Reforma universitară ține cap de afiș în ultimele săptămâni. Anunțul Ministerului Educației și Cercetării a stârnit o serie de reacții: Universitatea Agrară a protestat; un fost președinte de țară a lansat un apel către autorități de a revedea intenția de „a lichida” Universitatea de Stat din Tiraspol; iar Academia de Științe a Moldovei susține că reforma nu va duce la fortificarea institutelor de cercetare și a învățământului superior, ci la diminuarea vizibilității internaționale, cauzată de pierderea personalității juridice a institutelor de cercetare de tip academic.
Pe fondul comentariilor din tabăra susținătorilor, dar și cea a criticilor, am decis să urmărim cifrele și argumentele incluse în proiectul propus de Minister. Îți propunem să vezi răspunsurile la zece întrebări pe care ți-ai fi putut pune.
De ce este nevoie de reformă?
În primul rând pentru că, la ora actuală, avem prea puțini studenți și prea multe universități, afirmă Ministerul Educației și Cercetării (MEC). În anul de studii 2021-2022, în învățământul superior sunt înscriși 59.647 de studenți în cele 24 de instituții de învățământ superior (16 publice și 8 private). Numărul studenților este în descreștere. De exemplu, în anii de studii 2010-2011 erau 107.813 studenți.
MEC menționează, în nota de argumentare a proiectului, că majoritatea acestor universități sunt prea mici pentru a funcționa eficient, având la activ administrații și infrastructuri statice care nu sunt adaptate numărul de abiturienți. De aceea, există disponibilizări financiare în cadrul și între instituții. De exemplu, fiecare instituție de învățământ superior din sistem are nevoie de un număr similar de rectori, prorectori și decani, indiferent de faptul dacă în programele lor s-au înmatriculat 200 sau 10.000 de studenți. În plus, numărul de locuri bugetare „bucățite” pe universități fac imposibilă formarea grupelor academice și generează cheltuieli suplimentare. În aceeași notă de argumentare se arată că cheltuielile totale pentru învățământul superior au crescut de la 912,5 mln de lei în 2018 până 1105,8 mln de lei în 2022
O altă problemă este că sistemul de învățământ superior a moștenit din perioada sovietică tradiția de a separa cercetarea de instruire. Astfel, cercetarea i-a revenit Academiei de Științe a Moldovei (AȘM), iar teoria și instruirea – instituțiilor de învățământ superior. Respectiv, în prezent, se atestă instituții de cercetare cu rezultate modeste și fără impact asupra procesului de predare. Studenții nu sunt implicați în proiecte de cercetare și puțini tineri aleg să-și facă o carieră în cercetare. Iar în prezent două elemente-cheie definesc o instituție modernă și inovativă de învățământ superior, și anume: predarea bazată pe cercetare și cercetarea bazată pe predare. Potrivit MEC, numărul cercetătorilor, raportat la un milion de locuitori, este de 4,5 ori mai mic în Republica Moldova decât media europeană.
Ce presupune proiectul?
Ministerul Educației și Cercetării declară că proiectul înaintat va consolida sistemul de învățământ superior și cercetare. Astfel, se vor îmbunătăți condițiile de studii și calitatea muncii cercetătorilor și cadrelor universitare, dar și se va oferi un învățământ superior de calitate și eficient în raport cu solicitările pieței muncii. Iată cinci obiective măsurabile ale reformei propuse de MEC:
- Se va face consolidarea rețelei de universități – unele universități mai mari vor absorbi altele mai mici. Din 24 de instituții de învățământ superior se vor păstra doar 11 instituții de învățământ superior publice;
- Va avea loc fuziunea institutelor de cercetare cu universități, însă se va păstra finanțarea separată pentru domeniul cercetare;
- Cheltuielile publice în învățământul superior și în cercetare vor fi îndreptate spre creșterea salariilor cadrelor universitare și a cercetătorilor. Se vor consolida universitățile pe plan național și internațional;
- Ponderea cadrelor didactice cu titlu științific, științifico-didactic în învățământul superior se va majora până la 80%, până în anul 2030;
- Va crește numărul de proiecte de cercetare câștigate, cu participarea universităților în concursuri naționale și internaționale cu la 10%, până în anul 2030.
Ce instituții vor fuziona?
USM – 2 absorbții și 13 fuzionări
Potrivit proiectului, Universitatea de Stat din Moldova (USM) va fuziona prin absorbție cu Academia de Administrare Publică (AAP) și Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport (USEFS). De asemenea, USM va fuziona cu 13 instituții de cercetare care au directă contribuție la programele de studii superioare.
Cele 13 institute de cercetare care vor fuziona cu USM sunt:
– Biblioteca Științifică „A.Lupan”;
– Institutul de Matematică și Informatică „V. Andrunachievici”;
– Institutul de Fizică Aplicată;
– Institutul de Chimie;
– Institutul de Ecologie și Geografie;
– Institutul de Geologie și Seismologie;
– Institutul de Zoologie;
– Institutul de Fiziologie și Sanocreatologie;
– Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice;
– Institutul de Filologie Română „B.P.Hasdeu”;
– Institutul de Istorie ;
– Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor;
– Grădina Botanică.
UTM – o absorbție și 3 fuzionări
Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) va fuziona prin absorbție cu Universitatea Agrară de Stat din Moldova (UASM). De asemenea, UTM va fuziona cu trei institute de cercetare:
- Institutul de Inginerie Electronică și Nanotehnologii „D.Ghițu” (cercetători – 43);
- Institutul de Energetică;
- Institutul de Microbiologie și Biotehnologie .
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” – 2 absorbții și 2 fuzionări
Universitatea Pedagogică de Stat „I.Creangă” din Chișinău va fuziona prin absorbție cu Universitatea de Stat din Tiraspol (UST) și Universitatea de Stat „Grigorii Țamblac” din Taraclia, urmând să fie transformată într-o Universitate pedagogică clasică (care include toate specialitățile pedagogice). De asemenea, Universitatea va fuziona cu Institutul de Științe ale Educației și cu Institutul de Formare Continuă.
ASEM va fuziona cu o singură instituție
Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM) va fuziona cu Institutul Național de Cercetări Economice.
Ministerul Culturii devine fondator la AMTAP
Proiectul mai prevede transmiterea exercitării funcției de fondator al Academiei de Muzică, Teatru, Arte Plastice și a Institutului Patrimoniului Cultural de la Ministerul Educației și Cercetării la Ministerul Culturii.
Citește și: Universitățile din Moldova: reformate și cu specialități noi
De ce se protestează?
Anunțul Ministerului Educației și Cercetării privind modernizarea universităților și a sistemului de cercetare, așa cum era și de așteptat, a trezit critici din partea unor universități ce urmează să fie absorbite, din partea mediului academic, dar și din partea oponenților politici ale actualei guvernări. Principala nemulțumire a trezit, în special, absorbția Universității Agrare de Stat din Moldova de Universitatea Tehnică din Moldova, dar și integrarea celor 17 instituții de cercetare în patru universități din țară. Interesant este că reprezentanții tuturor acestor instituții menționate, dar și oponenții politici susțin că, într-adevăr, este necesară modernizarea universităților și a instituțiilor de cercetare, dar nu în maniera propusă de Guvern.
De exemplu, la 7 iulie, în fața Guvernului a fost organizat un protest la care au participat studenți și profesori de la Universitatea Agrară, dar și reprezentanți ai mediului academic. Reprezentanții Universității Agrare susțin că nu sunt împotriva reformării instituției, dar nu în forma propusă de Ministerul Educației și cer ca instituția să rămână independentă, din motiv că este cea mai longevivă și singura universitate cu profil agrar din Republica Moldova.
Academia de Științe a Republicii Moldova a solicitat Guvernului stoparea procesului de reformare a domeniilor de cercetare și inovare. Cercetătorii optează pentru preluarea experienței statelor vecine, cum ar fi România și Ucraina, unde institutele de cercetare funcționează în cadrul academiilor de științe. Oponenții politici, reprezentanți ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor din Parlament spun că sunt de acord cu modernizarea acestui domeniu, dar nu în maniera propusă de Guvern. „Nu respingem definitiv reforma. Noi nu acceptăm reforma în maniera anunțată de Guvern”, a declarat deputata Alla Darovannaia la postul public de televiziune. De asemenea, deputata a precizat că este împotriva absorbției Universității Agrare și a Universității de Stat de Educație Fizică și Sport.
Este nouă această idee a reformei?
Nu. Potrivit ministrului Educației Anatolie Topală, reorganizarea universităților și a sistemului de cercetare este un subiect discutat încă din 2015. Topală susține că în urmă cu șapte ani a apărut primul studiu care a argumentat necesitatea acestei reforme. „Studiul prevedea aceste reorganizări ale universităților și integrarea instituțiilor de cercetare, dar și alte schimbări în sistemul de educație și de cercetare. De exemplu, crearea Agenției Naționale pentru Asigurarea Calității, a Agenției Naționale pentru Cercetare. Ceea ce și s-a întâmplat pe parcursul timpului. Prima comasare a câtorva universități a avut loc în 2020. Deci, acel studiu se implementează, doar că foarte lent. Conform acelui studiu, această reorganizare trebuia făcută mult mai radical. Din 2015 au mai apărut și alte studii, care au demonstrat necesitatea acestei reforme”, menționează ministrul Educației.
Mai mult, potrivit oficialului, ultima discuție publică care s-a referit la acest subiect a avut loc în timpul analizei Strategiei Educației 2030, care a fost desfășurată pe parcursul anilor 2021 și 2022. „La ultima conferință națională de la începutul acestei veri a participat mediul academic și științific, dar și profesori din școli. În cadrul discuțiilor am concluzionat și definitivat acel proiect de Strategie. Pe 27 iunie, am anunțat doar modul în care unele universități vor fi absorbite de către altele. Am anunțat despre intenția Ministerului, după care am prezentat proiectul Cancelariei de Stat. Deci, se respectă procedurile transparenței decizionale”, a precizat ministrul.
Bunurile instituțiilor absorbite vor fi înstrăinate?
„Niciun teren și nicio clădire nu vor fi înstrăinate, urmând ca universitățile să le gestioneze conform legilor în vigoare”, declară Ministerul Educației și Cercetării. Ministrul Anatolie Topală a precizat că s-a manipulat foarte mult la subiectul proprietăților universităților care vor fi absorbite. „Toate blocurile și terenurile sunt în proprietatea statului. Universitățile doar gestionează aceste proprietăți și patrimoniul statului este protejat prin lege”, a spus ministrul Topală. Potrivit oficialului, există prevederi legale care nu permit înstrăinarea bunurilor din domeniul public, inclusiv din domeniul educației. În plus, există și în Codul Educației o prevedere suplimentară care protejează aceste bunuri.
Mai mult, oficialii se arată convinși că această reformă va îmbunătăți managementul resurselor existente și va permite implementarea unor proiecte inovative. În opinia, Lilianei Nicolaescu-Onofrei, președinta Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, așa cum au putut unele universități să facă proiecte inovative, folosind spațiile care anterior erau în paragină, managerii universităților fuzionate vor putea să realizeze proiecte interesante inclusiv cu domeniul de afaceri, cu domeniul IT, să creeze și să deruleze proiecte care integrează studenți de la diferite instituții.
Din ce bani se va face reforma?
Nici în proiectul de hotărâre, nici în nota informativă și analiza de impact a acestuia, Ministerul Educației și Cercetării nu menționează câți bani vor fi alocați pentru derularea reformei. Singura mențiune se rezumă că „proiectul se încadrează în limitele alocațiilor bugetare aprobate în acest scop”.
Totuși, în primul său comunicat unde se anunța intenția de reformă universitară, Ministerul a precizat că în acest scop vor fi alocate peste 700 de milioane de lei. Din suma menționată, circa 200 de milioane de lei vor fi alocate pentru modernizarea sistemului de management și asigurarea calității în învățământul superior, iar circa 500 de milioane de lei vor fi pentru modernizarea infrastructurii universităților și dezvoltarea programelor de studii.
Anatolie Topală a precizat la postul public de televiziune că banii sunt prevăzuți în bugetul de stat, în cadrul proiectului cu privire la reforma învățământului superior. Potrivit lui, acești bani sunt dintr-un împrumut de la Banca Mondială (BM), aprobat prin lege „și acești bani vor fi utilizați în conformitate cu acordul încheiat cu BM”.
În cât timp se vor resimți efectele reformei?
Autoritățile afirmă că în cazul în care proiectul este aprobat, beneficiile reformei vor putea fi resimțite în decurs de 1-2 ani.
Ce se întâmplă dacă această reformă nu se va face?
În analiza de impact, Ministerul Educației a admis și opțiunea „de a nu face nimic”, ceea presupune lipsa de intervenție în acest domeniu. Analizând cum vor sta lucrurile dacă această reformă nu va fi implementată, experții au stabilit că în acest caz:
- Vom avea o rețea puțin eficientă de instituții de învățământ superior de stat, raportată la un număr în descreștere al studenților.
- Va avea loc recunoașterea lentă a calificărilor în plan internațional din cauza lipsei acreditării programelor de studii superioare de master și doctorat.
- Vom avea cercetări modeste și cu impact redus asupra economiei naționale.
- Impactul cercetărilor asupra programelor de studii superioare va fi minim.
- Activitatea științifică a institutelor de cercetare va fi separată de universități, iar ca rezultat va fi un impact scăzut asupra economiei naționale și a pregătirii cadrelor calificate pentru aceasta.
- Universitățile nu vor spori gradul de reziliență împotriva provocărilor sociale, demografice, economice, ș.a.
În plus, această opțiune înseamnă că țara noastră nu-și va onora obligațiunile luate față de Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, adoptată de toate statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite în anul 2015 și ar produce efecte negative asupra cooperării Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. De asemenea, această opțiune ar împiedica implementarea politicilor Uniunii Europene la care Republica Moldova aspiră în dezvoltarea învățământului superior competitiv și inovativ.
S-au realizat reforme similare în alte țări?
Da. Astfel de reforme s-au implentat, de exemplu, în Țările Baltice și Danemarca. Ultima ne-a atras atenția, întrucât sistemul danez de învățământ superior este unul dintre cele cinci cele mai de succes din lume. Șapte din opt universități daneze sunt clasate în mod regulat în primele 1.000 în prestigioasele clasamente anuale de clasificări ale universităților realizate de către revista Times Higher Education.
Potrivit Ministerul Învățământului Superior și Științei din Danemarca, inițial, în 2003 a fost întărită autonomia universităților, iar în 2007 – Guvernul de la Copenhaga a anunțat fuziunea universităților cu mai multe instituții de cercetare. Înainte de aceste fuziuni, Danemarca avea 25 de universități și instituții de cercetare (12 universități și 13 instituții de cercetare), iar după realizarea reformei în țară au rămas opt universități și trei instituții de cercetare.
Reforma a stârnit, ca și în Republica Moldova, critici, în special, din partea mediului academic. Autoritățile daneze, însă, au declarat că în urma acestei reforme, noile universități vor beneficia de sinergii profesionale care vor asigura o mai bună utilizare a bazei de cercetare a țării, noi oportunități pentru educație și cercetare și o cotă mai mare a granturilor UE pentru cercetare.
Ca rezultat: trei universități – Universitatea din Copenhaga, Universitatea din Aarhus și Universitatea Tehnică din Danemarca au devenit printre cele mai mari din Europa. Aproximativ două treimi din cercetarea publică și din învățământul universitar se desfășoară acolo. De altfel, aceste trei universități au fost incluse în top QS World University Rankings 2023, care evaluează universitățile după criterii ce includ reputația academică, reputația angajatorilor, citări, numărul de studenți per facultate, statutul, atractivitatea internațională.
