Era sâmbătă, 18 aprilie 2020, o zi până la Paștele ortodox, sărbătorit în Moldova. Toată lumea avea de lucru.
La lucru era și V. Bărbatul de 36 de ani se afla la volanul tirului alb al companiei de transport de mărfuri la care lucra deja de patru ani. Se grăbea să ajungă acasă, în Moldova. În aprilie 2020 abia fusese instituită starea de urgență. Oamenii erau îndemnați să rămână acasă și doar tirurile puteau trece mai ușor punctele vamale. A trecut rapid vama românească.
Era 9:30, când V. a parcurs cei 2 km dintre vămi și s-a oprit la pista de intrare a camioanelor – „nimic de declarat”. „Dulciuri, apă, un pătuț din lemn, un bax de bere”, a răspuns V. la întrebarea despre ce mărfuri transportă.
În timpul controlului de rutină angajatul îmbrăcat în uniformă a investigat repede compartimentul marfar gol. Apoi a urcat în cabina șoferului. Jos era cutia cu beri, o pungă cu dulciuri. Vameșul a luminat cu felinarul podeaua, apoi tavanul și privirea i s-a oprit pe patul de jos pe care era o cutie mare… „Un pătuț desfăcut”, i-a explicat V.
A întins mâna spre raftul de sus, ticsit cu haine. Le-a dat într-o parte și a descoperit câteva pungi. A tras de una dintre ele – prin deschizătura pungii se vedeau bancnote de valută străină. A privit uimit spre șofer și și-a chemat imediat colegii. Au găsit încă patru pungi mari de plastic. Astfel, angajații punctului de frontieră Leușeni au descoperit cea mai mare tentativă de contrabandă de bani din țara noastră.
| Potrivit Legii, la intrarea sau ieșirea din țară, persoanele fizice au dreptul să introducă numerar în monedă națională sau străină. Totuși, dacă suma depășește 10.000 de euro sau echivalentul lor per persoană, aceasta urmează să fie declarată în scris, cu completarea formularului tipizat DV-6. Persoana trebuie să indice în formular suma, proveniența și destinația banilor. Ulterior, în baza acestei declarații, va fi eliberat un alt formular tipizat – TV-28. Banii declarați nu sunt impozitați, însă, în cazul în care aceștia nu sunt declarați, persoanele pot fi sancționate contravențional sau penal, după caz, iar diferența nedeclarată poate fi confiscată. Expedierea banilor prin intermediul coletelor poștale sau a bagajelor neînsoțite nu se admite. Evidența circulației transfrontaliere a numerarului reprezintă o măsură pentru prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului, precum și a infracțiunilor de contrabandă.
Sumele care depășesc 50.000 de euro pot fi transferate doar prin intermediul băncilor. |
„I-am ascuns să nu se împrăștie în salon”
Tirul a fost închis, pus sub supraveghere și au fost chemați experții de la Chișinău. Peste două ore, cele cinci pungi au ajuns în biroul Serviciului Vamal. Acolo au fost numărați banii cu aparatul de la bancă. Ulterior, bancnotele au fost puse în două cutii mari albe și sigilate cu fâșie adezivă galbenă, cu inscripția „corp delict”.
După întocmirea proceselor verbale, banii au fost transportați la Chișinău. V. a fost reținut și interogat. „Pungile mi le-a dat un necunoscut în România. Știam că erau bani… Mi-a spus că-s banii muncitorilor de peste hotare care, din cauza pandemiei, nu pot să le trimită familiilor pentru sărbători. Mi-a zis că va trebui să declar, dar nu știam că-s atât de mulți bani… Nu am reușit să îi declar. M-am pierdut. Totul s-a petrecut foarte repede”, se apăra șoferul de 36 de ani.
În cutia cu „pătuț de lemn” au fost depistate șapte ștanțe de tăiat carton, cuțite pentru ștanțe, în valoare de 146.000 de lei, destinate pentru fabricarea pachetelor pentru țigări.
Pe caz a fost inițiat un dosar penal pentru tentativă de contrabandă a bunurilor. V. a fost reținut și i s-a chemat un avocat, iar cei de la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) au sechestrat banii. Sub sechestru a fost pus și cap-tractorul (partea din față a tirului, fără remorcă) implicat în contrabandă.
La câteva zile distanță, în timpul unui control mai minuțios al tirului, în torpedoul acestuia a fost descoperită o altă pungă cu 50.020 de euro, adunați din bancnote de 10 și 5 euro. „Când am stat în rând la intrare în vama Republicii Moldova i-am luat din geantă și i-am pus în torpedou, ca să nu cadă sau să nu se împrăștie prin salon”, a explicat V.
Astfel, captura din 18 aprilie era de 1.620.755 de euro sau circa 31.230.503 lei.
Cum ajung banii în bugetul de stat
La 23 aprilie, după cinci zile de la depistarea banilor, procurorii trimit o delegație (solicitare, n.red.) către Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale din cadrul CNA (ARBI). Agenția are sarcina să efectueze investigații financiare paralele în vederea urmăririi bunurilor infracționale, acumulării probelor cu privire la acestea și indisponibilizării lor. Banii sunt escortați la ARBI de angajați înarmați și mascați. Două cutii mari, sigilate, pline cu euro sunt puse pe mesele din mijlocul unui birou îngust.
În plină pandemie, 15 angajați ARBI și experți judiciari CNA, timp de cinci zile, de la 8:00 dimineața până la 1:00 noaptea examinează bancnotele în prezența lui V. și a avocatului său. „Era vorba de 62 de mii de bancnote – o cantitate enormă. La fiecare bancnotă trebuia de scris seria, numărul. Fiecare bancnotă trebuia fotografiată. Puneam mai multe bancnote în coloane și le fotografiam”, povestește Pavel Calpajiu, șeful Direcției evaluare, administrare și valorificare a bunurilor indisponibilizate din cadrul ARBI.
În timpul examinării, s-a stabilit că o bancnotă de 50 de euro nu era autentică, iar alta de 20 de euro era mult prea deteriorată, pentru a fi acceptată de bancă.
La 29 aprilie 2020, banii au fost plasați pe contul trezorerial, gestionat de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale. Pe același cont au ajuns, ulterior (7 mai 2020) și cei 50.020 de euro descoperiți în torpedou.
Această practică de plasare a banilor sechestrați pe contul trezorerial este o premieră pentru Moldova. Până atunci, banii confiscați trebuiau păstrați în forma lor inițială, pentru a putea fi prezentați în procesul de judecată. Acest lucru presupunea riscuri și cheltuieli mai mari din partea statului. În acest sens, s-au organizat mai multe ședințe cu participarea ARBI, Serviciului Vamal și procurorului de caz, pentru a găsi o soluție. În cele din urmă, s-a decis ca banii să fie plasați pe un cont trezorerial, iar în cazul în care partea apărării va avea nevoie de dovezi, va putea prezenta fotografiile și procesul verbal de examinare care confirmă veridicitatea banilor.
„A fost un caz de succes și ne-a ajutat să înțelegem că cel mai eficient în astfel de situații nu este să depozităm undeva aceste sume, ci să le punem pe un cont trezorial despre care știu toate organele competente și la care au puțini acces. Asta face procesul mult mai transparent și asigură integritatea instituțiilor implicate”, susține Pavel Calpajiu, șeful Direcției evaluare, administrare și valorificare a bunurilor indisponibilizate. ARBI a fost înființat în 2017, ca subdiviziune autonomă specializată în cadrul Centrului Național Anticorupție cu scopul de a eficientiza procesul de recuperare a banilor obținuți prin infracțiuni.
La 12 octombrie 2021, Judecătoria Hîncești a hotărât confiscarea banilor în folosul statului. La 3 februarie 2022, în bugetul de stat ajung banii implicați în contrabandă.
Citește aici: Ce ne-a învățat repatrierea banilor confiscați de la Luca Filat
În prezent, pe conturile trezoreriale ale Agenției se află circa 100 mln de lei confiscați (circa 5 mln. de euro), altele decât cele care au fost deja transferate la bugetul de stat. „Se adună. E un proces”, conchide Pavel Calpajiu.
Cui aparțin, totuși, banii?
La o lună distanță de la depistarea și sechestrarea celor 1,6 mln. de euro, în spațiul public apare Adrian Dulgher, un tânăr moldovean, stabilit în Marea Britanie. Cu aere de nonșalanță teatrală declară că banii depistați la vama Leușeni i-ar aparține. „Din cauza pandemiei nu am putut să vin să-i declar”, afirma el în fața presei.
Potrivit lui, banii au fost câștigați din afacerile din Africa și urmau să fie investiți în agricultura din Republica Moldova. La 12 mai 2020, acesta a fost chemat la PCCOCS, unde a fost interogat în prezența avocaților săi timp de patru ore. Însă, după o perioadă scurtă în care Adrian Dulgher a avut statut de bănuit în acest caz, în decembrie 2020, acesta a fost scos de sub urmărire penală. „În urma investigațiilor s-a demonstrat că acești bani nu au nicio legătură și nu i-au aparținut lui Adrian Dulgher”, a anunțat atunci PCCOCS.
În presă s-a vehiculat că banii ar proveni din contrabanda cu țigări, iar proprietarul lor ar fi Vladimir Mardar, alias Vova Tătăroi, dat în urmărire generală de către forțele de ordine din Ucraina și România, pentru contrabandă cu droguri și țigări. Cu toate acestea, organele de investigație nu au afirmat și nici infirmat această versiune. Iar în dosar se stipulează că alte persoane implicate sunt „în curs de identificare”.
După un an de investigații, la 15 aprilie, V. a fost condamnat la 3 ani de închisoare de tip semi-închis. Apoi pedeapsa lui a fost suspendată pentru o perioadă de probă de 2 ani.
Acest material apare în cadrul inițiativei Fundației Soros Moldova de promovare a reutilizării sociale a bunurilor infracționale. Reutilizarea socială este utilizarea bunurilor confiscate de autorități în scopuri sociale: servicii pentru persoanele în etate, persoane cu dizabilități sau altele. Fundația Soros Moldova nu influențează politica editorială a redacției Moldova.org.
