Connect with us
"
"

Justiție

Tot ce trebuie să știi despre concursul pentru funcția de procuror general în Republica Moldova

Publicat

pe

PE SCURT

Fostul procuror general al Republicii Moldova, Edurad Harunjen, și-a dat demisia pe 11 iulie, după ce premiera Maia Sandu și președintele Igor Dodon i-au cerut-o. Motivul invocat a fost „numirea lui Harunjen în funcția de procuror general: un abuz, iar prevederile legale, ignorate”. Astfel, pe 9 august, Consiliul Superior al Procurorilor, pe atunci singurul organ responsabil de identificarea procurorului general, a anunțat concurs de de identificarea procurorului general era Consiliul Superior al Procurorilor. Concursul nr. 1 a adunat 7 dosare, apoi a fost anulat.

La 16 septembrie curent, Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova modifică regulile concursului, ceea ce îi permite Ministerului Justiției să se implice direct în proces. Experții politici sunt de părere că această schimbare este binevenită și că este important ca persoanele înregistrate în concurs să fie integre și să-și dorească cu adevărat schimbarea în domeniul procuraturii. La noul concurs, anunțat pe 30 august, au fost depuse 20 de dosare, unde majoritatea sunt procurori din sistem, avocați, dar și câțiva din societatea civilă.

PE LUNG

În luna august, Guvernul Maiei Sandu a început să pregătească un nou proiect de lege cu privire la mecanismul de numire a procurorului general. Între timp, Consiliul Superior al Procurorilor a anunțat concurs pentru funcția de procuror general. Atunci, premiera Maia Sandu a declarat că „Decizia CSP de a organiza concurs pentru un nou procuror general este o sfidare”. Ulterior, Consiliul a anulat concursul în care s-au înscris 7 candidați.

În luna septembrie, proiectul de lege a fost votat de Parlament.

Noile reguli prevăd:

  • candidatul va fi ales printr-un concurs din două etape. Prima va fi cea a preselecției candidaților de către Comisia constituită de Ministerul Justiției, iar a doua – selecția candidatului de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Candidatul selectat de CSP va fi propus spre aprobare președintelui RM;
  • comisia din prima etapă va fi constituită din ministrul Justiției, un fost procuror sau un fost judecător, un expert internațional, un expert național și un reprezentant al societății civile, precum și un expert desemnat de Președintele Parlamentului;
  • candidatul trebuie să aibă experiență de cel puțin cinci ani în funcția de procuror sau judecător sau opt ani în funcția de avocat sau ofițer de urmărire penală și altele.

Înainte de noile modificări, procurorul general era ales prin concurs de Consiliul Superior al Procurorilor și propus șefului statului spre aprobare.

Cine sunt candidații

Au fost depuse 20 de dosare, însă după examinarea și evaluarea dosarelor de către Ministerul de Justiție, patru candidați nu au fost admiși în concurs.

1. Anatolie Istrate este avocat și anterior a candidat și la funcția de procuror general interimar, concurs organizat în luna iulie, anul acesta. Istrate a reprezentat interesului activistului Platformei DA, Gheorghe Petic. De asemenea, acesta a mai reprezentat interesele preşedintelui „Partidului Nostru”, Renato Usatîi.

2. Alexandr Stoianoglo este fostul procuror al Autonomiei Găgăuze, focul vice-procuror general al RM, dar și fost deputat PDM. CV-ul lui Alexandr Stoianoglo

3. Maxim Gropa este procuror la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale Chișinău. Potrivit Ziarului de Gardă, acesta a gestionat anterior „dosarul Makena”, în care 15 actuali sau foşti angajaţi ai Departamentului Instituţiilor Pentenciare (DIP) au fost puşi sub învinuire pentru „depăşirea atribuţiilor de serviciu” şi „amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală”. Aceştia erau acuzaţi că l-ar fi favorizat pe condamnatul Vladimir Moscalciuc, alias „Makena”. În perioada derulării urmăririi penale, Ana Ursachi, avocata unor persoane implicate în dosar, l-a acuzat pe Gropa de „atac raider” asupra sistemului penitenciar prin intentarea unor dosare penale asupra conducerii de vârf a DIP. 

4. Veaceslav Soltan este procuror-șef al Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii în cadrul Procuraturii Generale.

5. Eduard Bulat este adjunctul procurorului general din luna august al acestui an. Portalul Moldova curată a publicat un articol în 2016 despre cum Bulat a investit anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășeau veniturile sale oficiale. Potrivit anticorupție.md, a mai apărut în lista procurorilor care dețin una sau mai multe locuinţe, dar au fost incluşi în lista beneficiarilor de apartamente la preţ preferenţial.

6. Ruslan Cașu a fost procuror 14 ani la Procuratura Ciocana. În 2016 a candidat la funcția de procuror general, însă a picat concursul.

7. Ruslan Popov este procuror-şef al Secţiei analiză criminologică, avizare şi propuneri de legiferaredin cadrul Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii a Procuraturii Generale. În decembrie 2016 a fost numit interimar la procuratura Chișinău și șeful Procuraturii sectorului Ciocana.

8. Alexandru Rața este procuror-șef în Procuratura Strășeni. Potrivit anticorupție.md, în martie 2019, Procuratura Generală i-a cerut lui Rață să plece benevol din funcția de șef al Procuraturii Strășeni, fiindu-i incriminate gestionarea proastă a mai multor cauze penale, dar și interese pecuniare care-l legau de anumite dosare.

9. Ivanov Vsevolod este procuror al sectorului Râșcani la Procuratura Chișinău. În trecut, a fost procuror în Procuratura Anticorupție.

10. Serghei Perju este avocat.

11. Tudor Andronic a fost avocat. În 2014 a devenit judecător la Judecătoria Strășeni. 

12. Vladimir Adam este procuror – șef al Secției unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale

13. Gheorghe Malic a fost procuror și fost șef al Direcţiei generale urmărire penală a Inspectoratului General al Poliţiei al MAI. 

14. Vladislav Gribincea este avocat și preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova. Împreună cu alți experți, Gribincea a lucrat la legislația cu privire la reformarea procuraturii.

15. Ștefan Gligor este expert în politici publice și lucrează în calitate de director de programe la CPR Moldova.

16. Oleg Crîșmaru procuror în Procuratura raionului Basarabeasca. În această vară, Crîșmaru a candidat pentru șefia CNA.

17. Ilie Rotaru este avocat și a candidat la alegerile parlamentare anticipate pe circumscripția 50, la vest de Republica Moldova. Rotaru a fost administrator și acționar al SA „Gemenii”.

18. Ion Vicol a fost procuror.

19. Octavian Bodareu este procuror în Procuratura de circumscripție Bălți. Portalul nordnews.md a publicat un articol despre milionarii de la Procuratura Bălți. În listă aparte și Bodareu care a avut un venit de peste un milion de lei în anul 2018. 

20. Artur Lupașco este procuror în Procuratura municipiului Chișinău.

Criteriile de selectare a procurorului general

Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a preselecției candidaților la funcția de Procuror General prevede că la intervievarea candidaților la funcția de Procuror General, Comisia va evalua următoarele aspecte:

a) prezentarea conceptului de management și dezvoltare instituțională a Procuraturii:

− identificarea problemelor și a deficiențelor în domeniu;

− propunerea soluțiilor practice și viabile pentru înlăturarea deficiențelor identificate;

b) verificarea aptitudinilor manageriale și de comunicare, vizând, în esență: rezistența la stres, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativa în modernizarea managementului instituției procuraturii, exprimare clară și logică, experiența profesională și profesionalismul, stabilitatea emoțională, orientarea normativ-valorică (integritatea), potențial managerial, asumarea responsabilității, orientarea spre munca;
c) cunoștințe profesionale aferente domeniului procesual penal;
d) buna reputație.

Mai mult, constituie un avantaj cunoașterea unei limbi de lucru a Consiliului Europei și experiența în funcție de conducere. Întrebările membrilor Comisiei nu se vor referi la religia sau convingerile candidatului, etnia, originea socială, opțiunea politică, orientarea sexuală, naționalitatea acestuia sau alte întrebări care pot fi considerate discriminatorii.

Potrivit Legii nr. 3 cu privire la Procuratură, în cadrul concursului, candidații sunt apreciați în baza următoarelor criterii principale:

1. nivelul de cunoștințe și aptitudinile profesionale;

2. capacitatea de aplicare în practică a cunoștințelor;

3. vechimea în funcția de procuror sau în alte funcții prevăzute;

4. calitatea și eficiența activității în funcția de procuror;

5. respectarea regulilor de etică profesională;

6. activitatea didactică și cea științifică.

Ce spun experții

Potrivit expertului politic Ion Tăbârță, anterior, concursul de selectare a procurorului general se producea la discreția Consiliului Superior al Procurorilor. Acum, noul regulament îi permite Ministerului Justiției să se implice în procesul de selectare. Tăbârță mai zice că acum este important ca persoanele intrate în concurs să fie integre și să-și dorească schimbări în domeniul procuraturii.

Expertul politic Dionis Cenușă a declarat că acest concurs pentru numirea procurorului face parte dintr-un efort mai larg de a spori transparența și integritatea justiției. Putem trage o paralelă cu numirea guvernatorului BNM câțiva ani în urmă, concurs în condiții de competiție și cu atragerea societății civile și observatorilor din partea Uniunii Europene. Totuși, alegerea viitorului procuror general pare a fim mai deschisă și mai credibilă”.

Candidații care vin din societatea civilă au un sprijin mai mare din partea guvernului, în particular a aripei pro-UE/ACUM, a partenerilor externi, dar și a segmentelor largi în societate. Este deocamdată incert dacă socialiștii ar susține cu inima împăcată un procuror venit din societatea civilă, mereu asociată cu agenda pro-europeană. Un sprijin timid din partea socialiștilor poate afecta legitimitatea publică a oricărui viitor procuror, chiar dacă acesta va veni din societatea civilă.

Europa Liberă scrie că unul dintre preferații socialiștilor ar fi Alexandr Stoianoglo, fostul procuror al Autonomiei Găgăuze și fost deputat democrat. EL mai scrie că ar fi considerați cu șanse directorul CRJM, Vladislav Gribincea şi expertul în politici publice Ştefan Gligor. Mai mult, democrații au contestat noua procedură de selectare a procurorului general la Curtea Constituțională, declarând că în așa mod majoritatea parlamentară își subordonează astfel Procuratura, contrar Constituţiei, care nu ar permite decât Consiliului Procurorilor să facă această selecție.

În acest caz, expertul politic Ion Tăbârță zice că democrații nu sunt îndreptățiți să vorbească despre subordonarea politică a procuraturii. „De fapt, ei și-au subordonat-o. Anume din cauza lor a fost nevoie de a schimba aceste reguli, pentru a putea face posibilă reformarea procuraturii. Noi știm foarte bine că procuratura era un element de bază în sistemul instituțional de tip oligarhic construit de fostul lider PDM, Vlad Plahotniuc”, a declarat expertul.

Justiție

În vâltoarea justiției: Dosare penale pe numele mai multor procurori un denunț și o suspendare

Publicat

pe

De către

PE SCURT

  • Liderul Platformei DA Andrei Năstase a depus un denunț penal pe numele președintelui Dodon, cerând urmărirea penală a președintelui pentru corupție și îmbogățire ilicită.
  • Mai mulți procurori sunt vizați în dosare penale, fiind bănuiți de abuz de serviciu și falsificarea actelor.
  • De asemenea, deputatul democrat Sergiu Sîrbu este vizat într-un dosar, care a fost pornit încă acum trei luni. Deocamdată nu se știe despre ce dosar este vorba, dar parlamentarul urmează să se prezinte la Procuratură pentru a oferi informații.
  • În plus, Autoritatea Națională de Integritate va verifica averea procurorului general adjunct.

Moldova.org vă prezintă știrile din justiție care au ținut astăzi cap de afiș în mass-media de la Chișinău.

PE LUNG

Denunț penal pe numele președintelui Dodon

Liderul Platformei DA Andrei Năstase a depus astăzi un denunț penal, în care cere Procurorului General urmărirea penală a președintelui Dodon sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de corupție și îmbogățire ilicită. Politicianul a menționat că denunțul, semnat de circa 2000 de persoane, a fost elaborat în urma investigaţiilor Ziarului de Gardă asupra veniturilor şi cheltuielilor nejustificate ale lui Dodon, fapt care derivă din vacanțele sale opulente.

În investigația jurnalistică se arăta că politicianul Igor Dodon, conturile căruia, în ultimii 15 ani, au fost alimentate, oficial, doar din bugetul de stat, s-a odihnit în această perioadă în zone exotice: Maldive, Seychelles, Dubai sau o vilă exclusivistă de pe teritoriul unuia dintre cele mai luxoase hoteluri de pe malul Mării Egee, resort gestionat de familia procurorului general al Rusiei, Iurii Chaika.

„O facem în strictă conformitate cu legislația moldovenească. Nu o facem prin diferite mișcări cum se întâmpla înainte și așa cum se întâmplă cu o guvernare controlată totalmente de Igor Dodon.

„Eu cred cu tărie că absolut toţi funcţionarii, politicienii din Republica Moldova trebuie să răspundă în faţa legii dacă au comis abuzuri şi s-au îmbogățit prin fraudă.”, a adăugat Andrei Năstase.

Deputatul Sergiu Sîrbu, vizat într-un dosar penal

Procurorul general Alexandr Stoianoglo a confirmat astăzi presei că deputatul democrat Sergiu Sîrbu este vizat într-un dosar penal. Acesta a fost pornit acum 3 luni, de către procurorul general interimar Dumitru Robu.

„În privința lui a fost pornit dosar penal.de către procurorul general interimar Robu. Trei luni în urmă. Despre dosarul acesta am făcut cunoștință recent, alaltăieri”, a spus procurorul general.

Întrebat de ce este bănuit deputatul Sîrbu, Alexandru Stoianoglo a spus: Știți? Eu chiar nu știu de ce. Și vă spun din ce cauză. Acest dosar a fost în procedura Procuraturii Anticorupție. Și eu principial nu am investigat dosarele, are investighează Procuratura Anticorupție, pentru ca să nu fiu învinuit că mă amestec în activitatea acestei procuraturi, pe perioada controlului”, a spus el.

Procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a spus că nu se planifică reținerea lui Sergiu Sîrbu. „Reținerea și toate alte acțiuni împotriva deputaților se efectuează numai după adresarea procurorului general în Parlament și primirea acordului respectiv. Noi nu planificăm. Vă spun cinstit nu știu despre ce dosar este vorba”, a spus el.

Ieri, în cadrul unei emisiuni televizate, deputatul Sergiu Sîrbu a anunțat că ar putea fi reținut în timpul următoarei ședințe parlamentare plenare și că va merge săptămâna viitoare la Procuratură pentru a oferi informații.

Adriana Bețișor și Andrei Băieşu, vizați în dosare

Pe numele unor procurori au fost intentate dosare de Procuratura Generală. O declarație în acest sens a fost făcută astăzi de procurorul general Alexandru Stoianoglo. Deși inițial Stoianoglo nu a precizat despre cine anume este vorba, la întrebarea jurnaliștilor dacă ar fi vorba despre Adriana Bețișor și Andrei Băieșu, acesta a răspuns: „și alții tot”. Adriana Bețișor și Andrei Băieșu sunt procurorii ce au investigat materialele legate de dosarul în frauda bancară

„În Procuratura Generală în perioada actuală sunt câteva dosare penale, însă, nu vreau să divulg familiile procurorilor implicați în dosarele acestea. Dar confirm că sunt dosare penale. Majoritatea procurorilor sunt bănuiți de abuz de serviciu și falsificarea actelor”, a declarat Stoianoglo.

Fiind întrebați dacă acești procurori ar putea fi reținuți, Stoianoglo a spus că „Noi nu punem întrebarea că cineva trebuie reținut și arestat. Aceasta reiese din caz”.

Viorel Morari, suspendat din funcție, la demersul Procurorului General

Consiliul Superior al Procurorilor a admis, acum câteva clipe, demersul Procurorului General, Alexandr Stoianoglo privind suspendarea din funcție a Procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, până la adoptarea definitivă a hotărârii pe dosarul în care este vizat.

Acesta a fost reținut pe 10 ianuarie pentru abuz de serviciu și fals în acte publice, iar ulterior, plasat în arest preventiv pentru 20 de zile.

Procurorul-șef suspendat al Procuraturii Anticorupție este învinuit că ar fi primit de la Vladimir Plahotniuc o plângere pe care ar fi înregistrat-o contrar prevederilor legale, în baza căreia a pornit o cauză penală și a falsificat o serie de acte procesuale. Respectivele acțiuni, potrivit probatoriului, ar fi fost „comise atât în interes personal, cât și în interesul petiționarului, dar și altor persoane din anturajul acestuia, cu scopul de a-i proteja de implicare, în calitate de bănuiți, în cauza penală privind frauda bancară și a obstrucționa cercetarea rapidă, completă și obiectivă a dosarului.”

Averea procurorului general adjunct, verificată de ANI

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a întocmit un proces-verbal prin care s-a inițiat controlul privind respectarea regimului juridic al averilor în privința adjunctului procurorului general, Ruslan Popov, în urma sesizării depuse de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției.

„La 20 ianuarie curent informația despre inițierea procedurii de control a fost expediată Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, iar persoana supusă controlului a fost notificată despre inițierea procedurii de control. La moment, inspectorul de integritate se află în procedura de acumulare a materialului probator, fiind solicitate în acest sens materiale și din cadrul Procuraturii Generale”, a anunțat ANI.

Aceasta după ce portalul Anticorupție.md a publicat o investigație cu genericul„Latifundiarul de la șefia Procuraturii Generale”, despre afacerile procurorului general-adjunct, Ruslan Popov. În aceasta se menționează că procurorul general-adjunct, Ruslan Popov, și-a organizat în mai puțin de patru ani o afacere de perspectivă în domeniul agriculturii, pe care a înregistrat-o pe numele tatălui său, un simplu pensionar din satul Mileștii Mici, raionul Ialoveni. Omul legii nu recunoaște că afacerea îi aparține, în schimb declară că este ajutat de părinții pensionari, care întreaga viață au avut un trai modest. Este o livadă care se întinde pe pe o suprafață de circa o sută de hectare. Afacerea este înregistrată juridic în 2015, ca Gospodăria Țărănească Alexandru Popov, pe numele tatălui procurorului. Tot acolo se arată că Ruslan Popov locuiește într-o casă cu trei niveluri, cu suprafața de 211,8 metri pătrați, despre care susține în declarația de avere și interese personale că ar costa 111,8 mii de lei, circa 5,8 mii de euro. Imobilul, cu o arhitectură modernă, este amplasat pe un teren de 24,32 ari, îngrădit cu gard din piatră.

Pe de altă parte, procurorul Ruslan Popov insistă asupra faptului că proprietățile vizate în articol, cu excepția casei de locuit a familiei și automobilelor Hyundai Santa Fe ale lui și soției, nu-i aparțin lui, ci părinților, împreună cu familia fratelui, anumite contribuții având și socrii dumnealui, toate mijloacele financiare investite având proveniență legală, ce pot fi confirmate.

Procuratura Generală a anunțat astăzi că Procurorul General, Alexandru Stoianoglo a luat act de raportul lui Ruslan Popov și a transmis materialele către Autoritatea Națională de Integritate pentru examinare conform competenței.

Citește mai departe

Politică

Salarii mai mari pentru medici și modificări în Constituție. Cu ce s-a ocupat astăzi Guvernul

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Salariile medicilor se vor majora cu 10%, bibliotecile publice vor presta pe lângă serviciile gratuite și servicii contra plată, angajații de la entităţile publice şi private vor putea dezvălui practicile ilegale, iar acestea vor fi înregistrate în Registrul dezvăluirilor practicilor ilegale şi al avertizărilor de integritate, potrivit unor hotărâri aprobate astăzi de Guvern.

Un alt subiect important pe agenda Executivului a fost proiectul de modificare a Constituției, potrivit căruia a fost exclus termenul de probă de cinci ani pentru judecătorii numiți în funcție, judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție vor fi numiți de președinte țării, iar membrii CSM să aibă un mandat unic de șase ani de zile

PE LUNG 

Salariile medicilor se majorează că 10%

Guvernul a aprobat astăzi majorarea cu 10% a salariilor de funcţie ale personalului medical cu studii superioare (medici), personalului medical mediu, personalului medical inferior, personalului administrativ – gospodăresc și personalului de conducere din instituţiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Ministra Sănătății, Muncii și Protecției Sociale Viorica Dumbrăveanu a declarat că de majorare vor beneficia 49900 de angajați din sistemul medical. Cheltuielile necesare pentru implementarea proiectului propus se estimează pentru anul 2020 la 299 milioane lei, resurse financiare planificate în cadrul fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.Hotărârea va intra în vigoare la 1 aprilie 2020.

Practicile ilegale vor putea fi examinate și raportate de orice angajat

Guvernul a aprobat Regulamentul privind procedurile de examinare şi raportare internă a dezvăluirilor practicilor ilegale. Documentul stabileşte procedura de raportare de către angajaţii entităţilor publice şi private, precum şi reglementează procedura de înregistrare şi examinare a dezvăluirilor. 

Astfel, dezvăluirile sunt înregistrate în Registrul dezvăluirilor practicilor ilegale şi al avertizărilor de integritate, ţinut de către angajator. Persoana care a făcut dezvăluirea internă, obține statutul de avertizor de integritate. Avertizorul de integritate care a comunicat o dezvăluire cu bunăcredință nu este pasibil de răspundere disciplinară. Conducătorii entităţilor publice sau private vor transmite Centrului Naţional Anticorupţie informaţia cuprinsă în avertizarea de integritate.

Proiect de lege privind avocatura a fost retras din Parlament

În 2016, Guvernului a aprobat şi prezentat Parlamentului spre examinare proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la avocatură, care a fost aprobat în I lectură la 2 noiembrie 2017. 

Dat fiind faptul că a trecut o perioadă considerabilă de timp din momentul când proiectul a fost elaborat și până în prezent, în cuprinsul acestuia au fost identificate prevederi care nu mai sunt actuale și care necesită a fi revizuite, reieșind din realitățile existe şi ultimele modificări în legislație.

Totodată, ministrul Justiției Fadei Nagacevschi a declarat că varianta actuală a proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la avocatură nu este susținută nici de Uniunea Avocaților, care a intervenit către Ministerul Justiției cu solicitarea de retragere a acestuia din Parlament. „Totodată, prin prezentul proiect se va asigura o oportunitate suplimentară de perfecționare a proiectului de lege retras, prin crearea unei posibilități de analiză şi eventuală includere a unor propuneri noi de modificare a Legii cu privire la avocatură”, se arată în proiectul decizie. 

Bibliotecile publice vor presta servicii contra plată

Guvernul a aprobat Regulamentul privind serviciile prestate de bibliotecile publice. Documentul  reglementează modul de prestare a serviciilor de bibliotecă, stabilește lista serviciilor de bibliotecă de bază dar și lista și condițiile generale de prestare a serviciilor de bibliotecă contra plată. Astfel, potrivit documentului, un împrumut la domiciliu al echipamentului (laptop, tabletă, e-reader, proiector etc.) de la biblioteca publică va costa 50 lei/zi, înregistrarea informațiilor pe suport de memorie externă, oferit de bibliotecă va costa 5 lei, filmarea în bibliotecă a evenimentelor private sau a altor situații de utilizare a spațiului de bibliotecă în calitate de platou de filmare va costa 100 lei/oră.

Ministrul Educației Corneliu Popovici a declarat că astfel se vor acumula anume surse pentru îmbunătățirea funcționării acestor instituții, dar că „aceste taxe nicidecum nu vor restricționa acele servicii care sunt prestat gratis”.

Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea Constituției 

Guvernul a aprobat un proiect de lege privind modificarea Constituţiei Republicii Moldova. Modificările țin de:

  • termenul inițial de numire a judecătorilor, 
  • selectarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție, 
  • concretizarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii în procesul de autoadministrare a sistemului judecătoresc, componenței și competențelor acestuia.

Ministrul Justiției Fadei Nagacevschi a declarat că proiectul va fi transmis spre examinare și obținerea avizului Curții Constituționale. 

„Nu excludem posibilitatea ca o să-l transmitem la Comisia de la Veneția ca în luna martie să obținem un aviz asupra acestor modificări constituționale ca toată societatea să se asigure că noi suntem de bună credință și activăm doar în interesul societății și statului”, a menționat ministrul.  

O primă intervenţie propusă prin intermediul acestui proiect se referă la excluderea termenului iniţial de cinci ani de numire al judecătorilor, drept termen de probă. Actualmente, judecători sunt numiți inițial pentru o perioadă de cinci ani. Numai în cazul în care își desfășoară activitatea în mod corespunzător pe parcursul acestei perioade, judecătorii sunt numiți pînă la atingerea plafonului de vârsta de 65 de ani. 

„Această abordare a devenit necesară în lumina potențialului efect al acestui termen asupra independenței și imparțialității sistemului judecătoresc, remarcat de către organizațiile internaționale, precum și a promovării noului sistem de evaluare a judecătorilor”, se arată în nota explicativă a documentului. 

De asemenea, se exclude formula, potrivit căreia judecătorii din prima instanță și cei de la Curtea de Apel sunt numiți în funcție de președintele țării,  iar cei de la Curtea Supremă de Justiție – de către parlament. „Or, practica ne arată că Parlamentul deseori tergiversează numirea acestor judecători”, a menționat ministrul. Astfel, în urma acestor modificări judecătorii de la CSJ vor fi numiți de președintele țării, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Dar aici președintele va avea dreptul să refuze candidaturile CSM-ului o singură dată.

Suplimentar, se precizează că criteriile de selectare a judecătorilor CSJ, inclusiv vechimea în muncă, urmează a fi detaliate în lege.

Astfel„ articolul 116: alineatul (2) din Constituție va avea următorul cuprins: „Judecătorii instanțelor judecătorești se numesc în funcție, în condițiile legii, pînă la atingerea plafonului de vîrstă, de către Președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Președintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii.”.

De asemenea, Guvernul propune completarea Constituției cu un articol nou care va reglementa expres faptul că Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței autorității judecătorești.

O altă intervenție se referă la componența CSM. Actualmente, CSM este alcătuit din judecători și profesori titulari, aleși pe o durată de 4 ani și 3 membri de drept. Proiectul prevede ca membrii CSM să aibă un mandat unic de șase ani de zile și care nu poate fi prelungit și propune reglementarea expresă a faptului că „cel puţin jumătate din membrii CSM trebuie să fie judecători”.

În plus, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să fie consultat obligatoriu în procesul elaborării, examinării, aprobării și modificării bugetului de stat în partea ce ține de alocarea mijloacelor financiare destinate instanțelor judecătorești și este în drept să prezinte amendamente la actele remise pentru consultare.

Proiectul  mai vine cu o completare la art. 116 din Constituţia Republicii Moldova şi anume, alineatul (51 ) care va reglementa imunitatea funcţională a judecătorilor.

Aceștia vor avea imunitate funcțională doar în condițiile legii. „Judecătorii pot să beneficieze doar de imunitate funcțională și anume, imunitate în caz de urmărirea penală numai pentru acțiunile sau inacțiunile efectuate în exercitarea funcțiilor lor. În această privință, se pare evident că coruperea pasivă, traficul de influență, luarea de mită, precum și infracțiunile similare nu pot fi considerate ca acte săvârșite în exercitarea legală a funcțiilor sale. Precizăm că o practică similară există și în alte state. Spre exemplu, în Norvegia, unde judecătorii, de asemenea, nu beneficiază de imunitate personală, ci doar de imunitate funcțională. Această normă nouă este în conformitate cu standardele internaționale”, se arată în nota explicativă a Guvernului. 

Citește mai departe

Politică

Pe limba partidelor. Legea Magnitsky, Alexandru Rjavitin și Procuratura Generală

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Trei formațiuni politice din Parlament au susținut săptămâna curentă, conferințe de presă, în cadrul cărora au făcut declarații și au lansat inițiative.

Deputații Platformei DA au lansat o inițiativă privind aprobarea legii Magnitsky, iar cei de la PAS s-au arătat nemulțumiți de lipsa implicării actualei guvernări pe cazul Rjavitin, tânărul dispărut cu o lună în urmă, în regiunea transnistreană, satul Pervomaisc, și care nu este găsit. Astăzi, PSRM a anunțat că va depune o plângere penală în care va cere să fie verificat modul în care a fost pornit dosarul împotriva formațiunii în 2016.

PE LUNG

PPDA: Legea Magnitsky – o prioritate de importanță strategică

Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr a lansat în Parlament inițiativa privind adoptarea legii Magnitsky. „Este extrem de important ca această lege să fie adoptată de către Parlamentul Republicii Moldova. Este singurul vehicul legislativ care poate alinia țara noastră la standardele de integritate stabilite de Global Accountability Act”, a declarat marți la o conferință de presă deputatul PPDA, Igor Munteanu.

Potrivit lui, prin această lege, Republica Moldova poate impune sancțiuni personale celor care comit încălcări grave ale drepturilor omului, securizându-și spațiul economic și politic de influența unor persoane cu cazier criminal.

„Legea e un scut împotriva impunității și nicidecum nu vizează doar cetățenii ruși implicați în spălarea de bani, cunoscută sub numele de „landormatul rusesc”. Orice alte persoane care comit abuzuri grave și crime contra populației sau care săvârșesc infracțiuni contra ordinii constituționale din Republica Moldova pot fi incluse pe această listă, conform legii”, a spus Igor Munteanu.

Potrivit lui, Impactul acestei legi poate fi uriaș. Legea va permite blocarea accesului la sistemul financiar-bancar pentru persoanele implicate în mari fraude bancare, grave încălcări ale drepturilor omului şi alte infracțiuni severe, conducând la interzicerea aflării lor pe teritoriul Republicii Moldova, confiscarea proprietăților și a bunurilor provenite din bani fraudați. Acest fapt va constitui un pas esențial în vederea introducerii instrumentelor adecvate de sancţionare și lichidării amenințărilor în adresa securității naționale. Formațiunea a f[cut apel la toți parlamentarii să susțină inițiativa legislativă.

PAS, nemulțumiți de lipsa implicării actualei guvernări pe cazul Rjavitin

Alexandru Rjavitin – cetățeanul Republicii Moldova, dispărut cu o lună în urmă, în regiunea transnistreană, satul Pervomaisc, este de negăsit. Deputații PAS au făcut apel către reprezentantul special al OSCE pentru reglementarea transnistreană Thomas Mayr-Harting, dar și misiunile diplomatice și oficiile consulare acreditate la Chișinău să fie alături de Alexandru și să ofere tot ajutorul posibil pentru soluționarea acestui caz.

Declarații în acest sens au fost făcute de deputații PAS – Doina Gherman, Mihai Popșoi și Oazu Nantoi, în cadrul unei conferințe de presă.

„La 16 ianuarie am avut o întrevedere cu reprezentanții OSCE unde am discutat despre Alexandru și despre fenomenul înrolării forțate în regiunea transnistreană a tinerilor. Am fost uimită să aflu că Misiunea OSCE în Republica Moldova nu deține, la moment, informații despre locul aflării lui Alexandru și că nu îi putem asigura nici asistență juridică, și nici asistență medicală, deoarece este nevoie de acreditare specială pentru aceasta pe teritoriul transnistrean. Accesul presei de la Chișinău este, la fel, interzis”, a declarat deputata PAS, Doina Gherman.

Deputatul Oazu Nantoi a declarat că președintele Igor Dodon nu va întreprinde nimic pentru asigurarea respectării drepturilor omului în stânga Nistrului. Potrivit lui, Igor Dodon va bloca orice tentativă de revenire la normalitate în raport cu regimul din stânga Nistrului, în speranța că se va alege cu voturi cumpărate la viitorul scrutin prezidențial.

„Sunt nevoit să constat că cetățenii RM de pe ambele maluri ale Nistrului au devenit ostatici ai intereselor personale al acestui personaj odios, care n-a întreprins nimic pentru eliberarea din închisoarea de la Tiraspol nici măcar a aceluiași Oleg Horjan – cetățean al RM, care, la Congresul XIV extraordinar al PSRM, i-a jurat credință și s-a pupat cu Igor Dodon”, a spus el.

„Prin urmare, ne propunem să venim cu o inițiativă legislativă care să promoveze mecanisme viabile menite să prevină asemenea probleme și în scurt timp vom examina și consulta un proiect de politică publică în acest sens”, se arată în declarația PAS.

PSRM va cere să fie verificat modul în care a fost pornit dosarul împotriva formațiunii

PSRM va depune o plângere penală în care va cere să fie verificat modul în care a fost pornit dosarul împotriva formațiunii în 2016. Anunțul a fost făcut de secretarul executiv al Partidului Socialiștilor Vlad Batrîncea, la o conferință de presă.

„În anul 2016, așa cum o parte a presei a relatat detaliat, fosta guvernare oligarhică a dat ordin Procuraturii Generale să pornească un dosar împotriva PSRM, pe niște fapte inventate, ca mai apoi să fie folosit, acest dosar, împotriva președintelui Igor Dodon și a colegilor noștri din PSRM. De cîte ori lui Plahotniuc nu-i plăcea o acțiune a președintelui sau a fracțiunii PSRM, scotea aceste dosare abuzive din sertar”, a menționat el.

Potrivit lui, socialiștii cer instituțiilor de drept să facă toate verificările „pe care le consideră necesare pentru a clarifica acest subiect”, dar în același timp să facă demersurile legale pentru pedepsirea celor care stau în spatele acestor „dosare ilegale și abuzive”. „Avem toate motivele să credem că redeschiderea lui este doar o continuare a șantajului la adresa PSRM și cerem ca cei care s-au folosit, sau se folosesc de astfel de mijloace ilegale să fie aduși în fața justiției și să răspundă pentru ce au făcut”, a adăugat Bătrîncea.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Advertisement

Politică

Justiție3 zile în urmă

În vâltoarea justiției: Dosare penale pe numele mai multor procurori un denunț și o suspendare

PE SCURT Liderul Platformei DA Andrei Năstase a depus un denunț penal pe numele președintelui Dodon, cerând urmărirea penală a...

Politică4 zile în urmă

Salarii mai mari pentru medici și modificări în Constituție. Cu ce s-a ocupat astăzi Guvernul

PE SCURT Salariile medicilor se vor majora cu 10%, bibliotecile publice vor presta pe lângă serviciile gratuite și servicii contra...

Politică4 zile în urmă

Pe limba partidelor. Legea Magnitsky, Alexandru Rjavitin și Procuratura Generală

PE SCURT Trei formațiuni politice din Parlament au susținut săptămâna curentă, conferințe de presă, în cadrul cărora au făcut declarații...

Politică5 zile în urmă

Despre Aeroportul Chișinău, criminalitate, Plahotniuc și „tușoncă”. Ce a declarat Igor Dodon după CSS

PE SCURT Statul vrea să rezilieze contractul privind concesionarea Aeroportului Chișinău și examinează trei posibilități în acest sens. Dacă noul...

PoliticăO săptămână în urmă

Vacanțele de lux ale familiei Dodon în ultimul deceniu: Maldive, Seychelles, Dubai 

PE SCURT Politicianul Igor Dodon, conturile căruia, în ultimii 15 ani, au fost alimentate, oficial, doar din bugetul de stat,...

PoliticăO săptămână în urmă

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

PE SCURT Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar...

ExterneO săptămână în urmă

Who is Mihail Mișustin? Noul premier rus, omul care joacă hochei „cu cine trebuie”

PE SCURT Președintele rus Vladimir Putin a lansat pe 15 ianuarie mai multe inițiative de modificare a Constituției. Imediat după...

Advertisement

Opinii

ianuarie 2020
L Ma Mi J V S D
« dec.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031