Comisia Electorală Centrală (CEC) a Republicii Moldova a invalidat, joi, referendumul din 5 septembrie, din cauza participării reduse a populaţiei – 30,29%, faţă de o treime necesară. În pofida faptului că, potrivit sondajelor de opinie, ideea revenirii la alegeri prezidenţiale prin vor popular este susţinută de peste 70% dintre alegători, Alianţa pentru Integrare Europeană /AIE/ a ‘picat’ un plebiscit ce părea garantat. Experţii explică acest lucru prin lipsa unei poziţii consolidate a partidelor ce formează Alianţa.
În opinia liderului Partidului Umaniştilor din Republica Moldova, Valeriu Pasat, ideea alegerii preşedintelui prin vor popular nu a trecut pentru că, prin absentarea de la referendum, cetăţenii au dorit să exprime un vot de neîncredere faţă de puterea în exerciţiu. ‘De aceea, problema alegerii unui şef al statului se va decide deja în cadrul unui nou parlament’, a explicat Pasat pentru cotidianul rus Vremia Novostei.
La rândul său, liderul Partidului ‘Moldova Unită’, Vladimir Ţurcanu, a declarat că, în situaţia în care şi după alegerile anticipate în parlamentul ţării se va menţine fosta distribuţie de forţe, republica va cunoaşte o nouă criză politică, după modelul celei din 2009.
Un punct de vedere asemănător a exprimat şi politologul Oazu Nantoi, membru al Partidului Democrat /PD/ care face parte din AIE. ‘După toate probabilităţile, poporul va primi din nou un parlament cu perspective politice tulburi, deoarece puterea şi opoziţia continuă să aibă viziuni diferite în ceea ce priveşte depăşirea crizei’, prognozează Nantoi.
Partidul Comuniştilor doreşte să obţină înlesnirea procedurii de alegere a preşedintelui în cadrul noului parlament, însă pentru ca un asemenea amendament la Constituţie să treacă este nevoie de cel puţin 67 de voturi, adică şi mai mult decât pentru validarea unei candidaturi la preşedinţia statului. În schimb, reprezentanţii AIE au declarat că vor continua să insiste asupra revenirii la alegerile prezidenţiale naţionale.
În opinia celor mai mulţi experţi locali, pentru cei doi politicieni din AIE cu cele mai mari şanse la preşedinţia ţării – liderul democrat-liberal Vlad Filat /41 de ani/ şi preşedintele PD, Marian Lupu /44 de ani/ – mai câştigătoare pare a fi varianta alegerilor prezidenţiale naţionale. Pentru comunişti însă, care nu au deocamdată un candidat concret, mai avantajoase ar fi alegerile în cadrul parlamentului.
Vremia Novostei aminteşte că, în conformitate cu decizia Curţii Constituţionale a Republicii Moldova, liderul comunist Vladimir Voronin, care a condus republica în perioada 2001-2008, nu va mai putea lua parte la viitoarea cursă prezidenţială. În ceea ce-i priveşte pe ceilalţi doi potenţiali candidaţi ai comuniştilor – Igor Dodon de 35 de ani şi Iurie Muntean de 38 de ani – aceştia nu ating ‘pragul constituţional’ privind vârsta minimă de 40 de ani.
Între timp, liderii AIE au anunţat că partidele lor vor participa separat la alegerile parlamentare anticipate, notează cotidianul rus Kommersant. Totodată, ei intenţioneză să semneze un fel de ‘pact de neagresiune’, un document potrivit căruia, după alegeri, niciun partid dintre cele care formează Alianţa nu va coopera cu Partidul Comuniştilor.
