„The Economist”: Un dezghet pe raul Nistru

„O solutie in Transnistria e o veste proasta pentru Republica Moldova si Occident”, titreaza cunoscuta revista britanica “The Economist”. Consecintele ei pot fi dezastruoase, dar un acord in disputa teritoriala a celei mai sarace tari din Europa a fost totusi prea tentant, scrie revista. Ea dedica un articol reglementarii transnistrene in numarul din 19 aprilie 2007. In introducere, autorul subliniaza ca independenta nerecunoscuta a Transnistriei este sprijinita de Rusia prin livrarile de gaze naturale si prin „pacificatorii” rusi. // Jurnal de Chisinau

Prezentam in continuare continutul articolului.

„Rusia nu doreste sa renunte la o felie din fostul imperiu. Anul trecut ea a impus un embargo asupra vinurilor moldovenesti. Acuma, RM isi schimba pozitia. Saptamana trecuta, presedintele Vladimir Voronin a adoptat o noua abordare care ii convine Kremlinului, dar ii va speria pe prietenii RM din Occident.

Intr-o declaratie care va fi semnata impreuna cu liderul transnistrean, Igor Smirnov, RM va recunoaste pentru prima data guvernul si conducerea Transnistriei ca entitati legitime. Alegatorii de pe ambele maluri vor alege un nou Parlament al RM. Transnistria isi va mentine Sovietul Suprem si va avea prim-viceministri in guvernul national. In 2009, trupele ruse vor fi inlocuite cu observatori internationali neinarmati.

Diplomatii americani si UE au aflat despre aceasta numai dupa ce Vladimir Socor, analist de la Munchen, a publicat o versiune [a planului], obtinuta de la surse anonime. Acum, oficialitatile de la Washington si Bruxelles incearca sa clarifice de urgenta situatia. Ei spera ca e vorba despre o idee, nu despre un plan real, dar se asteapta la ce e mai rau. Chiar fiind neimpovarata de Transnistria, economia RM nu arata bine. Din 4,4 milioane de oameni, cel putin 400 mii au emigrat; statul supravietuieste din castigurile moldovenilor care muncesc peste hotare. O doza de politica transnistreana ar putea doar sa consolideze toate fortele negre din viata publica moldoveneasca.

Si care sunt garantiile ca planul va functiona? „Rusia tinde sa considere acordurile nu ca baza pentru implementare, ci pentru noi negocieri”, spune o oficialitate suparata. Kremlinul a ignorat de doua ori termenele precedente de retragere a trupelor sale. Sa presupunem ca pe parcursul unui an ea gaseste alte motive presante pentru a ramane in continuare [pe teritoriul RM]?

O a treia intrebare se refera la KGB-ul transnistrean. Legat strans de Moscova, acesta este condus de Vladimir Antiufeev, care a fost implicat in actiunile sovietice esuate de reprimare a tarilor baltice in 1990. Multi considera ca el, nu Smirnov, este cel care comanda in Transnistria. Ministrul moldovean pentru Transnistria, Vasile Sova, insista ca Antiufeev si camarazii sai sa plece. Dar vor pleca ei?

Insa cea mai mare problema este perioada aleasa pentru acest plan. Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, l-o fi convins pe dl Voronin, un naiv ex-brutar, ca s-a copt momentul pentru o afacere. Rusia o fi dorit o reglementare rapida in contrast cu „ciorovaiala” de la Natiunile Unite privind viitorul Kosovo, provincia rupta a Serbiei. Dar daca Rusia se grabeste asa de mult, de ce RM este cea care trebuie sa faca concesii? Capitalismul clientelar o fi prevaland asupra intereselor RM. Intreprinderea de metal uzat a unui inalt politician moldovean vinde cel mai mult unei uzine metalurgice din Transnistria. Fiul unui alt politician este proprietarul unei retele de restaurante fast food in Tiraspol. Teoretic, banii din Occident ar trebui sa contrabalanseze orice presiune din Est: donatorii externi au promis sa dea RM peste 2,1 miliarde dolari in viitorii trei ani. Dar o mare parte din aceasta suma depinde de reformele pe care administratia corupta si letargica a acestei tari nu e dispusa sa le imbratiseze.

Va fi dificil pentru cei din afara sa blocheze afacerea; ei ar putea nici sa nu incerce. Daca o vor face, ar putea sa fie numiti distrugatori, mai cu seama ca ambele parti doresc acest plan. Totusi, planul lui Voronin ne spune ca Rusia a batut Occidentul. Cine ar putea fi urmatorul?”

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.