Autor: Serghei Letov,, Tiraspol
Abia s-a potolit euforia declanşată de referendumul desfăşurat „cu succes” în republica secesionistă transnistreană, că în regiune a şi demarat, în ritm alert, cursa preelectorală pentru alegerile prezidenţiale. Colectivele de angajaţi sunt convocate pentru susţinerea candidaturii actualului lider transnistrean; se colectează semnături în favoarea altor pretendenţi care au nevoie de susţinere.
Din cauza acestei for-fote, lipsite de sens, s-a uitat de faptul că regiunea transnistreană se află în pragul unei sărăcii crase: dacă până acum, malul stâng al Nistrului supravieţuia din contul privatizării unor mari întreprinderi de stat, astăzi – nu mai ai ce privatiza. Din ceea ce a fost mai de preţ s-a vândut aproape totul anul curent, astfel încât au rămas câteva întreprinderi mici, lipsite de importanţă, pe care le poţi vinde pe doi bani. Deficitul bugetar (bugetul pentru 2006 se cifrează la 980 de mln. ruble transnistrene, circa 115 mln. dolari SUA) constituie 500 de mln. ruble, deşi, periodic, bugetul se completa cu bani proveniţi din vânzările unor întreprinderi solide, inclusiv Fabrica de vinuri şi coniacuri „KVINT”. Cu toate acestea, deficitul fondului de pensii a crescut până la 100 mln. de ruble. Ce nivel va atinge deficitul bugetar în 2007, e greu de presupus.
În republica secesionistă s-au pus în discuţie două căi de a asigura bugetul pentru anul viitor: re-privatizarea şi majorarea impozitelor. Deocamdată, conducerea nu se decide să recurgă la prima variantă, cea de-a doua însă i-a venit pe plac. Pentru început, a crescut impozitul pe venit pentru organizaţii. Întreprinderilor care actualmente achită un impozit pe venit mai mic de 10% li se va aplica un coeficient de 1,3. Celor care achită un impozit pe venit mai mare de 10% li se va aplica un coeficient de 1,2.
Sovietul suprem transnistrean a majorat şi impozitul achitat de persoanele juridice pentru întreţinerea fondului locativ şi a obiectelor de menire socială. Acesta era de aproximativ 0,15% din costul produselor comercializate, iar de la 1 ianuarie 2007 va constitui 0,25%. În afară de aceasta, a fost adoptată Legea privind impozitarea jocurilor de noroc, care prevede impozitarea nu doar a cazinourilor sau a sălilor de joc, ci a fiecărei mese, totalizator, aparat de joc, cu câte o mie de ruble pentru fiecare unitate.
Ministrul economiei a ieşit cu iniţiativa de a introduce un impozit suplimentar de 3% pentru obiectele de lux, valoarea cărora depăşeşte 5 mii ruble – calculatoare, obiecte de uz casnic, automobile etc. Fiecare cetăţean, care cumpără un obiect scump, va fi obligat, conform iniţiativei ministrului, să aloce 3% în vistieria de stat. Din fericire, deputaţii n-au sprijinit această idee trăsnită. Ei n-au aprobat nici proiectul de lege privind impozitarea proprietăţii instituţiilor. Deputaţii spun că această taxă este deja inclusă în impozitul social unic plătit de toate instituţiile şi introducerea ei ar însemna o impozitare repetată.
În regiune se căută mijloace financiare pentru anul 2007. În acelaşi timp, sunt cheltuite sute de mii de ruble pentru organizarea referendumurilor, alegerilor, alegerilor repetate. Autorităţilor nu le pasă de ziua de mâine, căci, dacă situaţia se va agrava,conducerea va reuşi, în orice moment, să se aciueze într-o ţară civilizată şi recunoscută, unde majoritatea şefilor locali au „rezervate” vile, locuinţe şi alte imobile. // Timpul
