de Igor Botan
Moto: "Dati-mi o buna politica interna si va dau o buna politica externa".
Nicolae Titulescu
I. Aminarea adoptarii noilor conceptii ale politicii externe si de securitate a statului genereaza neincredere
Sesiunea de primavara-vara a Parlamentului s-a incheiat ca de obicei, cu facerea bilanturilor de catre conducerea tarii. in pofida unor rapoarte incurajatoare, evolutiile politice din Republica Moldova in prima jumatate a anului 2006 si in special luna iulie, au fost marcate de mari incertitudini. Un sir de evenimente au facut ca atit politica interna cit si cea externa sa-si erodeze dramatic contururile si asa destul de vagi. in contrast, capatase contururi foarte clare impasul care risca sa lipseasca Republica Moldova in viitorul apropiat de perspectiva unei ascensiuni menite sa reduca ceva din handicapul inapoierii si saraciei. Principala cauza a acestor evolutii este legata de influenta factorilor externi. Anume acesti factori si reactiile interioare la manifestarea lor pune in evidenta vulnerabilitatea Republicii Moldova. Concluzia respectiva poate fi desprinsa si din faptul ca in pofida unor dezbateri parlamentare animate pe diferite dimensiuni si in diverse domenii de mare importanta, Parlamentul nu a mai putut ajunge sa dezbata noile conceptii ale politicii externe si a securitatii statului, desi acestea fusese elaborate inca in februarie.
intr-adevar, stabilitatea politica interna, politicile energetice si comerciale, problema transnistreana au devenit mult mai dependente de comportamentul Rusiei si Ucrainei. in acelasi timp, partenerii occidentali ai Republicii Moldova, care pot influenta comportamentul acestor tari, se vad tot mai mult nevoiti sa raspunda unor noi sfidari in regiuni ale lumii de un interes mult mai mare pentru ei. Din aceste considerente, la prima vedere, pare justificata aminarea adoptarii noilor conceptii ale politicii externe si securitatii statului pina lucrurile se vor limpezi. Pe de alta parte, nu poate exista nici o certitudine ca lucrurile nu vor evolua in sens invers. De buna seama:
-
de actiunile unor organizatii ca Hamas si Hizbullah, pe care Occidentul le considera teroriste, iar Rusia – nu, depinde situatia din Orientul Mijlociu, care, la rindul sau, are impact major asupra preturilor la hidrocarburi, influentind comportamentul marilor consumatori si producatori de hidrocarburi;
-
de preturile la hidrocarburi depinde nu numai nivelul presiunilor pe care si le pot exercita reciproc Occidentul si Rusia, dar si cite resurse isi poate permite Rusia sa aloce regimurilor separatiste, inclusiv celui transnistrean, pentru a supravietui si mentine vulnerabilitatea Republicii Moldova, eventual unor organizatii, precum "Patria-Moldova", Proriv, Congresul de alternativa al gagauzilor si Comitetului anti-NATO din Moldova, etc.
-
de "tradarea coalitiei oranj" de catre liderul socialistilor ucraineni, Olexandr Moroz, care face posibila instaurarea in functia de premier a liderului Partidului Regiunilor, Victor Ianukovici, depinde mentinerea noului regim vamal la frontiera moldo-ucraineana pe segmentul transnistrean, pentru care Republica Moldova a pledat ani in sir pe linga UE;
-
de declaratiile inaltilor demnitari din Rominia si Rusia privind viitorul Republicii Moldova, modalitatea de solutionarea a conflictul transnistrean etc., precum si de reactiile autoritatilor moldovenesti fata de acestea depinde stabilitatea interna din tara si posibilitatea dezmembrari ei definitive;
-
de atitudinea Rusiei fata de eforturile autoritatilor moldovenesti de a solutiona conflictul transnistrean pe propriu-i teritoriu, suveranitatea asupra caruia ii este recunoscut de catre Rusia depinde posibilitatea agentilor economici moldoveni de a-si exporta putinele marfuri pe piata traditionala a Rusiei etc.
Sirul poate fi continuat. Daca autoritatile moldovenesti ar sta sa astepte sa se limpezeasca lucrurile in domeniile mentionate mai sus, atunci Republica Moldova ar trebui sa amine in permanenta adoptarea unor documente de importanta strategica, precum noile conceptii ale politicii externe si de securitate a statului. De importanta practica a documentelor mentionate ne-am putut convinge atunci cind Parlamentul a incercat sa dezbata problema parasirii de catre Republica Moldova a CSI. Aici e important sa se mentioneze ca, in pofida votarii unanime a "Declaratiei cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrarii europene" la 24 martie 2005, persista neicrederea opozitiei in sinceritatea partidului de guvernamint de a realiza respectivele deziderate. Adoptarea Declaratiei avea la baza o elementara analiza a originii sfidarilor cu care se confrunta Republica Moldova si cautarea suportului pentru a le face fata.
Aminarea adoptarii noilor conceptii ale politicii externe si de securitate doar alimenteaza suspiciunile ca partidul de guvernamint s-ar ghida, mai degraba, de conjunctura politica internationala si nu de conceptii clare, bazate pe convingeri. Pe de alta parte, faptul ca un sir de deputati s-au axat pe problema adoptarii de catre Parlament a unei hotariri de parasire a CSI, inainte de a fi adoptate documente strategice referitoare la noile conceptii de politica externa si de securitate, pune in evidenta caracterul politic de uz intern a problematicii parasirii CSI. Refuzul anuntat al deputatilor majoritatii parlamentare de a vota o astfel de hotarire este, in opinia grupului de deputati liberali care a inaintat-o, o dovada a nesinceritatii partidului majoritar. Retragerea initiativei respective si repunerea ei spre examinare din nou pare sa devina un proces nonstop, menit sa evidentieze concluzia referitoare la esenta conjuncturista a Partidului Comunistilor (PC). in acest context, practic, nu exista dubii ca si participarea sefului statului la summit-ul informal al CSI din 21-22 iulie 2006 a urmarit, de asemenea, obiective cu potential de impact intern.
II. Care a fost scopul participarii Presedintelui Voronin la summit-ul informal de la Moscova?
in ultimii ani, de obicei, neparticiparea sefilor statelor membre la summit-urile CSI a devenit o modalitate de afisare a nemultumirilor fata de aceasta organizatie, in general, si fata de Rusia, care o domina, in special. Asa a procedat Presedintele Voronin in septembrie 2004, cind a refuzat sa participe la summit-ul de la Astana dupa ce acuzase pentru prima oara in public autoritatile Rusiei si Ucrainei pentru sustinerea regimului separatist din Transnistria. Asa au procedat in privinta recentului summit CSI presedintii Ucrainei, Georgiei si Armeniei. De presedintele Turkmenistanului nici nu merita sa se discute, dat fiind faptul ca anul trecut la summit-ul de la Kazani, presedintele Niazov a declarat ca tara sa se retrage din CSI, pastrindu-si statutul de observator in structura respectiva.
in acest context, Presedintele Voronin avea la fel de multe motive, daca nu mai multe, ca sa urmeze exemplele presedintilor Ucrainei si Georgiei si sa nu participe la summit-ul informal al CSI de la Moscova. Cu toate acestea, el a participat la summit, fiindca tribuna moscovita i s-a parut potrivita pentru a transmite niste mesaje de uz intern. intr-adevar, relatiile cu Rusia sint atit de proaste incit nu mai are sens sa fie accentuat acest lucru. Dimpotriva, din considerente de ordin electoral, se cerea a demonstra unei parti a electoratului traditional al PC ca se depun eforturi pentru a le imbunatati. Mai cu seama ca Presedintele Voronin promisese la sfirsitul lunii martie, dupa izbucnirea crizei vinurilor, ca se pregateste o intilnire cu Presedintele rus Vladimir Putin. Atunci, partea rusa a dezmintit pregatirea unei astfel de intilniri. in consecinta, un sir de formatiuni politice din RM si-au anuntat pretentia de a "confisca" o parte a electoratului PC cu simpatii pro-rusesti. Lucrurile devin cit se poate de clare daca luam in consideratie ca peste 3 luni urmeaza sa aiba loc alegerile Guvernatorului Gagauziei, unde la alegerile parlamentare din martie 2005 PC a pierdut mai mult de jumatate din simpatizanti in favoarea unor forte politice de orientare pro-ruseasca. Astfel, Presedintele Voronin si formatiunea sa au tot temeiul sa creada ca daca pierd la toamna alegerile in Gagauzia, atunci aceasta pierdere ar putea marca inceputul manifestarii efectului domino. in sfirsit, Presedintele Voronin a dorit sa profite de ocazia participarii la summit pentru a atenua efectul propagandei rusesti oficiale de defaimare a autoritatilor moldovenesti, adresindu-se direct auditoriului rusesc prin intermediul unuia dintre cele mai populare posturi de radio rusesti "Eho Moskvi", care reuseste, deocamdata, sa-si pastreze independenta editoriala. Trebuie mentionat faptul, ca dupa confuzia legata de nesemnarea "Memorandumului Kozak" in noiembrie 2003, Presedintele Voronin nu oboseste sa reitereze in mod periodic prin i! ntermedi ul unor mass-media rusesti unele si aceleasi lucruri: relatiile RM cu Rusia sufera din cauza suportului acordat pe catre Rusia regimului separatist din Transnistria, acesta fiind singurul lucru care ar submina "prietenia seculara dintre Rusia si Moldova".
Mai exista un lucru extrem de important care-l face pe Presedintele Voronin si partidul pe care-l conduce sa fie extrem de sensibil la comportamentul elitelor din Rusia si Rominia. Este vorba despre semnarea in 2004 a tratatului bilateral intre cele doua tari, document care a condamnat pactul Molotov-Ribbentrop. Presa de partid a criticat vehement acest tratat in octombrie 2004, si se pare ca autoritatile moldovenesti sunt extrem de suspicioase vazind in actiunile si declaratiei Moscovei, pe de o parte, si a Bucurestiului, pe de alta parte, aluzii la ceea ce tot in 2004 a fost expus in asa-zisul "Plan Belkovski". S-ar putea ca anume aceste suspiciuni sa-l faca pe Presedintele Voronin sa insiste asupra semnarii tratatelor bilateral si de frontiera cu Rominia, pe de o parte, si sa nu se grabeasca cu ruperea definitiva cu CSI-ul, pe de alta parte.
III. Propunerile de reformare a CSI si finalitatea summit-ului de la Moscova
Semnificatia summit-ului CSI de la Moscova este pur behaviorista. Astfel, Presedintele Vladimir Putin si-a etalat triumful dominatiei tarii sale in spatiul CSI. Nici nu putea exista vreo alta semnificatie a unei intruniri care a inceput intr-un restaurant si s-a terminat cu o cursa de cai. Etalarea comportamentului triumfalist al Rusiei se bazeaza pe factori care numai supravietuirea CSI n-o pot garanta:
- Rusia s-a tinut de cuvint si dupa summitul de la Kazani din august 2005 a monetizat relatiile cu statele CSI. Prin aceasta, Rusia face in continuare imposibila o integrare economica in cadrul Spatiului Economic Unic, nici vorba de intreg CSI. intr-adevar, despre ce fel de concurenta libera poate fi vorba in situatia cind agentii economici rusi procura agenti energetici la preturi de citeva ori mai joase decit agentii economici din alte state membri;
- CSI mai poate ramine atractiva doar pentru regimurile autoritare si dictatoriale, pentru a evita o izolare completa pe plan international si asigurarea, in acelasi timp, a securitatii in cadrul Acordului de Securitatea Colectiva sub auspiciile Rusiei;
- doar Kazahstanul, fiind relativ autosuficient din punct de vedere economic si dispunind de importante resurse energetice, se poate simti confortabil alaturi de Rusia in CSI. Celelalte state sint mentinute pe orbita CSI din considerente de dependenta economica sau in virtutea unor conflicte separatiste inspirate pentru a nu le permite parasirea acestei structuri.
Pretentiile Rusiei de a-si mentine dominatia in spatiul postsovietic sint realizate in regim de "crize dirijate" pentru statele care vor dori sa se desprinda. Pe de alta parte, pretentiile statelor GUAM de a-si articula interesele dependent de Rusia sint obstructionate. in general, orice pretentii de a articula interese ale statelor CSI necoordonate cu cele ale Rusiei sint etichetate drept politici anti-rusesti, dupa principiul – numai Rusia poate avea interese, toti ceilalti trebuie sa se conformeze acestora. Din aceasta perspectiva, recenta reformare a GUAM, dezvoltarea Comunitatii Optiunii Democratice in bazinele Marii Baltice si Marii Negre etc. au intimpinat si vor intimpina mari dificultati. Ca urmare, Georgia este la limita izbucnirii unui razboi cu Rusia. Ucraina trece printr-o criza politica interna fara precedent, alimentata de pericolul divizarii tarii de forte sustinute in mod fatis de Rusia. Deci, nu e de mirare ca presedintilor acestor state nu le arde de a participa la un summit CSI, care sa le accentueze vulnerabilitatea in fata gazdei. in acelasi timp, singura tara membra a GUAM care este tratata cu o anumita consideratie de catre Rusia este Azerbaijan. Motivul este ca tara respectiva poseda resurse proprii de hidrocarburi si mai poate servi drept coridor de alternativa pentru exportul de hidrocarburi din Asia Centrala. Ca element cheie a GUAM, Azerbajianul poate fi "sedus" sa se departeze de aceasta structura prin schimbarea atitudinii Rusiei fata de conflictul separatist din Karabahul de Munte. Anume acest lucru il face Rusia, schimbindu-si comportamentul in cadrul Grupului de Minsk al OSCE pentru solutionarea conflictului din Karabah. De asemenea, merita mentionat faptul ca Karabahul de Munte nu a fost primit in asa-zisa comunitate interstatala constituita la 14 iunie anul curent la Suhumi de catre regimurile separatiste din Abhazia, Osetia de Sud si Transnistria. Probabil din aceasta cauza s-a "imbolnavit" Presedintele Armeniei, Robert Kociarean, motivindu-si neparticiparea la recent! ul summi t de la Moscova.
Este evident ca o structura care este considerata drept instrument de "divort civilizat" de catre Presedintele Rusiei nu poate in principiu avea sorti de izbinda in privinta unei reformari reciproc avantajoasa. Ultimele evolutii demonstreaza ca in procesul de "divort civilizat", posesorul "haremului" constituit din republicile surori, tinde totusi sa le mentina cu orice pret, ori sa le lase sa plece cit mai jefuite si dezonorate.
in aceste conditii, Presedintele kazah, Nursultan Nazarbaiev, tara caruia prezideaza in CSI, vine cu ideea reformarii CSI, identificind 5 domenii fundamentale, care ar trebui in opinia sa sa permita o functionare impecabila, bazata pe adoptarea deciziilor consensule in cadrul acestei organizatii: politica migrationala, transportul, educatia, lupta impotriva terorismului si problemele umanitare.
in mod curios, domeniile respective reprezinta exact ceea ce o intereseaza pe Rusia: 1) o politica migrationala in cadrul CSI s-ar corela foarte bine cu noua strategie de readucere in Rusia a "conationalilor", tintind in solutionarea crizei demografice din aceasta tara prin atragerea, in primul rind, a fortei de munca in regiunile depopulate, evident a persoanelor de virsta reproductiva; 2) transportul este de mare actualitate pentru Rusia, dar mai ales transportul hidrocarburilor, care sta la baza strategiei energetice a Rusiei. Fara transportarea hidrocarburilor din Asia Centrala prin teritoriul sau, dar mai ales, fara monopolizarea cailor de transportare, Rusia nu poate pretinde serios sa devina o supraputere energetica; 3) problemele educatiei sint privite de Rusia prin prisma conceptiei care pretinde ca "dominatia Rusiei se extinde pina acolo unde se intinde dominatia limbii ruse", lucru demonstrat recent in Ucraina; 4) lupta cu terorismul este importanta pentru Rusia prin prisma noilor norme legale ale acestei tari, care permit operatiuni militare impotriva eventualilor teroristi peste hotare, inclusiv in spatiul CSI; 5) problemele umanitare sint interesante pentru Rusia mai cu seama prin prisma suportului veteranilor celui de la doilea razboi mondial, care locuiesc pe teritoriile statelor CSI.
in sfirsit, Rusia mai vrea ca statele CSI sa promoveze o politica externa coordonata. Fara indoiala, autoritatile rusesti merita tot respectul pentru ca sunt determinate sa-si apere interesele, dar care este interesul altor state CSI de a se conforma acestor interese in detrimentul propriilor interese ?
IV. Integrarea europeana a Republicii Moldova nu are alternativa
Discutiile despre o posibila reorientare a politicii externe a Republicii Moldova spre est, in legatura cu esecul votarii in Parlament a unei hotariri de parasire a CSI si participarea sefului statului la recentul summit CSI de la Moscova nu rezista celei mai elementare analize:
- CSI nu mai poate oferi nimic Republicii Moldova. Relatiile intre tarile membre sint monetizate, conflictele separatiste din acest spatiu sint inspirate si mentinute fara a putea fi rezolvate, litigiile comerciale nu pot fi solutionate (mai ales ca in luna mai Presedintele RM a propus denuntarea Acordului privind statutul Tribunalului Economic al Comunitatii Statelor Independente) etc.;
- Moscova niciodata nu a crezut lacrimilor, iar noile elite rusesti nu mai au nici sentimentele vechilor elite de a trata deosebit fostele "republici sovietice surori". Totul este bazat doar pe pragmatism gol. Partidul Comunistilor din Moldova in mod special nu poate pretinde la un tratament "fratesc" din partea elitelor rusesti, cind Partidul Comunist din Rusia, condus de Ghenadii Ziuganov, este discriminat si umilit de catre propaganda Kremlinului;
- Conducerea de virf a Republicii Moldova are putine sanse de a redobindi buna dispozitie fata de ele din partea Presedintelui rus Vladimir Putin. Mai cu seama ca autoritatile ruse nu obosesc sa sublinieze ca anume Presedintele Voronin poarta intreaga responsabilitatea pentru deteriorarea relatiilor moldo-ruse, in special dupa ce a refuzat sa semneze Memorandumul Kozak. Drept dovada serveste si recenta luare de cuvint a reprezentantului Rusiei la Consiliul Permanent al OSCE de la Viena, Alexei Borodavkin, care a motivat sustinerea din partea Rusiei a preconizatului referendum din Transnistria anume prin nesemnarea Memorandumului Kozak de catre Presedintele Voronin. Autoritatile moldovenesti trebuie sa ia in consideratie cu maxima seriozitate declaratiile Presedintelui Putin, chiar daca acestea sint facute cu o nonsalanta dezarmanta cum a fost, spre exemplu, in cazul interviului cu Larry King, cind raspunzind la intrebarea ce s-a intimplat cu submarina "Kursk" a afirmat lejer – "s-a scufundat". Nu trebuie sa se uite ca acest comportament a trezit revolta guvernatorului regiunii a carei nume il purta submarina scufundata, Alexandr Rutkoi, afirmatia iresponsabila a comandantului suprem facindu-l sa se deplaseze la Severodvinsk pentru a propune serviciile si ajutorul din partea regiunii in vederea redresarii situatiei create de tragedia scufundarii submarinei. Acest lucru nu i-a fost iertat lui Rutkoi, care ulterior a fost umilit in diferite moduri. in special, din 2000 pina in prezent Rutkoi a fost eliminat din trei campanii electorale in care s-a angajat pentru a fi ales in organele regiunii Kursk sau in Duma de Stat, pe motiv ca ar fi incalcat regulile agitatiei electorale sau ar fi omis din propriul CV mentiunea ca este profesor. Astfel, declaratiile facute chiar si din neatentie de catre Presedintele Putin pot avea consecinte mult mai periculoase decit "impuscatura neatenta la vinatoare" a vice-Presedintelui american, Dick Chaney, care a afirmat in summitul de la Vilnus ca Rusia se amesteca in treburi! le inter ne ale tarilor CSI;
- Pentru a se convinge de seriozitatea celor de mai sus e suficient ca autoritatile moldovenesti sa stabileasca cine coordoneaza si finanteaza organizatii precum "Patria-Moldova", Congresul de alternativa al gagauzilor din Moldova, Proriv etc., si in ce scopuri se fac aceste lucruri;
- in sfirsit, un lucru demult vehiculat, daca PC care detine guvernarea este cu adevarat un partid doctrinar si pledeaza pentru realizarea valorilor socialiste, atunci liderii si membrii lui trebuie sa-si raspunda sincer siesi la intrebarea – in ce areal geografic proxim sint dezvoltate principiile socialiste, statele sociale si unde domina capitalismul corporatist si oligarhic ? Un raspuns onest la ultima intrebarea ar trebui sa determine vectorul politicii externe al Republici Moldova fara putinta de tagada – integrarea europeana a Republicii Moldova nu poate avea alternativa.
V. Concluzii
Prioritatea Republicii Moldova pe termen scurt este, asa cum o spun si autoritatile moldovenesti, implementarea cu succes a Planului de Actiuni UE-RM. Prioritatea pe termen mediu trebuie sa fie legata de Procesul de Cooperare in Europa de Sud Est, inclusiv si mai ales prin aderarea la CEFTA. Prioritatea pe termen lung ar trebui sa fie aderarea la UE in acelasi val de extindere cu tarile Balcanilor de Vest. De aceea, cooperarea in cadrul CEFTA ar trebui sa fie de asa natura ca separarea Republicii Moldova de Balcanii de Vest sa para imposibila si absurda. Pentru aceasta, Republica Moldova trebuie sa aiba o politica interna adecvata standardelor UE, lucru pe care l-a mentionat recent Presedintele APCE, atunci cind s-a aflat in vizita in Republica Moldova, si pe care nu obosesc sa-l repete si alti demnitari europeni. in aceste eventuale circumstante, o buna politica externa nu ar fi decit o continuare a unei bune politici interne. Totusi, pentru a stabili clar prioritatile tarii si pentru a evita speculatiile pe marginea orientarii strategice a Republicii Moldova, Parlamentul tarii trebuie sa dezbata si adopte cit mai repede noile conceptii ale politicii externe si a securitatii nationale. // Adept
