Plină de dureri, evenimente tragice, dar și bucurii ale victoriei, istoria Republicii Moldova este complexă și intrigantă, mai ales dacă îi descoperi trecutul prin cărți. Cu prilejul marcării a 35 de ani de independență, Moldova.org îți recomandă zece titluri de cărți care te vor ajuta să înțelegi mai bine istoria, oamenii și fenomenele care ne-au modelat țara, dar și să te apropii de stilul de scriere al autorilor autohtoni.
Majoritatea sunt cărți de ficțiune sau volume documentare scrise de autori basarabeni și publicate în ultimii ani:
„Hronicul găinarilor” de Aureliu Busuioc
Cartea ne prezintă o istorie parodică a satului Găinari, fondat în 1812 – anul în care Basarabia a fost anexată de Imperiul Rus. Întemeietorul acestui sat este Panteleu Avădanei, hoț de păsări care adună în jurul său o comunitate bazată pe „găinărie”, adică furturi, oportunism și viclenie. Romanul cuprinde două secole de istorie, în care urmărim modul în care urmașii lui Panteleu se adaptează fiecărui regim politic: țarist, românesc, sovietic și post-sovietic, dar și felul în care unii dintre ei ajung lideri politici care transformă găinăria în corupție la nivel de stat.
„Grădina de sticlă” de Tatiana Țîbuleac
Romanul ne dezvăluie povestea Lastocikăi. Copila de șapte ani este luată din orfelinat de rusoaica Tamara Pavlovna și adusă în Chișinăul anilor ’80-’90. Femeia o crește, dar o și exploatează, punând-o să adune sticle goale pe străzile Chișinăului. Pe fundalul destrămării Uniunii Sovietice, Lastocika încearcă să se construiască pe sine și să-și înțeleagă propria identitate, oscilând între limba rusă, pe care o învață de la mama ei adoptivă, și limba română, pe care începe să o descopere la școală. Unii spun că destinul copilei s-ar suprapune cu cel al Basarabiei: ambele sunt abandonate, „adoptate” de o lume străină și obligate să afle cine sunt odată cu „maturizarea”.
„Scriitorii și KGB-ul” de Dumitru Crudu
Cartea adună mărturiile a peste 20 de scriitori basarabeni despre supravegherea, intimidarea și tentativele de racolare la care au fost supuși de securitatea sovietică. Lucrarea pornește și din experiența autorului. Student fiind, Dumitru Crudu a fost chemat în cabinetul decanului, unde un reprezentant al KGB-ului i-a dat un număr de telefon și i-a cerut să-l sune pentru o nouă întâlnire. El nu a sunat. Mai târziu, într-un bar din Brașov, a refuzat o altă propunere de colaborare, iar pentru aceasta a fost amenințat și bătut. Într-una dintre mărturiile acestei cărți, aflăm că și scriitoarea Lucreția Bârlădeanu a fost chemată la interogatoriu după ce le-a vorbit colegelor despre romanul interzis „Delirul” de Marin Preda și despre marginalizarea limbii române în RSSM. Restul experiențelor și mărturiilor le găsești în carte.
„Limba de hârtie” de Tamara Cărăuș
Este o carte despre felul în care limba vorbită ne dezvăluie originea, educația, nesiguranțele și locul pe care îl ocupăm în societate, iar autoarea ni se adresează tocmai în felul următor în carte: „Vorbește ca să te pot vedea cine ești și mai ales cum ești”. Tamara Cărăuș povestește despre propria experiență, despre cum a învățat să vorbească româna „corect”, trecând prin greșeli, corectări permanente și complexe legate de accent sau de alegerea cuvintelor. „Limba de hârtie” este și povestea generației școlite în Uniunea Sovietică, care a trebuit să-și reînvețe limba maternă din dicționare. Autoarea privește cu umor pornirea de a ne corecta reciproc, dar arată și partea ei dureroasă: rușinea, umilința și felul în care îi judecăm pe ceilalți după accentul sau greșelile pe care le fac.
„Raw Moldova: Fotografie documentară colectivă 2012 – 2023”
Un album care adună fotografii realizate timp de 11 ani de 19 membri ai colectivului Raw Moldova și care funcționează ca o arhivă vizuală a unui deceniu recent. Cu stiluri și instrumente diferite, aceștia au surprins atât proteste și alte evenimente publice, cât și scene obișnuite din viața de zi cu zi. Totuși, fotografiile par să urmărească același scop: să surprindă realitatea Republicii Moldova, fără a distorsiona sensul momentelor fotografiate.
„Montana” de Alexandru Popescu
Este primul roman din literatura română care documentează realitățile din regiunea transnistreană din 1992. Cartea urmărește două vârste ale aceluiași personaj: Ivan Josan, jurnalist stabilit în Marea Britanie, care încearcă să trăiască departe de trecutul său. Personajul a crescut la Bender/Tighina, într-o bază feroviară unde familiile angajaților locuiau în vagoane, și a văzut războiul din 1992. Cartea este o ficțiune construită din fapte și oameni reali. Alexandru Popescu avea cinci ani când a fost martor al luptelor de la Bender, iar experiența sa se regăsește parțial în povestea lui Ivan. Titlul face referire la ceasul electronic „Montana”, obiect râvnit de Ivan în copilărie, care ajunge să lege relația acestuia cu tatăl său de timpul pierdut și de trauma războiului de pe Nistru.
„Cartea Foametei” de Larisa Turea
Autoarea a început să adune pe ascuns, încă în perioada sovietică, mărturiile supraviețuitorilor foametei din 1946-1947 din RSSM. Volumul, publicat pentru prima dată în 1991, reunește peste 70 de mărturii, alături de documente și fotografii de arhivă, și readuce în atenția publică trauma colectivă despre care oamenii s-au temut decenii întregi să vorbească.
„Iar dimineața vor veni rușii” de Iulian Ciocan
Este un roman distopic care imaginează un scenariu în care Rusia revine la Chișinău, iar ziua de 28 iunie 1940 se repetă, în carte, la 25 iunie 2020 în felul următor: trupele transnistrene ocupă Republica Moldova, conducerea încearcă să fugă, iar locuitorii reacționează diferit – unii caută să se salveze, în timp ce alții îi întâmpină bucuroși pe ocupanți. Dincolo de invazia propriu-zisă, volumul ne dezvăluie o societate împărțită între orientarea spre Occident și nostalgia după Uniunea Sovietică. Prezentul imaginat în carte se întâlnește cu memoria foametei și a ocupației sovietice, sugerând că istoria se poate repeta atunci când traumele ei rămân neînțelese sau necunoscute. Este o ficțiune, dar, după cum spune autorul, una construită din fragmente de realitate.
„Alionușka” de Lilia Calancea
Cartea ne poartă în Chișinăul începutului anilor 90, văzut prin ochii Zoiei, o adolescentă transferată de la școala rusă la una cu predare în limba română. În timp ce cărțile sovietice dispar din biblioteci, iar foștii susținători ai comunismului se declară peste noapte români, Zoia se împrietenește cu Katia. Pe fundalul maturizării și al prieteniei lor, cartea ne lasă să înțelegem și istoria recentă a Republicii Moldova.
„Patimile după Iov” de Val Butnaru
Romanul urmărește câteva generații ale familiei Iov, țărani înstăriți din sudul Basarabiei, ale căror vieți sunt răsturnate după fiecare schimbare de frontieră și de regim. Cartea începe cu povestea lui Ioan Iov, cel care votează Unirea Principatelor în 1859, și ajunge până la Mitru, jurnalistul care transmite pentru Europa Liberă din mijlocul luptelor de pe Nistru, în 1992. Între cei doi se adună aproape două secole de anexări, războaie și ocupații, care ne arată cum marile evenimente istorice se răsfrâng asupra vieții unor oameni obișnuiți.
