Știai că hobby-urile sunt o metodă simplă de gestionare a stresului, relaxare, dar și stare de bine?
„Psihicul nostru e ca o căldare găurită prin care noi mereu pierdem energie, dar ca să fim într-o stare emoțională bună, căldarea trebuie să fie măcar pe jumătate plină. Și aceasta înseamnă că trebuie să existe o altă sursă care să o umple. De multe ori, hobby-urile sunt anume acea sursă”, spune psihologa Ana Niculăeș.
Totuși, potrivit expertei, sarcina noastră este să verificăm care activități „ne descarcă” și care „ne încarcă de energie”. Deoarece statul în telefon, scrollatul sau vizionarea unui film sunt forme de evadare, dar ele ne epuizează.
În acest material îți propunem șapte hobby-uri utile, care îmbină plăcerea cu utilul, pot fi practicate zilnic și îți antrenează creierul pentru reziliență psihologică. Sunt gratuite sau aproape gratuite, funcționează zilnic, nu o dată pe săptămână, și îți pot reduce stresul și liniști gândurile.
Grădinăritul: hobby-ul care te aduce în prezent și îți ocupă mintea
Cercetările arată că grădinăritul poate reduce simptomele de depresie și anxietate, uneori mai eficient decât multe metode tradiționale. În acest context, National Health Service îl include în categoria „green social prescribing”, adică activități recomandate pentru susținerea sănătății mintale și reducerea stresului emoțional.
Specialiștii explică acest efect prin mai multe mecanisme. În primul rând, contactul cu natura reduce stresul. În același timp, grădinăritul întrerupe gândurile repetitive prin concentrarea pe activități concrete: udatul plantelor, afânarea solului sau plantarea. De asemenea, oferă un sentiment de progres pe măsură ce plantele cresc și vezi rezultatele muncii tale. Totodată, această activitate contribuie la o stare fizică mai bună prin mișcare ușoară, iar interacțiunea cu alți pasionați poate reduce sentimentul de singurătate.
Poți începe simplu, cu o plantă pe pervaz. Îngrijirea ei zilnică îți mută atenția de la griji către ceva concret, iar în timp poate schimba felul în care îți gestionezi gândurile. În esență, grădinăritul funcționează pentru că te aduce în prezent și îți ocupă mintea cu lucruri simple și reale. Din această simplitate apare o formă de echilibru, liniște și încredere în sine.
Învățarea unui instrument muzical: îți așezi lucrurile în tine
Dacă ai impresia că muzica nu este pentru tine sau că este prea târziu să înveți un instrument pentru că nu ai început din copilărie, să știi că nu este așa. Pentru că învățarea unui instrument poate deveni un spațiu în care stresul se reduce, atenția se concentrează, iar emoțiile își găsesc o formă de exprimare. Nu este vorba doar despre muzică sau despre a ajunge să cânți bine, ci despre experiența și procesul în sine.
Când exersezi, ești nevoit să fii prezent, cu atenția întreagă: repeți, greșești, reiei. Pentru câteva minute sau ore, mintea nu mai are spațiu să revină la aceleași gânduri care te obosesc în restul zilei.
În timp, apare și senzația aceea, când nu mai numeri timpul și ești complet absorbit. Este starea în care lucrurile se liniștesc, fără să-ți dai seama exact când s-a întâmplat asta. Totuși, nu este o soluție magică, dar poate fi un spațiu mic în care îți mai pui ordine în tine.
Dacă ești „afon”, în sensul că nu ai auz muzical bun sau îți este greu să ții ritmul, asta nu te exclude din povestea beneficiilor. Pentru sănătatea mintală nu contează performanța, ci procesul.
De fapt, la instrumente, efectul psihologic vine mai ales din faptul că îți concentrezi atenția pe ceva concret, din repetiție, care calmează mintea, din senzația de progres, chiar dacă este lent, și din starea de absorbție care apare atunci când încerci să legi sunetele.
Fotografiatul: o formă simplă de relaxare
Fotografiatul este o activitate pe care mulți oameni o practică din plăcere, însă aceasta poate avea și efecte benefice asupra sănătății mintale. Fotografia nu este despre o cameră foto sau o mulțime de imagini. Este vorba despre atenție. Când cauți în mod activ cadrul potrivit, nu te mai concentrezi asupra problemelor de ieri sau ale celor de mâine.
Vocea anxioasă din minte se liniștește atunci când te concentrezi asupra modului în care lumina cade pe o baltă sau cum o umbră se așază pe un perete. Explicația este simplă: atunci când cauți ceva frumos sau interesant de fotografiat, îți îndrepți atenția spre aspectele pozitive ale experiențelor tale. Pentru multe persoane, acest lucru devine o formă simplă de relaxare.
Un studiu publicat în revista Psychology of Well-Being a arătat că persoanele care au făcut zilnic fotografii timp de patru săptămâni au înregistrat o creștere a emoțiilor pozitive după circa trei săptămâni.
Cercetătorii au concluzionat că activitatea fotografică îi poate ajuta pe oameni să observe aspectele pozitive ale vieții de zi cu zi. Fotografia i-a ajutat pe participanți să devină mai atenți la aspectele pozitive ale vieții, mai reflexivi și mai conectați cu ceilalți.
Nu ai nevoie de echipament scump. O cameră de smartphone este suficientă. Mergi la o plimbare foto de 20 de minute o dată pe săptămână și urmărește cum ți se schimbă perspectiva asupra lucrurilor de zi cu zi. Chiar și o plimbare scurtă cu scopul de a face fotografii poate schimba modul în care privești lumea din jur.
Ținerea unui jurnal: sporește optimismul și satisfacția de viață
Chiar dacă îți pare că ținerea unui jurnal este un obicei „de adolescenți” sau ceva prea sentimental, cercetările arată că are efecte pozitive asupra sănătății mintale și a stării generale de bine. Nu e complicat să-l începi: îți sunt suficiente câteva minute dimineața sau seara. Scrie liber, orice îți vine în minte, fără autocenzură sau corecturi.
Mulți dintre cei care au adoptat acest obicei spun că, după o perioadă, le este greu să își imagineze viața fără el. În timp, vei observa tipare în gândirea ta pe care în trecut nici nu le observai. Și această claritate devine un sprijin în momentele dificile. Nu rezolvă tot, dar poate schimba felul în care începi să gândești, pentru că gândurile nu mai roiesc în cerc, ci ajung pe hârtie, unde devin mai ușor de înțeles.
O analiză publicată în 2025 în jurnalul științific internațional PLOS ONE arată că scrierea expresivă și exercițiile de tip jurnal, pe lângă îmbunătățirea stării de bine, ajută, în special, la creșterea emoțiilor pozitive, a optimismului și a satisfacției de viață,dar și a sentimentului de claritate emoțională.
Cercetătorii spun că această practică nu funcționează la fel pentru toată lumea și nu este o soluție universală pentru stres sau anxietate, dar poate fi un instrument mic, accesibil, care te ajută să te simți mai ordonat în interior.
Meditație sau exerciții de respirație: o metodă de gestionare a stresului
Toată lumea vorbește despre meditație și există un motiv pentru care acest lucru se întâmplă. Totuși, majoritatea oamenilor o înțeleg greșit. Meditația nu înseamnă o minte complet goală sau o stare permanentă de fericire. Este vorba despre observarea gândurilor anxioase fără a te lăsa condus de ele și despre aducerea atenției înapoi la momentul prezent, iar și iar.
Ce trebuie să faci? Te așezi într-o poziție confortabilă, închizi ochii și îți îndrepți atenția către felul în care aerul intră și iese din corp. Pe parcurs, mintea o să se abată către gânduri. Când observi acest lucru, nu te judeca pentru aceasta și nu încerca să le oprești, ci readu-ți atenția la respirație. Acest proces de observare și revenire este esența meditației. Practicată câteva minute zilnic, meditația ajută la dezvoltarea atenției și la o mai bună reglare a reacțiilor la stres.
Un creier care se poate întoarce la prezent în timpul meditației poate reveni mai ușor la echilibru în situații de stres real.
Exercițiile de respirație pot avea efecte benefice atât asupra minții, cât și asupra corpului. Poți începe cu doar două minute pe zi. Există aplicații gratuite pentru începători, dacă ai nevoie de ghidare. Scopul nu este să te simți imediat calm, ci să exersezi revenirea la respirație, în fiecare zi, puțin câte puțin.
Concentrarea asupra respirației ajută și la reducerea gândurilor negative, deoarece atenția este mutată de la grijile zilnice către un proces simplu și constant. Astfel, exercițiile de respirație reprezintă o metodă simplă și sigură de reducere a stresului, care poate fi integrată în viața de zi cu zi.
Alergarea sau mersul pe jos: reduce stresul și liniștește gândurile
Uneori, o plimbare de seară sau o alergare ușoară pot face mai mult pentru minte decât ne imaginăm. După o zi aglomerată, câteva zeci de minute de mișcare pot fi suficiente pentru a reduce tensiunea acumulată și pentru a crea senzația că lucrurile sunt puțin mai așezate. Nu este vorba despre performanță sau kilometri parcurși, ci despre acel timp în care corpul se mișcă, iar mintea are ocazia să se desprindă de grijile cotidiene.
Mulți oameni observă că după o plimbare gândurile nu mai sunt la fel de apăsătoare și că apare o stare de calm, mai stabilă. Alergatul are un efect similar, dar mai intens: poate să ridice energia, să reducă simptomele de anxietate și să îmbunătățească starea generală de spirit.
Un studiu amplu realizat recent, care a analizat datele a peste 3,3 milioane de persoane, a arătat că activitatea fizică practicată în timpul liber este asociată în mod constant cu o stare mai bună a sănătății mintale. Persoanele care merg pe jos, aleargă sau practică alte forme de mișcare recreativă tind să raporteze mai puține simptome de anxietate și depresie și un nivel mai ridicat de bunăstare psihologică.
Un rezultat interesant al studiului este că nu orice tip de activitate fizică produce aceleași beneficii. Activitatea fizică de la locul de muncă nu a arătat aceleași beneficii și, în unele cazuri, a fost chiar asociată cu niveluri mai ridicate de stres și probleme de sănătate mintală.
Concluzia este simplă: mersul pe jos sau alergarea nu sunt remedii miraculoase, dar reprezintă unele dintre cele mai accesibile și eficiente obiceiuri care pot susține sănătatea mintală pe termen lung. Uneori, primul pas spre o stare de spirit mai bună este chiar o plimbare în jurul cartierului.
Gătitul: profund calmant
Gătitul este mai mult decât o activitate practică de zi cu zi. În ultimii ani, cercetările au început să arate că gătitul poate avea efecte pozitive asupra stării de bine psihologic. Pentru multe persoane, timpul petrecut în bucătărie devine o formă de relaxare, deoarece implică atenție, ordine și pași clari care te scot din agitația gândurilor zilnice.
În plus, există ceva profund calmant în a te hrăni pe tine și pe oamenii din jurul tău cu ceva ce ai făcut cu propriile mâini. Este o plăcere primordială care te aduce înapoi la tine însuți.
Atunci când gătești, ești concentrat pe prezent: trebuie să urmărești rețeta, să tai ingredientele, să amesteci și să respecți timpii de preparare. Această implicare te ajută să te deconectezi de la stresul cotidian și să îți îndrepți atenția spre o activitate practică și concretă. În acest fel, gătitul poate funcționa ca o pauză mentală de la grijile sau presiunile zilnice.
În plus, gătitul are și o componentă creativă. Chiar dacă urmezi o rețetă, poți adapta ingredientele sau poți încerca combinații noi. Și nu uita: gătitul nu este doar o necesitate, ci poate deveni și un mod simplu și accesibil de a-ți îmbunătăți starea mentală, oferindu-ți calm, concentrare și satisfacția de a crea ceva cu propriile mâini.
„Hobby-urile ne ancorează în prezent”
„ Un mare rol al acestor hobby-uri este că ne ancorează în prezent. În timp ce noi suntem la flori, la grădinărit sau ne ocupăm cu aceste activități, revenim în «aici și acum». Și în «aici și acum» este un spațiu în care noi deținem mai mult control, pentru că în viitor nu deținem controlul”, a menționat Ana Niculăeș.
Psihologa a explicat că, de regulă, scenariile negative apar atunci când ne gândim la viitor, acestea nefiind neapărat reale. Totuși, emoțional, ele ne consumă, pentru că ajungem să fim convinși că, de exemplu, nu vom reuși la un examen.
„Respectiv, rolul hobby-urilor, la marea majoritate, este să ne ajute să revenim în prezent. Și când suntem în prezent, cu mâinile în pământ sau implicați în activitate, aceste gânduri negative se diminuează, pentru că atenția nu mai este la «bau-bau»-ul din viitor”, a mai spus specialista.
