Spațiul informațional de la începutul lunii iunie a fost împânzit de titluri de ştiri care citau o declarație a președintei Maia Sandu care a spus într-un interviu că Republica Moldova intenționează să producă drone interceptoare pentru protejarea spațiului aerian. Șefa statului a spus că Guvernul pregătește deja modificări legislative care să permită parteneriate publice-private și investiții străine în industria de apărare.
A fost o declarație de intenție sau există premise pentru producerea dronelor? Are Republica Moldova capacitate reală de a le fabrica? Vor fi produse local sau vor fi doar asamblate și care sunt principalele obstacole? Am discutat cu mai mulți experți pentru a afla răspunsurile.
Maia Sandu: „Trebuie să începem să producem drone”
Președinta Maia Sandu a declarat într-un interviu pentru canalul de YouTube al jurnalistului Nicolae Chicu că Republica Moldova trebuie să înceapă să producă drone „care să intercepteze și să doboare aparatele de zbor care ne amenință securitatea”.
„Pe de o parte, statul trebuie să producă aceste drone și anti-drone, dar, pe de altă parte, trebuie să permitem și sectorului privat”, a explicat șefa statului.
Maia Sandu a recunoscut că statul nu are tehnologiile noi și nici experți, „dar sunt investitori străini care au aceste tehnologii, doar că legea nu permite astăzi”.
Președinta a mai spus că R. Moldova ar putea beneficia și de experiența Ucrainei, care a construit una dintre cele mai dezvoltate industrii de drone. „O să încercăm să obținem și de la ei tehnologia în măsura în care noi avem capacitate, pentru că, ca să poți să faci ceva cu tehnologia aceea, trebuie întâi să creezi aici o echipă de minimă expertiză cu care să se lucreze”, a declarat șefa statului.
Declarația președintei Maia Sandu a survenit după ce o dronă a explodat în noaptea de 7 spre 8 iunie 2026, în extravilanul satului Lopatna din raionul Orhei. Aparatul de zbor fără pilot a detonat pe un câmp, fără a cauza victime. Presa scrie că, de la începutul războiului, peste 19 drone și resturi de rachete au fost găsite în Republica Moldova.
„Totul se reduce la voința politică”
Ideea producerii dronelor interceptoare în Republica Moldova este una realistă și ar putea fi implementată fără investiții industriale uriașe, susține expertul în securitate al comunității WatchDog.md, Artur Leșcu.
Expertul spune că tehnologia necesară pentru producerea dronelor interceptoare nu este extrem de complexă și poate fi adaptată relativ rapid. „Putem prelua modele deja testate de ucraineni și să le adaptăm necesităților Republicii Moldova. Producția este relativ simplă comparativ cu alte echipamente militare”, a explicat expertul.
Mai mult, Artur Leșcu consideră că Republica Moldova dispune de specialiștii necesari, în special în domeniul IT și al dezvoltării software. Acesta este un factor important, întrucât componenta software reprezintă unul dintre elementele-cheie ale unor astfel de sisteme.
„Nu poți să spui că ai procurat un tip de software și el este gata, că ești absolut pregătit pentru orice amenințare. Se modifică permanent rețelele și metodele de zbor ale acestor drone. Vorbim despre un proces continuu. Eu văd asta foarte pozitiv, pentru că avem specialiști IT. Să îi cooptăm în această industrie este un pas logic”, a spus el.
De asemenea, investițiile într-o astfel de industrie nu ar avea doar o utilitate militară, ci și una civilă. Tehnologiile dezvoltate pentru apărare pot fi adaptate ulterior pentru domenii precum agricultura, monitorizarea sau alte sectoare economice. „Este un exemplu clasic de industrie duală. Cunoștințele și tehnologiile dezvoltate pentru apărare pot fi folosite ulterior și în scopuri civile”, a menționat expertul.
Totuși, în opinia sa, principalul obstacol în realizarea acestei inițiative nu este de ordin tehnic, ci legislativ. Aceasta pentru că legislația nu oferă un cadru clar care să permită dezvoltarea de către sectorul privat a unor capacități locale de producție pentru tehnică și echipamente cu utilizare militară. Iar lansarea unui parteneriat public-privat în domeniu este „o direcție firească la început”.
„Totul se reduce la voința politică. Primul pas este adaptarea legislației. În forma actuală, cadrul legal este ambiguu”, a precizat interlocutorul.
Din acest motiv, primul pas trebuie să fie modificarea și clarificarea legislației în această direcție. Expertul presupune că actuala conducere a țării dispune de susținerea și voința politică necesare pentru a promova asemenea schimbări.
Totodată, Artur Leșcu subliniază că neutralitatea constituțională a Republicii Moldova nu reprezintă un impediment pentru dezvoltarea unor capacități proprii de apărare. State neutre precum Elveția sau Finlanda au avut, de-a lungul timpului, industrii de apărare bine dezvoltate.
„Neutralitatea presupune că poți să te aperi. Demult trebuia să existe așa ceva, pentru că un stat neutru presupune că se și apără”, a explicat expertul.
În același timp, acesta consideră că autoritățile vor trebui să comunice eficient cu populația pentru a combate eventualele narative. El a accentuat că investițiile în astfel de capacități au ca scop creșterea securității statului și protejarea cetățenilor.
„Tehnologia dronelor se dezvoltă ca fulgerul”
Și Vitalie Marinuța, fost ministru al Apărării, susține că Republica Moldova ar putea intra în domeniul producerii de drone și al dronelor interceptoare, însă doar „dacă există voință politică”. Totodată, fostul ministru afirmă că aceasta reprezintă în prezent una dintre cele mai mari necesități pentru dezvoltarea „unui scut de apărare antiaerian destul de bun și, totodată, mult mai puțin costisitor decât acel «ortodox» sau «de fiecare zi», pe care îl cunoaștem noi”.
Potrivit lui, o eventuală liberalizare în acest domeniu, cu un control strict din partea statului, ar permite Moldovei să investească în tehnologiile viitorului. „Vă aduceți aminte de Shahedurile de acum patru ani, foarte încete? Tehnic, putem spune că erau din veacul trecut. Tehnologia dronelor se dezvoltă ca fulgerul. Așa că trebuie să investim în tehnologiile viitorului”, explică fostul ministru.
Un exemplu în acest sens, potrivit lui Vitalie Marinuța, este Ucraina, cea mai dezvoltată țară în domeniul producției de drone și antidrone, care a deschis piața pentru companiile private, stimulând apariția unor noi producători de drone.
„Am colegi din Ucraina care aveau afaceri în cu totul alte domenii. Acum, de doi-trei ani, s-au reorientat și produc drone. Au mini-fabrici și le produc. Practic, este vorba de asamblare: unele componente vin dintr-o parte, altele din alta, iar unele sunt realizate inclusiv prin imprimare 3D. După aceea, le testează pe poligoane acreditate de guvernul ucrainean și participă la licitații pentru achiziția lor de către stat.
Dacă câștigă, le vând armatei. Dacă nu, continuă să-și perfecționeze produsele. Așa funcționează lucrurile. Piața este deschisă pentru toți”, spune fostul ministru.
Marinuța spune că putem învăța și implementa foarte repede ceea ce se întâmplă în Ucraina, însă lecțiile învățate nu trebuie să treacă prin „mașina birocratică”. „Noi trebuie să ne schimbăm”, spune el.
Potrivit lui Marinuța, legislația ar trebui să permită celor care doresc să-și pună creativitatea în mișcare să producă și să experimenteze, iar statul să intervină doar atunci când este necesar. În acest fel, piața ar fi liberalizată, dar în continuare controlată strict de autorități.
„În condițiile actuale, cred că monopolul de stat trebuie eliminat și orice companie interesată în domeniul, să poată depune actele necesare, să treacă controlul de rigoare și să-și dovedească capacitatea ca bază de producție sau centru de cercetare. Dacă ceea ce dezvoltă este viabil, statul poate încheia parteneriate. În rest, orice companie să aibă libertatea de a acționa. Rămâne de văzut cum legislația și voința politică vor controla procesul – fie 100% centralizat, fie într-un mod liberalizat, care adesea se dovedește a fi mai eficient”, explică fostul ministru.
Vitalie Marinuța atrage atenția că Republica Moldova are parteneri strategici care, în caz de necesitate, „așa cum ne ajută în alte domenii, pot să ne ajute” și în realizarea acestor proiecte.
„Nu sunt naiv ca să cred ca deodată vor veni milioane de investitori, dar șansele cresc”
Pentru Veaceslav Ioniță, expert economic, inițiativa președintei Maia Sandu de a permite producerea dronelor în Republica Moldova reprezintă, în primul rând, „o fereastră care deschide oportunități” pentru investitori și pentru dezvoltarea economică.
În opinia expertului, actuala legislație, care dă prioritate statului să investească în domeniul apărării și securității, este „foarte proastă”, depășită moral și intelectual. Expertul spune că Republica Moldova are nevoie de un cadru legal care să permită astfel de investiții într-o manieră „normală”, ca în foarte multe țări.
În opinia sa, în domeniul apărării și securității, „cei mai buni sunt privații -au bani, resurse, inteligență și know-how”. „Deci, la noi, în Moldova, cu mare, mare regret, există o abordare stupidă venită din comunism, că sunt anumite domenii unde statul e mai bun”, a explicat el.
Totodată, el se arată optimist și spune că investitorii ar putea fi atrași de modificările legislative.
„Eu nu sunt naiv ca sa cred ca deodată vor veni milioane de investitori, dar cu certitudine probabilitatea unei posibile veniri a investitorilor va creste substanțial”, a explicat Ioniță.
Potrivit lui, investițiile vin acolo unde există reguli clare și predictibile. Moldova a demonstrat acest lucru de două ori. În primul caz, în cazul zonelor economice libere: dacă până în 2009, erau doar șase zone economice libere, iar investitorii erau nevoiți să se adapteze locațiilor stabilite de stat, după 2010 statul a modificat legislația și a creat 45 de subzone pe tot teritoriul țării exact în locurile unde vrea investitorul. A doua experiență a fost în sectorul IT. Prin introducerea unui regim fiscal competitiv și predictibil, cu facilități fiscale dedicate industriei, Moldova a atras investiții importante. De aceea, expertul este de părere că „cu o probabilitate de peste 80%, această lege are în spate niște potențiali investitori”.
Veaceslav Ioniță mai atrage atenția că anume sectoarele automotive și IT reprezintă principalele exemple de investiții orientate spre export, apărute după liberalizări legislative. Sectorul IT a generat exporturi cu o valoare de peste 600 milioane USD, iar industria automotive ajunge la aproximativ 700-800 milioane USD anual. Pe acest model, Ioniță consideră că și industria dronelor ar putea deveni a treia ramură importantă de export, dacă legislația ar fi adaptată.
„Dacă avem drone sau alte echipamente, avem șansa să atragem o a treia ramură importantă pentru export – soft plus utilaje și asamblare. Modificarea legislației va face acest lucru posibil și va atrage investitori care deja sunt interesați să vină în Moldova”, spune el.
Ioniță mai spune că cea mai mare valoare adăugată se află în software, inteligență artificială, sisteme de control și soluții digitale, exact domeniile în care Republica Moldova dispune deja de competențe și experiență. Mai mult decât atât, Moldova nu pornește de la zero: în trecut au existat întreprinderi de înaltă precizie la Chișinău, Bălți și Soroca.
„În tara sunt companii care pot face soft pentru drone”
Vasile Rotaru, director tehnic al organizației „IA în acțiune”, susține că în Republica Moldova există companii capabile să dezvolte software pentru drone. El precizează că aceste companii produc software embedded, programe care sunt integrate direct în hardware-ul dronei.
„Acest software se înscrie pe cipul dronei și controlează toate componentele, astfel încât drona să urmeze un anumit traseu și să se adapteze la viteza vântului. Sunt diferite componente care ajută drona să se orienteze în spațiu. Chiar acele drone de monitorizare folosite în Ucraina sunt speciale, au și cameră web, iar software-ul se integrează exact cum se așteaptă programatorul”, explică expertul.
Vasile Rotaru subliniază însă că dezvoltarea unei drone este un proces complex: „Este un proces destul de anevoios, pentru că orice componentă poate să se defecteze. De aceea, până să pornești produsul la parametrii așteptați, este nevoie de o testare îndelungată”.
În ceea ce privește producția locală, Rotaru afirmă că software-ul poate fi realizat în Moldova, păstrând confidențialitatea componentelor esențiale. În schimb, cipurile principale (CPU, procesoarele centrale) ar trebui să rămână sub controlul statului, pentru a controla dronele.
„În rest, componentele pot fi furnizate și pe civil”, susține acesta. „Dacă drona nu este echipată cu exploziv, este un produs civil, nu militar. Producția dronelor poate fi realizată conform legislației, dar fiindcă nu sunt arme propriu-zise, ele pot fi folosite și în scopuri civile”, explică expertul.
Rotaru mai menționează că atragerea investitorilor depinde de proiecte și parteneriate: „Trebuie să găsim cu care parteneri vrem să colaborăm. Dacă s-ar putea accesa anumite fonduri europene pentru securitate, ar fi un avantaj pentru țări ca Moldova sau Armenia, aflate în proximitatea Federației Ruse și a Ucrainei, și mai expuse riscurilor militare”.
El dă și un exemplu de finanțare în domeniul IT și apărare: „Am cunoscuți care lucrează în IT în România. NATO a lansat un program pentru startup-uri din apărare, cu finanțare de 100.000 de euro. Pentru noi, 100.000 de euro pare mult, dar pentru apărare este insuficient. Un startup trebuie să gestioneze infrastructura proprie, date confidențiale, mentenanță și logistică. Nu este doar producția de software, ci un întreg set de obligații care trebuie internalizate, pentru că proiectele fac parte din cadrul NATO și implică negocieri cu partenerii”, mai spune Vasile Rotaru.
