Subiectul conflictelor inghetate din Republica Moldova si Georgia ar putea fi ridicat de liderii occidentali la Summit-ul G8 – grupul statelor puternic industrializate + Rusia, care va avea loc la Sankt Petersburg, in perioada
15-17 iulie. Potrivit Institutului European de la Chisinau, Andrei Stratan, ministrul de externe al Republicii Moldova, a anuntat saptamana trecuta ca a remis sesizari tuturor statelor din G8, in vederea includerii pe agenda Summitului a problemei transnistrene, in vederea solutionarii eficiente a acestui conflict. Desi liderii occidentali au optat pentru abordarea in cadrul reuniunii a problemelor ce tin de situatiile conflictuale din Georgia si Moldova, Rusia s-a pronuntat repetat impotriva includerii pe agenda a conflictelor din spatiul CSI, pe motiv ca acestea ar fi probleme de importanta locala, in privinta carora nu se va putea ajunge la un consens.
Intalnirea de astazi de la Odesa dintre ministrul roman de externe Mihai-Razvan Ungureanu si omologul sau ucrainean Boris Tarasiuk propune pe agenda si discutarea „evolutiilor in reglementarea conflictului transnistrean“. Iar ultimele evolutii demonstreaza ca situatia se complica tot mai mult: tensiunile dintre Chisinau si autoproclamata republica sunt tot mai mari, iar Moscova face presiuni pentru o rezolvare dupa modelul Muntenegru. „Gardianul“ va propune o analiza a rolului pe care il joaca Ucraina in aceasta ecuatie si a posibilitatii Romaniei de a se baza pe consecventa Kievului.
Bucurestiul a definit situatia din Transnistria drept o problema de securitate pentru Romania, in conditiile in care regimul ilegal de la Tiraspol incurajeaza trupele si arsenalul militar ale Rusiei sa se mentina in stanga Nistrului si inchide ochii in fata traficului de arme si de persoane. Parghiile Romaniei sunt insa foarte limitate, dupa ce a renuntat, in anii ’90, la participarea la negocieri. In acest moment, formatul de negocieri cuprinde Republica Moldova, autoproclamata Republica Autonoma Transnistreana, Ucraina, Rusia, Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa si, cu statut de observator, Uniunea Europeana si Statele Unite ale Americii.
In acest moment, diplomatia romana se bazeaza pe speranta ca, dupa aderare, Uniunea Europeana va prelua expertiza si solutiile Bucurestiului pentru Transnistria.
In urma cu zece zile, Ungureanu a afirmat ca Romania se pronunta pentru transformarea statutului de observatori al SUA si UE in statut de membri cu drepturi depline la negocieri si pentru participarea nemijlocita a Rominiei la masa de tratative.
Oportunitatea muntenegreana
Contextul geopolitic international a dus la o precipitare a declaratiilor pe tema conflictelor inghetate. Muntenegru a iesit pe cale pasnica din uniunea cu Serbia, in urma unui referendum organizat la sfarsitul lunii mai, recunoscut de comunitatea internationala. De asemenea, o solutie pentru Kosovo, fie autonomie extinsa, fie independenta, se va contura pana la sfarsitul acestui an. In acest moment, autoritatile de la Tiraspol ameninta cu organizarea unui referendum similar celui din Muntenegru, care sa asigure independenta teritoriala si, implicit, politica fata de Chisinau. Independenta Muntenegrului poate anticipa si o intensificare a pretentiilor secesioniste in regiunea Caucazului, unde este foarte probabil ca teritoriile disputate din Nagorno-Karabah, Abhazia si Osetia de Sud sa inceapa sa faca demersuri sustinute in aceasta directie. Transnistria este situata intre Republica Moldova – care isi vrea acest teritoriu inapoi – si Ucraina, care sustine pozitia Chisinaului, in incercarea de a se apropia politic de Occident.
Ucraina a decis sa joace pe cartea Vestului in momentul in care a decis, in martie 2006, sa puna in aplicare un acord semnat cu Republica Moldova, care interzice intrarea in tara a marfurilor transnistrene fara stampilele vamale moldovenesti. Acordul prevede obligatia agentilor economici din Transnistria care desfasoara activitati de export de a se inregistra, provizoriu sau permanent, la Camera de Comert a Republicii Moldova pentru obtinerea certificatului de provenienta a marfurilor. Comunitatea internationala nu receptioneaza noile reguli ca aducand prejudicii economiei transnistrene, dar Tiraspolul le asimileaza cu o blocada economica si refuza sa se aseze la masa tratativelor pentru reglementarea problemei.
Si Republica Moldova, si Ucraina au relatii incordate cu Federatia Rusa, principalul sustinator al sperantelor de independenta ale Transnistriei. Din aceasta perspectiva, consecventa Ucrainei devine un element esential pentru interesele Romaniei, intrucat, fara obtinerea cel putin a unui consimtamint tacit din partea Kievului, Tiraspolul nu poate aspira la o independenta reala.
Smirnov e pe faza
Preluand tema consultarii populare, Igor Smirnov, presedintele autoproclamatei republici transnistrene, a afirmat: „Exemplul Muntenegrului arata ca organizarea unui referendum devine o norma in solutionarea conflictelor. Pina la sfirsitul lunii septembrie 2006, in Transnistria se va desfasura un referendum cu privire la independenta ei“.
La 31 martie 2006, cel de al IV-lea Congres extraordinar al deputatilor de la Tiraspol a propus organizarea unui referendum cu privire la independenta Transnistriei, ca viitoarea baza de dezvoltare a republicii. Consiliului Suprem i s-a recomandat sa examineze termenele si parametrii desfasurarii referendumului, inclusiv posibila invitare, ca observatori, a reprezentantilor structurilor internationale, in primul rind ai ONU.
Pozitia Moscovei
Moscova a recunoscut rezultatul referendumului din Muntenegru, dar a subliniat ca s-a creat un precedent, avind in vedere zonele secesioniste aflate pe teritoriul unor state ex-sovietice care au o tot mai pronuntata orientare pro-occidentala. Presedintele Vladimir Putin a avertizat asupra pericolului pe care il reprezinta obtinerea independentei de catre teritoriile separatiste, mentionind ca separarea Muntenegrului de Serbia si posibila proclamare a independentei provinciei Kosovo ar putea constitui precedente negative foarte periculoase pentru enclavele separatiste din spatiul fostei URSS. Aceste actiuni, a continuat Putin, ar putea avea un impact dezastruos si asupra Spaniei, Frantei sau Italiei – cu referire la tendintele secesioniste promovate in Catalunia, in Tara Bascilor sau in nordul Italiei.
O pozitie transanta a fost exprimata de Valeri Nesteruskin, ambasadorul cu insarcinari speciale al Ministerului rus de Externe: „Exprimarea vointei unui popor reprezinta cea mai inalta instanta pentru determinarea sortii celor care traiesc pe un teritoriu concret. in orice caz, asa este perceput referendumul in normele de drept international“.
In timpul vizitei la Moscova din 23 mai, Igor Smirnov a discutat ultimele intentii ale Transnistriei in vederea obtinerii independentei complete fata de Republica Moldova.
Liderul transnistrean a fost sfatuit sa nu includa intre intrebarile de la referendum si problema referitoare la posibila integrare a republicii in Comunitatea Statelor Independente (CSI). Transnistriei i s-a recomandat sa ajunga la o intelegere inspirata din modelul Kosovo, evitind despartirea definitiva de Chisinau. De asemenea, Tiraspolul a fost indemnat sa insiste asupra unei forme speciale de existenta, in care accentul sa fie pus pe independenta activitatilor economice externe si pe cooperarea inter-regionala.
Mersul pe sårma
In conditiile date, Kievul se afla intr-o situatie mai speciala si ar putea actiona imprevizibil. Iesirea completa de sub tutela Rusiei este destul de putin probabila, avind in vedere situatia politica delicata pe plan intern. Nici sprijinul din partea UE nu pare sa mearga prea departe, fapt dovedit de atitudinea retinuta a Bruxelles-ului in timpul crizei gazelor rusesti din iarna, dar si de declaratiile prudente privind oferirea unei perspective europene Ucrainei.
„Planul Iuscenko“ de reglementare a conflictului transnistrean a fost, considera unii analisti, compromis chiar de autorul lui la 15 decembrie 2005, prin semnarea Declaratiei Comune a presedintilor Putin si Iuscenko referitoare la conflictul transnistrean, document ce prevede ca Moscova si Kievul isi vor coordona actiunile in aceasta problema.
Vlad Bårleanu // Gardianul
