De Andrei Munteanu
Chişinău (Moldova.ORG) — Incredibil dar… asta é. Ultimul sondaj dezvăluie că Republica Moldova pare să mai aibă o populaţie care are încredere, în cea mai mare parte, în Vladimir Voronin.
Oricare ar fi situaţia, trebuie să mai ţinem cont de faptul că totuşi, o parte foarte considerabilă dintre cei mai progresişti şi mai ambiţioşi cetăţeni ai R.M. sunt peste hotarele ţării, cu voie sau fără de voie, şi ei nu puteau nici cum să fie cuprinşi în acest studiu. În general, în situaţia R.M. trebuie să fim extrem de atenţi cu sondajele, în sensul interpretării acestora. Să nu uităm de un sfat bun, auzit anterior de la o persoană înţeleaptă – să gândim global dar să acţionăm local. Vrem noi ori nu, R.M. a nimerit deja într-un proces de globalizare care dacă ne va conduce spre bine sau invers, depinde în primul rând de noi. Astfel de sondaje pur şi simplu pot „turna apă la moara” comuniştilor şi-i face mai încrezuţi în minciunile răspândite cu atâta agresivitate, dar şi le dă prilej de a crede că în R.M. se poate face „absolut orice…”
Dar totuşi, chiar dacă comuniştii ar încerca să se „bucure” de „faima” care au acumulat-o în conştiinţa socială, cel mai îngrijorător, inclusiv pentru comunişti este, că deja cota persoanelor care „Nu au încredere în nimeni” a depăşit-o pe cea a persoanelor care au încredere în Vladimir Voronin, ca persoană cu „cea mai mare încredere”, constituind respectiv 30% şi 21% din respondenţi.
Prin urmare, dacă printre comuniştii din R.M. mai este cineva care gândeşte cât de cât, şi dacă într-adevăr îi îngrijorează soarta populaţiei din acest teritoriu, ar trebui să lase capriciile la o parte şi să fie cooperanţi, să tragă cu auzul la ideile şi iniţiativele constructive care ar veni să abordeze benefic problema scoaterii populaţiei din starea de apatie şi decepţie profundă. Ei ar trebui să fie conştienţi că în cea mai mare parte, apatia s-a cultivat nu doar în decurs de un an sau doi, ci de mai mulţi ani… cel puţin 6-8.
Ar trebui să conştientizăm că aceste 30% de respondenţi care „nu dau credibilitate nimănui” plus 14% de indecişi, constituie un fel de „exploziv atitudinal”, totalmente imprevizibil; acesta constituie un temei serios de gândit pentru toată clasa politică în egală măsură, că demagogiile nu mai pot servi drept „vânt prielnic” în „pânzele” nimănui. Faptul că oamenii deja preferă să nu aibă încredere în nimeni, decât orbeşte în Voronin, cum era anterior, este un semnal că schimbarea s-a produs totuşi în direcţia în care se merită, chiar dacă nu de o calitate în măsura în care ne-am dori. Aceste „remanieri atitudinale” poate zgudui orie formaţiune politică din R.M. – comuniştii inclusiv.
Şi nu ultimul argument, al faptului că lucrurile merg în direcţie corectă, este şi diferenţa efectiv ne-esenţială dintre simpatizanţii lui Vladimir Voronin şi ai lui Vlad Filat – de numai 7%, care la fel este un semnal pozitiv, deşi, este greu încă de înţeles, de ce aceste schimbări calitative sunt mult mai lente decât cum ne-am dori.
