Dacă populația Republicii Moldova ar fi o cameră cu 100 de locuri, 53 dintre acestea ar fi ocupate femei. Totuși, la tribuna parlamentului au acces doar 40 de deputate. De 8 martie, Moldova.org pune datele pe masă. Am analizat statisticele pentru a arăta cât de mult spațiu au femeile în structura socială, politică și economică a țării noastre.
Economic
Femeile câștigă, în medie, cu 15,6% mai puțin decât bărbații. În 2023, câștigul salarial mediu lunar brut al femeilor a fost de 11.237,2 lei. Bărbații au încasat cu 2000 de lei mai mult. Asta chiar dacă între 55% și 60% dintre absolvenții de licență și masterat sunt femei.
În 2023, aproape 60% dintre angajații din domeniul serviciilor erau femei. Există însă domenii în care acestea sunt mult mai puțin prezente. De exemplu, în agricultură activează doar 39,1%, în informații și comunicații – 38,7%, în transport și depozitare – 21,6%, iar în construcții femeile reprezintă doar 6,8% dintre lucrători.
În schimb, ele predomină în domenii precum învățământul (80,5%), sănătatea și asistența socială (80,2%), intermedierile financiare și asigurările (68,8%), cazarea și alimentația publică (65,2%), activitățile culturale și de agrement (58%) și comerțul (54,4%).
Chiar și în aceste domenii, femeile ajung adesea să câștige mai puțin decât bărbații. În 2023, cele mai mari diferențe salariale au fost înregistrate în:
- Informații și comunicații, unde femeile au câștigat cu 38% (aproximativ 14.599 lei) mai puțin decât bărbații;
- Activități financiare și de asigurări, cu 34,6% (circa 10.636 lei) mai puțin;
- Sănătate și asistență socială, unde salariile femeilor au fost cu 25,6% (aproximativ 4.340 lei) mai mici.
Acest decalaj nu se explică doar prin salariile individuale, ci și prin modul în care este structurată piața muncii. Bărbații ocupă mai des pozițiile mai bine plătite, în timp ce femeile sunt concentrate, în mare parte, în roluri administrative sau de suport, conform datelor BNS și analizei Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare pentru 2023-2025.
Salariul de soție
Am calculat cât ar valora, în bani reali, munca pe care multe femei o fac în familie, dar care rămâne invizibilă și neplătită. Dacă am plăti separat fiecare rol pe care îl îndeplinește o parteneră sau soție în gospodărie, suma ar arăta aproximativ așa:
Bucătar privat: În Chișinău, un bucătar privat poate câștiga între 10.000 și 30.000 de lei net, în funcție de experiență și volum de muncă.
Curățenie: Serviciile de curățenie pentru locuințe sunt estimate la aproximativ 18.000-36 000 de lei pe lună pentru muncă constantă. Ca reper, în 2026 o curățenie generală pentru un apartament cu două camere costă între circa 1.500 și 3000 de lei, în funcție de complexitate.
Bonă: Tariful mediu este de aproximativ 70-120 de lei pe oră. Astfel, pentru un program de 8 ore pe zi, timp de o lună, o salariul lunar al unei bone ar putea ajunge la 16.800 lei. În practică, salariile pentru bone full-time variază între circa 9.000 și 16.000 de lei, iar pentru familiile cu cerințe mai mari pot depăși chiar 20.000 de lei.
Consiliere emoțională / suport psihologic: O ședință de consiliere psihologică costă în medie 600-1000 de lei pe oră.
Dacă estimăm simbolic o oră de „terapie emoțională” pe zi în familie: 600 lei × 30 zile = 18.000 lei pe lună
Total
Doar aceste patru tipuri de muncă:
- Bucătar: 10.000 – 30.000 lei
- Curățenie: 18.000- 36 000 lei
- Bonă: 16.800 lei
- Suport emoțional: 18.000 lei
Total estimat:
62.800 – 100.800 lei
Cu alte cuvinte, dacă munca domestică și emoțională ar fi plătită la prețul pieței, „salariul” unei soții sau partenere ar depăși 60.000 de lei pe lună, asta fără să includem multe alte roluri pe care le îndeplinește în viața de zi cu zi.
Politic
Atât Președinta, cât și actuala Legislatură au fost votate, în majoritate, de femei. La alegerile prezidențiale din 2024, femeile au reprezentat 54%. Același lucru s-a întâmplat și la alegerile parlamentare din 2025, 54,33% dintre cei care au pus ștampila „Votat” erau femei.
Rezultatul… – 37 de fotolii din 101 au fost ocupate de femei, în legislatura inițială. După ce opt deputați și-au dat demisia, legislatura a ajuns la minimul necesar pentru respectarea egalității de gen în Parlament, adică 40% dintre aleșii poporului.
În mai 2016, a fost adoptată Legea nr. 71, care modifica mai multe acte legislative „pentru asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați”. Astfel, Legea 64 din 31 mai 1990 privind Guvernul a fost completată cu prevederea: „respectând o cotă minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe”. Această lege a fost abrogată în 2017, iar Legea 136 din 2017, care a înlocuit-o, nu mai impune o cotă minimă, ci precizează doar că: „Prim-ministrul trebuie să țină cont de egalitatea de șanse între femei și bărbați”.
În 2025, a fost anunțat noul cabinet de miniștri dintre care doar 22% sunt femei adică doar patru la număr. Când a fost anunțată prima listă a noului cabinet de miniștri, Alexandru Munteanu a explicat pentru Ziarul de Gardă că distribuția de gen nu a fost rezultatul unei decizii deliberate.
„Nu a fost intenționat. Nu am încercat nici să maximizăm numărul femeilor, nici să minimizăm numărul femeilor. Așa s-a întâmplat. Au fost multe colege cărora le-am propus poziția în guvernul actual, care din diferite considerente au refuzat, dar se vor implica în echipă în mod formal sau semiformal și, cu siguranță, o să fie mai multe în viitorul Guvern. Să nu creadă că noi facem ceva care ar discrimina femeile în Guvern. E o întâmplare.”
În ciuda criticii, lista noilor miniștri nu a fost modificată, balanța de gen a rămas înclinată spre partea masculină.
Social
În 2024, 926 de persoane au fost victime ale infracțiunilor de violență în familie, dintre care 70,5% au fost femei, majoritatea în grupa de vârstă 35-64 de ani.
În 2025, în Republica Moldova au fost înregistrate peste 20 de cazuri de femicid, potrivit Raportului de activitate al Consiliului Național Coordonator pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie.
Raportul subliniază că aceste tragedii apar adesea din cauza lipsei de intervenție timpurie, deși zilnic se raportează aproximativ 50 de acte de violență la 112.
Așadar, data viitoare când vei auzi de ce se organizează Marșului feminist sau ce drepturi nu mai au femeile, să fii informat. Motto-ul de anul acesta este „Statul la nevoie se cunoaște: Femei în siguranță. Dreptate în instanță!”, ne vedem pe 8 martie, ora 12:00 în fața la CC Unic.
