Site-ul MAEIE: între mit şi realitate/ OPINIE

Întru-un articol anterior m-am referit la site-ul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, inspirându-mă din informațiile plasate pe această pagină web. Site-ul în cauză este un bun exemplu pentru cercetătorii atât autohtoni, cât şi cei de peste hotare care vor să ia cunoştinţă de priorităţile politicii externe a RM şi de implementarea acestora de către una din cele mai avansate instituţii din administraţia publică centrală a Moldovei. Doar că multuplele carenţe şi incoerenţe pun un mare semn de întrebare asupra menirii lui – de informare sau dezinformare a publicului larg.

Mi s-ar putea reproşa să nu fiu atât de critic şi exigent cu promotorii integrării europene a RM, că am putea admite că resursele alocate MAEIE sunt insuficiente, că nu sunt specialişti care ar asigura plasarea promptă şi corectă a materialelor pe site, etc. Aşi cădea de acord, doar cu o remarcă – vizitatorii nu trag concluzii în baza costumelor şi cravatelor din poze sau postările video; ei iau cunoştinţă de materialele plasate şi caracterul acestora, inclusiv în limbile de circulaţie internaţională (care nu au fost examinate în acest articol), corectitudinea şi rapiditatea actualizării lor şi în cazul acesta nici Pierre Cardin nu te salvează.

Deficienţa şi discrepanţele în informaţiile postate pe site-ul MAEIE de la Chişinău m-au facut să examinez cu o atenţie mai mare ce ofera publicului larg Ministerul la capitolul politica externă. Admit că informaţii sunt multe şi diverse şi la prima vedere ele reflectă cu prisosinţă munca grea şi asiduă a diplomaţiei moldoveneşti, dar când se încearcă o analiză mai detaliată, când se verifică informaţiile de pe site prin contrapunere cu alte informaţii atât ale organelor de stat din RM, cât şi ale altor ţări sau organizaţii internaţionale, think-tankuri sau mass-media, începi să ai dubii vis-a-vis de atenţia şi responsabilitatea celor de la Externe.

La compartimentul dedicat cooperării bilaterale MAEIE ţine sa ne informeze asupra relaţiilor RM cu statele lumii. Informaţiile expuse se referă la ţările cu care RM are stabilite relaţii diplomatice şi menţine un nivel mai mult sau mai puţin de relaţii politice şi economice bilaterale. Scopul pare a fi nobil, dar el urmează a fi susţinut continuu prin veridicitatea informaţiilor postate, fiind bine cunoscută atenţia acordată de către toate ţările corectitudinii datelor despre ele şi problemele cauzate de gafele diplomatice generate de adresări sau informaţii eronate.

Sa luăm ca exemplu Brazilia. MAEIE ne informează că “după numărul populaţiei şi suprafaţă Brazilia ocupă locul al cincilea în lume. Fiind a nouă putere economică mondială şi cea mai mare din America Latină, Brazilia are astăzi o influenţă internaţională considerabilă, atât la nivel regional cât şi la nivel global”. O primă reacţie la o astfel de comunicare ar fi una simplă – e necesar urgent să dezvoltăm relaţiile bilaterale cu Brazilia, chiar dacă ne separă mări şi ţări.

Probabil, animat de aceeaşi ideee, Ministrul de Externe Iurie Leancă a şi propus Guvernului RM acreditarea prin cumul a Ambasadorului RM în SUA, Igor Munteanu, în Republica Federativă a Braziliei (Hotărârea Guvernului nr. 618 din 18.08.2011), acţiune susţinută cu entuziasm de Preşedintele interimar Marian Lupu (Decretul nr. 287 din 07.09.2011).

Au urmat însă lucruri stranii. La trecerea unui an şi cinci luni nu s-a produs nici o mişcare în direcţia intensificării relaţiilor moldoveneşti cu Brazilia. Această constatare este făcută în baza datelor plasate pe mai multe pagini web, conform cărora dl Munteanu nu şi-ar fi prezentat scrisorile de acreditare în calitate de Ambasador al RM în Brazilia. Pagina Ambasadei RM la Washington nici nu pomeneşte despre acreditarea Ambasadorului sau a Ambasadei în Brazilia. Relaţiile bilaterale acoperite de această misiune diplomatică se referă doar la SUA, Canada, Mexic şi organizaţiile internaţionale cu sediul la Washington care, de altfel, necesită un volum colosal de lucru.

Cazul cu credenţialele este confirmat şi de informaţia de pe site-ul MAE al Braziliei unde se menţionează că Moldova are stabilite relaţii diplomatice cu Brazilia, dar nu are desemnată o misiune diplomatică sau un trimis, fie şi prin cumul, responsabil de relaţiile bilaterale. Care să fi fost atunci scopul anuntăţii acreditării dlui Munteanu în Brazilia? În lipsa unor acţiuni concrete cum poate fi calificată motivaţia sarcastică a dlui Leancă expusă la mijlocul lunii august 2011 precum că „este important să avem un cadru diplomatic și în această țară”, deoarece "Brazilia face parte din grupul BRIC (Brazilia, Rusia, India şi China), fiind un stat în plină ascensiune economică. Dorim să intensificăm relaţiile bilaterale şi, pe viitor, să atragem investiţii". Să fi fost un act deliberat sau o simplă neglijenţă?

Mai mult ca atât, dl Igor Munteanu nu a fost inclus nici în componenţa delegaţiei RM pentru participare la Conferinţa ONU privind Dezvoltarea Durabilă, care s-a desfăşurat la Rio de Janeiro, în perioada 12-23 iunie 2012. Tradiţional, reprezentanţii ambasadelor oferă asistenţă delegaţiilor guvernamentale ce sunt în vizite în ţările lor de acreditare, fiind deseori parte componentă a acestora, însă în acest caz  Rio de Janeiro a rămas doar în planurile dlui Munteanu.

De altfel, nici Externele de la Chişinău nu confirmă împuternicirile dlui Munteanu, pe pagina MAEIE lipsind cu desăvârşire menţiuni privind prezenţa diplomatică a RM în Brazilia (actualizare în iulie 2012). Nivelul limitat de relaţii întreţinute cu Moldova poate fi dedus şi din pagina MAE al Braziliei unde Moldova nici nu figurează printre ţările europene cu care Brazilia ar intreţine relaţii cât de cât consistente. Poate aceasta ar explica faptul că responsabilii de relaţiile bilaterale de la MAEIE nu cunosc că Ambasada Braziliei cu sediul la Kiev, acreditată prin cumul în Moldova, e amplasată la o altă adresă  decât cea menţionată pe site-ul MAEIE.

Navigând acel site, observăm că unele departamente sunt mai avansate decât altele şi ar exista lacune şi în cooperarea între structurile ministerului, care urmează a fi abordate şi soluţionate de conducerea MAEIE. Cel puţin Departamentul Protocol diplomatic de stat cunoaşte bine unde e cancelaria Ambasadei Braziliei acreditate în RM, ea fiind indicată corect în Lista Corpului Diplomatic (2012).

Cazul cu Brazilia a fost unul studiat mai detaliat, poate el este o excepţie, poate e o lacună singulară. Să parăsim atunci meleagurile îndepărtate şi să revenim la ţările din arealul limitrof. Aparent, cei din Departamentul Bilateral nu urmăresc toate ţările cu care RM are încheiate relaţii diplomatice. Spre exemplu, MAE al Bahrainului comunică că la data de 7 aprilie 2004 s-au stabilit relaţii diplomatice cu RM, dar această ţară nu este enumerată la compartimentul relaţii bilaterale printre statele cu care RM ar menţine astfel de relaţii. Doar Protocolul diplomatic de stat ar dispune de această informaţie.

Şi mai amuzant este faptul că potrivit MAEIE, Republica Moldova continuă să menţină relaţii diplomatice cu “Marea Jamahirie Arabă Libiană Populară Socialistă” (pagină actualizată în iulie 2012). Chiar dacă ONU şi alte state ale lumii au recunoscut noua denumire a acestei ţări – Libia (din 16 septembrie 2011), MAEIE continuă să persiste pe vechea denumire, fiind probabil în continuare imresionat de vizita fiului fostului dictator libian Saif al-Islam al-Gaddafi la Chișinău, în ianuarie 2011.

Dar care e situaţia în cazul misiunilor diplomatice ale RM peste hotare, care au sarcini majore,  acoperind toate aspectele relaţiilor bilaterale – politic, economic, cultural, social, umanitar, etc., şi ar dispune de suficiente informaţii spre a fi plasate pe paginile lor web. În mare parte sunt site-uri bune, dar scăpările sunt omniprezente. Drept exemplu, Ambasadorul RM la Kiev nu dorește să salute vizitatorii site-ului respectiv. Ambasada în Federaţia Rusă plasează pe prima pagină un extras din interviul de acum doi ani de zile al Ministrului Leancă care-şi exprimă în continuare „speranţe într-un dialog politic cu Moscova mult mai bine structurat”; ciudată e frecvenţa anunţurilor Ambasadei – trei în 2010, cîte unul în 2011 şi 2012.

„Eficient” lucrează Ambasada RM în Belarusi. Dacă e să te bazezi pe site-ul misiunii respective se creează impresia că relaţiile politice moldo-belaruse au îngheţat la nivelul anului 2005, iar cele economice în octombrie 2009. Chiar şi pagina MAEIE este mult mai informativă în acest caz – e suficient să preiai informaţia şi vei fi în rând cu lumea. Ceva s-o fi întâmplat însă dacă cea mai activă perioadă din istoria acestei misiuni diplomatice a fost anul 2010; 2011 fiind marcat de două evenimente, la început şi sfârşit de an, iar în continuare – nici o postare, nici o știre.          

Bizară e situaţia în cazul Ambasadei RM în Turcia. MAEIE anunţă că această Ambasadă este acreditată prin cumul în Emiratele Arabe Unite, Statul Kuwait, Republica Arabă Egipt, Sultanatul Oman, Republica Liban, Regatul Arabiei Saudite, Statul Qatar şi OCEMN. Deci, am fi în drept să presupunem că aceasta e o misiune diplomatică bine echipată care ar promova relaţiile bilaterale atât cu un partener important ca Turcia, cât şi cu statele arabe din regiunea Golfului Persic. Regretabil, dar pagina Ambasadei RM în Turcia nu spune nimic dacă ar fi un şef de misiune sau o echipă care ar reprezenta interesele RM în acele ţări.

De altfel, am încercat să clarificăm starea de lucruri cu acreditarea prin cumul în statele arabe a ambasadorilor RM cu sediul la Ankara. Şi aici au apărut noi semne de întrebare. Ex-Ambasadorii Victor Ţvircun (2001-2005) şi Mihai Barbulat (2005-2008) au fost acreditaţi prin cumul în cele 7 state, procesul durând circa opt luni – un an. Dl Sergiu Stati obiectiv nu a avut timp pentru astfel de acţiuni, petrecând în Turcia doar 6 luni, find rechemat în noiembrie 2009. Ulterior, acest areal important a fost lăsat de izbelişte pentru doi ani de zile, Ministrul Iurie Leancă fiind incapabil de a selecta un şef de misiune. Problema a fost soluţionată în noiembrie 2011 cînd a plecat la post Ambasadorul Igor Bolboceanu. Acesta, însă, nu a fost acreditat în ţările respective nici până astăzi.

Putem conchide că dl Leancă ştia bine ce face, pregătind terenul pentru deschiderea misiunii diplomatice anume în Statul Qatar (a se vedea articolul respectiv). După cum am scris într-o postare anterioară, scopul nobil de sporire a bunăstării pentru cetăţenii RM ar scuza mijloacele, dar ar merita el preţul îngheţării relaţiilor cu un grup numeros de state pentru o perioadă mai lungă de timp? Nolens – volens un administrator de instituţie urmează să aibă grijă de toate problemele din domeniul de activitate, nu doar de cele comode sau preferate şi să se intereseze inclusiv ce şi când e plasat pe pagina web a MAEIE. Cazurile descrise nu reflectă starea generală de lucruri, dar lasă, totuşi, o impresie dezolantă și acest fapt e remarcat tot mai frecvent.

În final, am sesizat pe site-ul Ministerului un link cu titlul sugestiv ”Planul de dezvoltare instituțională pentru anii 2009-2011” datat cu anul 2008, deci de pe timpul precedentei guvernări. Documentul respectiv pare a fi elaborat minuțios, cu analize ale factorilor interni și externi ce influențează activitatea Ministerului de Externe și a misiunilor diplomatice; referințe la managementul, procesul decizional și resursele umane ale MAEIE; obiectivele strategice și prioritățile pe termen mediu ale serviciului diplomatic moldovenesc, etc. Surprinzător, dar încercările de a identifica un document care ar reflecta schimbările pozitive promise în numeroasele interviuri și realizate deja de actuala conducere a MAEIE au eșuat cu desăvârșire. Sau sarcina nu e pe potriva adiministrației Ministerului și ar exista alte priorități sau dezvoltarea instituțională a MAEIE a fost implementată cu brio de guvernarea anterioară și declarațiile pompoase au fost doar de ochii lumii.     

Va lua oare atitudine MAEIE față de aceste comentarii sau carul își va continua mersul, lăsând câinii să latre în voie? Să vedem ce reacții vor urma și în cât timp conducerea MAEIE în frunte cu Ministrul Iurie Leancă va lichida lacunele menționate, demonstrând că normele, principiile și valorile europene sunt acasă la MAEIE.    

de Damian Codreanu

Opiniile exprimate în prezentul articol aparțin autorului și nu reflectă în mod neapărat poziția portalului Moldova.ORG


Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.