Pentru mulți dintre noi știrile despre reforma justiției trezesc îngrijorare și confuzie. Dacă nu ești jurist/ă sau nu activezi în domeniul justiției, atunci termeni ca AGJ, CSM sau comisia pre-vetting ți-ar putea părea noțiuni complicate, dintr-o lume necunoscută.
În acest articol vom încerca să-ți explicăm, în termeni cât mai simpli, cum e construit sistemul judecătoresc, care sunt organele de conducere și autogestionare și cu ce se ocupă ele. Ai în față un fel de manual explicativ simplificat, o fițuică la care poți să tragi cu ochiul ca să înțelegi mai bine bucătăria internă a justiției de la noi.
Ce este puterea judecătorească și cum e construită aceasta în Moldova?
Puterea judecătorească este independentă, separată de puterea legislativă (parlament) și puterea executivă (guvern), are atribuții proprii, exercitate prin instanțele judecătorești. Deci, spre deosebire de Parlament și Guvern, care se ocupă de dezvoltarea statului și răspund politic pentru deciziile luate, justiția nu are acest rol. Ea are un singur rol – în numele statului să soluționeze conflictele juridice.
Legislația prevede 504 posturi de judecător în toate instanțele judecătorești din Republica Moldova (inclusiv pentru instanțele din stânga Nistrului). Ilie Chirtoacă, președintele Centrului pentru Resurse Juridice, spune că în realitate numărul judecătorilor este mai mic, de aproximativ 425 judecători.
Justiția se înfăptuiește prin intermediul următoarelor instanțe judecătorești: judecătoriile, curțile de apel și Curtea Supremă de Justiție. În Moldova activează 15 judecătorii, patru Curți de Apel (Chișinău, Bălți, Cahul și Comrat) și o Curte Supremă de Justiție. Judecătorii din Curțile de apel „verifică” și pot anula hotărârile judecătoriilor, iar Curtea Supremă de Justiție, „verifică” și poate anula hotărârile Curții de Apel și a judecătoriilor, aceasta fiind cea mai importantă verigă din „lanțul” justiției.
În acest articol nu vom vorbi despre ele, ci despre instituțiile care au menirea să le gestioneze.
„Constituția spune că judecătorii se autogestionează. Adică ei nu au minister la care se supun. Ei sunt independenți. De aceea ei trebuie să-și organizeze singuri lucrurile pe intern”, explică Ilie Chirtoacă. Prin urmare sistemul justiției are nevoie de instituții și mecanisme interne care să asigure asta, fără implicarea altor puteri în stat.
De aceea sistemul judecătoresc are două organe de autoadministrare:
Adunarea Generală a Judecătorilor și
Consiliul Superior al Magistraturii.
Să le luăm pe rând.
Adunarea Generală a Judecătorilor
Ce este Adunarea generală a Judecătorilor sau AGJ?
„Așa cum se spune în denumire, este adunarea tuturor judecătorilor. Este forul superior al judecătorilor. Este creată din toți judecătorii din țară, indiferent de nivelul instanțelor”, explică Ilie Chirtoacă.
Cum este formată?
AGJ este constituită din judecătorii tuturor instanțelor judecătorești din Republica Moldova. Respectiv, din AGJ fac parte toți judecătorii din țară.
Care sunt competențele AGJ?
„AGJ alege din rândul judecătorilor membrii Consiliului Superior al Magistraturii sau CSM, un alt organ al autoadministrării judecătorești și în fiecare an audiază raportul CSM. Dar în afară de aceasta, la AGJ se discută chestiuni ce țin activitatea judecătorilor, chestiuni care sunt importante pentru judecători. De exemplu, că o lege este proastă sau pensiile judecătorilor sunt mici sau altele”, explică Chirtoacă.
AGJ e responsabil și de codul de etică al judecătorului. AGJ alege și membrii CSM (îți vom explica un pic mai jos ce-i CSM și cu ce se mănâncă), dar și membri în cele trei colegii CSM (și la ele vom reveni un pic mai târziu.
Cum funcționează?
AGJ se convoacă anual în ședință ordinară. Consiliul Superior al Magistraturii anunță data convocării ședinței ordinare a Adunării cu cel puțin două luni până la data ședinței. AGJ poate fi convocată și în cazuri excepționale, la solicitarea CSM sau a cel puțin 50 de judecători. Adunarea Generală a Judecătorilor este deliberativă dacă la ședință participă majoritatea simplă a judecătorilor în exercițiu.
Consiliul Superior al Magistraturii
Ce este Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)?
CSM este principalul organ care gestionează pe interior activitatea întregului sistem al justiției.
CSM este garantul independenței autorității judecătorești și asigură autoadministrarea judecătorească. „Judecătorii își deleagă colegii lor în CSM, care trebuie să fie garantul independenței autorității judecătorești”, spune Ilie Chirtoacă.
Cum este format CSM?
Consiliul Superior al Magistraturii este format din 12 membri. Șase judecători sunt aleși de Adunarea Generală a Judecătorilor și reprezintă toate nivelurile instanțelor judecătorești. Patru membri sunt aleși din partea judecătoriilor, unul din partea curților de apel și unul de la CSJ.
Alți șase membri sunt persoane care nu fac parte din rândul judecătorilor.
Aceștia sunt persoane care se bucură de o înaltă reputație profesională și integritate personală, cu experiență în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant.
De ce anume acest format? Președintele CRJM spune că experiențele din alte state au arătat că dacă CSM este format doar din judecători, există riscul ca acest organ să se transforme într-un sindicat al lor, care le protejează interesele exclusiv, dar nu neapărat îi responsabilizează.
Care sunt atribuțiile CSM?
Atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii se extind în toate domeniile de activitate a judecătorilor.
- cariera judecătorilor
CSM este autoritatea care propune președintelui țării numirea sau promovarea în funcție a judecătorilor. De asemenea, CSM transferă judecătorii la o instanță de același nivel sau la o instanță inferioară (în baza propunerii colegiului disciplinar), eliberează din funcție judecătorii, numește și eliberează din funcție președinții sau vicepreședinții de instanță.
- instruirea judecătorilor
CSM desemnează judecătorii în cadrul Consiliului Institutului Național al Justiției (organ de conducere a instituției unde candidații la funcția de judecător și de procuror își fac studiile), aprobă strategia privind formarea judecătorilor, deleagă judecătorii pentru participare la seminare, conferințe, cursuri de instruire și deplasări în interes de serviciu. CSM prezintă, anual, Institutului Național al Justiției numărul de locuri ce vor fi scoase la concursul de admitere pentru candidații la funcția de judecător.
- disciplina și etica judecătorilor
CSM adoptă hotărâri privind petițiile care se referă la problemele de etică a judecătorilor, iar în baza propunerii colegiului disciplinar propune eliberarea din funcția de judecător.
- administrarea instanțelor judecătorești
CSM aprobă reguli privind distribuirea aleatorie a dosarelor, elaborează și aprobă proiectul bugetului instanțelor judecătorești, acordă concediile de odihnă anuale președinților și vicepreședinților instanțelor judecătorești.
Dar asta nu e tot! Ce sunt cele trei colegii din CSM?
CSM își exercită atribuțiile cu ajutorul celor trei colegii menționate mai sus:
- colegiul disciplinar,
- colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor,
- colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor.
Colegiile sunt formate din judecători aleși de AGJ și din reprezentanți ai societății civile.
Totodată, în cadrul CSM funcționează și inspecția judiciară – un organ independent, constituit din 7 inspectori-judecători. Aceasta e responsabilă să verifice corectitudinea repartizării aleatorii a dosarelor în instanțele judecătorești, și să examineze plângerile depuse la CSM de cetățeni, legate de probleme ce țin de etica judiciară sau o eventuală ilegalitate admisă de un judecător în cadrul unui proces.
Altă întrebare? Desigur!
În martie 2023 în sistemul judecătoresc s-a creat o situație fără precedent. Ce s-a întâmplat?
La 17 martie, după patru ani de încercări eșuate, inclusiv din cauza pandemiei, a fost convocată Adunarea Generală a Judecătorilor. Pe agendă figura alegerea membrilor CSM, ale căror mandate au expirat. Membrii CSM își exercitau mandatele până la alegerea noilor membri. Dar în februarie mai mulți membri ai CSM, inclusiv Dorel Musteață, președintele interimar al CSM, au depus cereri de demisie. Singurul judecător din CSM care nu și-a dat demisia este Nina Cernat.
Pe 17 martie însă, judecătorii, nemulțumiți de reforma justiției, au întrerupt și amânat ședința până la 28 aprilie. Ei au decis că vor elabora o Declarație cu privire la situația din justiție. Din această cauză, președinta Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate și a cerut Parlamentului să voteze membri non judecători, care au trecut pre-vettingul, astfel încât noul CSM-ul, care a rămas practic fără membri din cauza demisiilor să fie funcțional
Important: pre-vetting este un mecanism de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în CSM și în organele din subordine acestuia. A fost introdus în legislație pentru prima dată în martie 2022. Comisia evaluează dacă candidații și-au declarat în mod corespunzător averea și dacă aceasta corespunde veniturilor lor, dacă au avut un comportament etic pe parcursul exercitării funcției de judecător sau dacă au adoptat acte arbitrare, inclusiv dacă au admis conflicte de interese.
Dar CSM format din membri non-judecători poate fi funcțional?
Oficial, potrivit legislației, poate. Legislația spune că ședința Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la ea participă cel puţin două treimi din membrii care sunt în exercițiul funcției.
Trei candidați din rândul societății civile la funcțiile de membri în Consiliul Superior al Magistraturii au trecut pre-vettingul și au fost numiți de Parlament pe 30 martie 2023. Cu trei membri non-judecători și un judecător, CSM va include patru membri și astfel va asigura minimul necesar. Consiliul Superior al Magistraturii poate fi convocat și la inițiativa a cel puțin 3 membri ai lui.
Dar judecătorii pot fi aleși în CSM fără Adunarea Generală a Judecătorilor?
Nu. După cum prevede legislația, cei șase judecători din CSM din rândul judecătorilor sunt aleși prin vot secret de către Adunarea Generală a Judecătorilor. Candidații depun dosarele de participare la CSM. Dar la această funcție pot candida doar judecătorii cu o vechime în funcție de judecător de cel puțin 2 ani și care au trecut de pre-vetting.
Încă un lucru interesant și puțin știut – candidații au dreptul să desfășoare o campanie de promovare (electorală), pentru a fi aleși de către colegii lor. La AGJ se consideră aleși în calitate de membri ai CSM judecătorii care au acumulat cel mai mare număr de voturi.
Dar ceilalți șase membri ai CSM cum sunt aleși?
Acești 6 membri sunt selectați prin concurs, în bază de merit de către Comisia juridică, numiri și imunități din Parlament. Ei trebuie să aibă o experiență în domeniul dreptului sau al științelor politice, economiei, psihologiei de cel puțin 10 ani și nu activează în cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecătorești. În plus, nu trebuie să fie afiliat politic. Dacă au promovat evaluarea la comisia pre-vetting, ei sunt numiți de Parlament cu votul a trei cincimi din deputații aleși.
Cui se supune CSM?
Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi se supune în activitatea sa doar Constituției și legilor. Așa spune legea. Totuși, potrivit legislației, CSM trebuie să dea raportul de activitate o dată pe an în fața Adunării Generale a Judecătorilor.
Dar care este relația CSM cu Ministerul Justiției?
Ministerul Justiției elaborează legi, iar judecătorii le aplică. De aceea, Ministerul Justiției solicită avizul CSM la proiectele de legi ce vizează acest sector. Totodată, CSM audiază informația Ministerului Justiției referitoare la asigurarea organizatorică, materială și financiară a instanțelor judecătorești.
În subordinea Ministerului Justiției, se află Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești (AAIJ) care se ocupă de administrarea tehnică a acestora, fără nici un amestec în înfăptuirea justiției.
Dar cu alte instituții?
Consiliul Superior al Magistraturii poate sesiza Parlamentul, președinta Republicii Moldova și Guvernul cu privire la orice problemă care, potrivit legii, ține de competența sa. Totodată, CSM prezintă anual Parlamentului și președintei Republicii Moldova un raport asupra modului de organizare și funcționare a instanțelor judecătorești în anul precedent. În plus, face propuneri președintelui țării de numire în funcție a judecătorilor sau de promovare a acestora la o instanță superioară. Mai trebuie de precizat că Consiliul Superior al Magistraturii poate sesiza Curtea Constituțională pentru a se pronunța asupra constituționalității actelor normative care vizează sistemul judecătoresc.
Dar poate CSM să examineze vreo cauză?
Nu, pentru că CSM nu este instanță judecătorească. CSM nu examinează nici dosarele și nici nu se pronunță asupra corectitudinii deciziilor judecătorești. Legalitatea hotărârilor instanțelor de fond este verificată de instanțele ierarhic superioare: curțile de apel și Curtea Supremă de Justiție.
O decizie a CSM poate fi contestată în instanța de judecată?
Da. Hotărârile CSM pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție, de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la data comunicării. Cu o precizare: contestația se va referi doar la procedura de emitere/adoptare a deciziei. Adică, CSJ verifică legalitatea, nu și oportunitatea unui act administrativ.
Sperăm că ți-a fost util. Dacă mai ai întrebări, nu ezita să ne scrii, iar noi vom încerca să clarificăm cum stau lucrurile! Iar dacă apreciezi munca noastră, ne-am bucura să ne susții pe Patreon, apăsând pe bannerul de mai jos.
