Rusa este a doua limbă de stat şi eşti obligat să o cunoşti!

De Paula Munteanu/ Chişinău / Moldova.ORG/ — Vreau să mă dau cu capul de pereți. Nu vă faceți griji, o să vă vină și vouă, după ce o să citiți articolul ce urmează. Este vorba despre cazul Alionei Zuza, angajată a unei întreprinderi de stat, ÎS “Poșta Moldovei”, oficiul poștal MD 2021 Chișinău, unde lucrează deja de trei ani.

Vorbitoare de limba română, Aliona a fost crescută în spirit românesc, iar părinții au învățat-o de mică să lupte pentru limba română. Se vede că știau că-i va prinde bine…

Aliona, ca și alte peste 76% ( recensământul din 2004) din populația Republicii Moldova care vorbesc româna, nu are nimic cu limba rusă, păcat doar că limba rusă și vorbitorii de rusă au ceva cu noi.

„Nu mi-am pus principiul să nu vorbesc rusa, dar mă simt ofensată atunci când ruşii mă impun să vorbesc limba lor acasă la mine”, spune Aliona.

Totul a început când clienții care se apropiau de Aliona, îi cereau, eufemistic vorbind, să vorbească rusa.
Soluţia Alionei a fost să-i lase să vorbească ruseşte, iar ea să le răspundă româneşte, ştiind că de fapt ei înţeleg româna.

Dar ei, paraziții sociali, îi ordonau indignați „Мне говорить только на русском!” (Mie să-mi vorbeşti numai în limba rusă! – n. r.)

Imaginați-vă, stați voi în țara voastră, îi vorbiți limba de stat, și se apropie de voi cineva și vă zice așa… Nu vă vine să-i răspundeți cu vreo două cuvinte în limba de stat? Sau vorba aia, “a da în cap cu ceva”…

„Se înrăiesc şi intenţionat îmi spun că nu înţeleg şi nici nu sunt obligaţi să înţeleagă româna. Sunt vizitatoare care chiar îmi spun că se vor plânge şefilor mei pentru o astfel de deservire a clienţilor”, susține Aliona Zuza.

O clientă curajoasă, deși eu aș zice neobrăzată, a sunat la centrul poștal și s-a plâns unei reprezentate de acolo.

„Peste câteva minute, am fost contactată telefonic şi mi s-a spus că clientul are întotdeauna dreptate şi trebuie să ne conformăm lui. Deşi a trecut ceva timp de atunci, nu mă pot linişti, pentru că clienţii ruşi sunt în continuare obraznici. Nu-i impun să vorbească în română, dar, cel puţin, să fie un pic mai respectuoşi”, consideră Aliona Zuza.

Și dacă clientul o să zică să te arunci cu capu’ în fântână? Și dacă clientul o să-ți zică că are voie să împuște pe cine vrea? Și dacă o să te pună să dansezi ca ursul la circ? O să faci așa? O să-i permiți? Da! Pentru că ai fost învățat să rabzi, să te supui, de mic, e o așa-zisă „tradiție basarabeană”.

Dar să revenim la Aliona și la problema ei, la problema noastră.

Altă dată, o vorbitoare de limba rusă i-a spus răspicat că, fiind o persoană publică, trebuie să vorbească în limba clientului. „Rusa este a doua limbă de stat şi eşti obligată să o cunoşti!”, a mustrat-o ea în faţa celor prezenţi.

Ați auzit voi? Ați văzut? Rusa – a doua limbă de stat, pe care suntem obligați să o cunoaștem! Câteodată îmi pare nespus de rău că moldovenii nu au așa obraz gros, și așa tupeu.
Şefa Oficiului poştal MD 2021, Ludmila Casian, a menţionat referitor la acest subiect că întreprinderea în care activează Aliona Zuza este una de stat, în care clientul nu poate fi contrazis. „Trebuie să vorbim cu clientul în limba în care ni se adresează. Şi eu sunt împotriva faptului de a vorbi ruseşte în R. Moldova, dar noi suntem obligaţi s-o facem…”.

Interesant ce o să se întâmple dacă într-o zi, un client o să ceară să i se vorbească în chineză…Chineza este doar cea mai vorbită limbă din lume?!

Ne vom supune și de data asta? Sau mai întâi ne vom gândi că chineza are 10 dialecte, iar un vorbitor de chineză trebuie să știe în jur de 6000-7000 de caractere. Și cât de frumoasă e limba româna…

„După 20 de ani de independenţă, la noi încă nu sunt scoase plăcuţele în limba rusă de pe instituţiile de stat. De ce ar învăţa ruşii româna? În şcoli, profesorii nu insistă ca ruşii să înveţe limba de stat, dar pe mine mă forţau să învăţ numaidecât limba rusă”, îşi aminteşte Aliona.

Tot ea menţionează că şi fiecare dintre noi, moldovenii, suntem vinovaţi că ruşii nu vorbesc româna. „Când îi auzim vorbind ruseşte, trecem şi noi la rusă, în loc să se întâmple invers. Nu vreau să-mi creez probleme cu ruşii, pentru că-i pus în joc serviciul meu, dar aş vrea să înţeleagă că, dacă vor să fie respectaţi, ar trebui să ne respecte şi ei pe noi. Nu este un principiu al meu sau al conducerii statului, e ceva necesar pentru dezvoltarea acestei ţări ca stat independent”, afirmă angajata de la „Poşta Moldovei”, potrivit www.timpul.md

Cât de bucuroasă am fost când am citit declarația unui doctor în Drept, Alexandru Arseni, care preciza că persoanele care nu cunosc limba de stat sunt obligate să-și ia translator când merg în oraș.

“Nici doamnele care s-au plâns, nici şefii de la poşta respectivă n-au procedat corect faţă de angajata instituţiei de stat. De exemplu, un proces de judecată are loc numai în limba română, iar dacă persoana nu cunoaşte limba este asigurată cu translator. Cazul este unul similar”, a spus Arseni, adăugând că “Ursul, adus din pădure, în jumătate de an, învaţă a merge pe motocicletă, cu ochii legaţi, dar rusofonii noştri n-au învăţat româna nici în jumătate de secol. Este o obrăznicie fără margini… Cred că angajata de la „Poşta Moldovei” trebuie să continue să vorbească în limba română. Este primul caz de acest fel din cariera mea de jurist…“, potrivit www.timpul.md.

Aveți grijă de limba voastră, aveți grijă ca titlul articolului să nu devină realitate.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.