Aveţi dreptate în acest sens, deoarece şi autorităţile locale cred că nu sunt atât de bine conectate cu cele de la centru şi nu fac acel lucru, care trebuie să-l facă în unison cu autorităţile centrale. Din acest considerent apare această lipsă de comunicare şi de neînţelegere.”
Europa Liberă: Da putem acredita ideea că există două Republici Moldova? Două tipuri de oameni – cei de aici şi cei de acolo?
Ion Negrei: „Nu, nu cred că putem vorbi de cei de aici şi cei de acolo, deoarece Guvernul permanent este în teritoriu. Lunar avem o ieşire în teritoriu a tuturor membrilor Guvernului, unde are loc un dialog dintre reprezentanţii administraţiei publice locale, dintre populaţie, alte categorii de cetăţeni. Din acest considerent comunicarea la acest nivel se face. O altă problemă este aceea că populaţia nu este atât de ataşată faţă de centru, cât de elitele locale. Iată în cazul de faţă, formându-se raioane de genul acesta, au mai mare poate încredere în elitele locale, sau în lipsa lor nu au încredere, de aceea nu au comunicarea cu elitele centrale.”
Europa Liberă: Exact. Eu îmi amintesc, într-un editorial, jurnalistul Constantin Tănase spunea că moldovenii mereu sunt tentaţi să dea vina pe politicieni, pe cei de la guvernare. Pe rând toţi au fost vinovaţi şi Snegur, şi Lucinschi, şi Voronin, şi agrarienii, şi PPCD-iştii, şi comuniştii, mîine s-ar putea să fie vinovat Ghimpu sau Filat, sau Lupu, sau Urechean. Niciodată moldovenii nu spun că, staţi fraţilor, poate că suntem şi noi de vină.
Ion Negrei: „Suntem şi noi de vină. Iată din reportajul realizat, am văzut că este o indiferenţă politică şi de care am vorbit mai sus. Tinerii care nu participă la vot, dar îşi caută rezolvarea în ţări străine, sunt vinovaţi în mare parte de soarta pe care ei şi-o clădesc. Deoarece participarea la vot le-ar aduce schimbarea aici în Republică şi le-ar da posibilitatea ca în ţara lor să-şi rezolve problemele. Să-şi găsească un loc de muncă, cel puţin. Dar apatia aceasta politică, că el are grijă numai de câştigul cela de moment, îl face şi pe dânsul să sufere şi, în felul acesta, vor suferi şi generaţiile viitoare, inclusiv şi copiii lui.”
Europa Liberă: Domnule Negrei, dar vorba ceea – un om sărac este ca un străin în propria ţară.
Ion Negrei: „Sărăcia aceasta care o producem noi, este în mare parte produsul nostru. Din cauza că noi am putea trăi şi mai bine, dacă am fi politiceşte activi. Şi în sensul acesta ne-am implica în rezolvarea problemelor locale. Cetăţeanul, care pleacă peste hotare şi este cu gândul numai la dobândirea mijloacelor de existenţă, el nu contribuie cu nimic la rezolvarea problemelor locale. Iată gândiţi-vă la cetăţeanul din raionul respectiv, care lucrează la Moscova. Care este contribuţia lui la dezvoltarea infrastructurii locale, la dezvoltarea sferei sociale, învăţământului, ocrotirii sănătăţii?”
Europa Liberă: Este adevărat, domnule Negrei, dar pe de altă parte el îşi întreţine familia, mama, fraţii, surorile.
Ion Negrei: „Întreţinerea familiei este o rezolvare a problemei de moment, în cazul în care el nu contribuie prin cotizaţiile sociale la dezvoltarea infrastructurii locale. Aceasta este o rezolvare de moment. De durată nu se poate atunci când nu se construieşte spital, nu se construieşte şcoală, grădiniţă s.a.m.d., aceasta este o generare a unor noi probleme, în continuare.”
Europa Liberă: Deci, în concluzie – depăşim sărăcia materială, dar nu trebuie să uităm şi de cea spirituală.
Ion Negrei: „Şi cea spirituală, da. Or, depăşirea sărăciei noastre materiale poate fi obţinută printr-un activism politic. Asta ar fi de înţeles pentru cetăţenii noştri.”
Europa Liberă: Mulţumim foarte mult.
