Toleranţa: În Irlanda, toleranţa merge mână-n mână cu amabilitatea. Fie că ești în stradă, în magazin sau ai intrat într-o instituţie publică, irlandezul nu va refuza să-ţi ofere un ajutor sau informaţiile de care ai nevoie. Iar dacă nu este de competenţa sa, își va cere scuze și foarte amical îţi va ura succes sau o zi bună. Nu vor discuta ei nici dacă pornești tema discriminării (de orice gen) sau a rasismului.
Zâmbetul: Când am venit la Dublin, am fost surprinsă să văd că oamenii găsesc timp să-ţi zâmbească cu sau fără motiv. De la început îmi părea straniu că un străin îţi oferă un zâmbet ca în loc de „Salut!”. Și uneori mă gândesc că pot fi prea critică atunci când compar moldovenii cu irlandezii, deoarece au vieţi diferite. Dar, totuși, nici într-o ţară încă nu a fost impozitat zâmbetul, inclusiv în Moldova.
Timpul liber și sportul: Irlandezii își petrec foarte diversificat timpul liber, dar sportul rămâne a fi cel mai preferat de toţi. Copiii încă de la școală merg la fotbal, rugby (sport naţional), la ore de înot sau de dans. Pe străzile orașului mereu vezi pe cineva alergând. Unii pentru a-și menţine forma fizică, alţii pentru că așa le place. Dar cel mai important este că mereu găsesc timp și voinţă pentru aceasta.
Lectura: În Irlanda se citește nu doar în timpul liber de după serviciu, dar și în acele câteva minute când se bea cafeaua. Nu se rușinează să lectureze un roman sau să deschidă ziarul „cel mare” atunci când se află în autobus. Magazine de cărţi găsești la orice colţ, uneori chiar posibil să fie coadă la casă. Lectura este un fel de a fi al irlandezilor. În fiecare casă există o bibliotecă personală, oricât de mică, iar lectura se face din propria iniţiativă, nu ca urmare a programului școlar/universitar.
Îmbrăcămintea și importanţa ei: În Irlanda îmbrăcămintea nu este un indicator de bunăstare. Ei pot avea conturi de milioane în bancă, mașini scumpe, dar să poarte o pereche de pantaloni ani la rând. Nu vei vedea doi oameni îmbrăcaţi la fel, dar nici patosul asortării cu tot felul de accesorii și culori. În orice instituţie publică sau de stat vei fi întâmpinat cu un zâmbet însoţit de „Hi, how are you?”, fără ca cineva să se uite chiorâș la faptul că porţi ghete murdare sau o cămașa necălcată.
Transportul public: În Dublin există trei tipuri de transport public – autobuz (sunt toate la fel și cu două niveluri), Luas (tramvai) și Dart (tren). Plata pentru călătorie se efectuează doar în monede sau printr-un card special pe care poţi pune bani din timp. La fiecare staţie de Luas sunt aparate speciale unde îţi procuri singur biletul. La autobus se plătește șoferului, dar nu îi dai monedele în mână – le pui într-o boxă și șoferul tastează niște butoane, eliberându-ţi tichetul. Niciodată nu se face coadă la transportul public, pentru că este un sistem bine gândit, în avantajul călătorilor.
Barurile și restaurantele: Amenajarea localurilor este cu totul deosebită. Se pune accent pe păstrarea „naţionalului” și orice obiect e cu atât mai valoros, cu cât e mai vechi. Scaune moi vei găsi în puţine localuri. Mesele sunt atât de aproape unele de altele, încât poţi auzi ce vorbește vecinul, dar pentru ei important e că s-au întâlnit cu prietenii. Majoritatea dintre vizitatorii localurilor sunt persoane mature, pentru care acesta este un mod de relaxare, dar și de a lega prietenii noi și de a comunica.
Activismul bătrânilor: Bătrâneţea nu este o sentinţă în Irlanda, iar cei care au ajuns la vârsta de pensionare nu „așteaptă moartea”, ci încep o nouă viaţă. Se implică în diferite activităţi sau călătoresc. Durata de viaţă depășește 90 de ani. La 80-90 de ani și femeile, și bărbaţii conduc mașina, merg la cumpărături sau joacă golf. Statul are grijă de bătrânii săi, asigurându-le o pensie care îi scapă de grija „zilei de mâine”, dar nici bătrânii nu se rușinează de anii lor, ci savurează clipa.
Magazinele de caritate: Potrivit unei evaluări făcute în baza indicatorilor ONU, Irlanda este prima, printre ţările lumii, în ceea ce privește contribuţiile aduse umanităţii și planetei. Poporul irlandez este foarte preocupat de casele de copii și azilurile pentru invalizi. Există magazine de caritate care vând lucruri colectate de la cetăţeni, iar banii adunaţi se duc la case de copii sau în fonduri cu scop caritabil.
Taxele și beneficiile lor: În Irlanda, fiecare angajat plătește taxe! Modalitatea de taxare a salariaţilor este diferită de alte ţări, în funcţie de locul de muncă: la stat, în sectorul privat sau ca independent. Banii din taxele acumulate se plătesc cetăţenilor care nu lucrează, mamelor cu copii, pensionarilor. Este un circuit prin care fiecare cetăţean este asigurat cu bani pentru a trăi mai bine. Iar plătitorul de impozite știe cu tărie că într-o zi, când nu va mai lucra ori se va pensiona, statul îl va susţine.
Zece lucruri din Estonia care pot inspira Moldova
Victor Guzun, Ambasadorul ţării noastre la Tallinn:
Planificarea timpului: Prietenii mei estonieni le reușesc pe toate pentru că sunt foarte bine organizaţi. Orice întrevedere poate fi considerată bătută în cuie, chiar dacă până la ea a mai rămas o lună.
Prietenii mei sunt prietenii tăi: Nu este ușor să-ţi faci prieteni estonieni. Însă acceptarea unei prietenii înseamnă pentru ei implicare plenară, ajutor, dezvoltare împreună și stabilirea relaţiilor cu cercul lui de prieteni.
Imnul de Stat: Asist la foarte multe evenimente în cadrul cărora se intonează Imnul de Stat al Estoniei. Este mai degrabă o excepţie să observi în aceste cazuri un estonian care nu va intona și el imnul, indiferent dacă este politician, fotograf la eveniment sau chelner.
e-Prescripţia și e-Banking-
ul: Toate reţetele medicale se eliberează electronic. Medicul va face prescripţia în sistemul electronic specializat, iar pacientul, folosind buletinul de identitate, va obţine medicamentele de care are nevoie în farmacie. Majoritatea operaţiunilor financiare în Estonia sunt online. Calculatoarele nu iau mită, nu te obligă să stai în rânduri, au o memorie a operaţiunilor perfectă, operaţiunile pot fi făcute din orice colţ al lumii în timp real.
Dezvoltarea regională: Indiferent de zona geografică, în Estonia vei simţi tendinţa de a dezvolta aceleași standarde de viaţă cotidiană – infrastructură, educaţie, ocrotirea sănătăţii, timp liber.
Sportul: Estonienii sunt o naţiune de sportivi. De facto, toţi prietenii mei din Estonia fac sport, sunt parte a unor colective sportive sau promovează sportul. Respectiv, fiecare municipalitate se străduiește să construiască mai multe edificii sportive, piste de alergare sau schi, bazine, să organizeze evenimente sportive.
Votul electronic: Estonienii pot vota la alegerile parlamentare sau locale în mod electronic, folosind același buletin de identitate. Din orice colţ al lumii, de la oricare calculator conectat la internet sau prin intermediul telefonului lor.
Inventivitatea și iniţiativa: Inventivitatea și iniţiativa sunt considerate adevărate virtuţi. Estonia este o ţară a start-up-urilor, a lipsei fricii de eșecuri, a căutărilor celor mai bune soluţii. Aceste virtuţi și încercări se transformă în proiecte inovatoare de talie globală: Skype (comunicare online), GrabCAD (soluţii de inginerie mecanică), VKG (lider în industria uleiurilor de șist).
Coerenţa acţiunilor: Estonienii sunt extrem de coerenţi în acţiunile lor – de la protejarea cu stricteţe a patrimoniului naţional până la organizarea activităţilor casnice. Orice acţiune are o istorie a apariţiei, o agendă de implementare de moment și un plan de acţiuni pentru viitor.
Cântecul: Estonienii au ridicat cântecul la nivel de cult naţional. Când au recăpătat independenţa, au făcut un lanţ viu cu peste două milioane de participanţi din Estonia, Letonia, Lituania și au cântat. O dată la cinci ani organizează unul dintre cele mai mari festivaluri de cântec din lume, cu zeci de mii de soliști sub aceeași baghetă a dirijorului. Este un adevărat liant pentru acest popor.
Această publicaţie este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin Asociaţiei Presei Independente (API) şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau Guvernului SUA.
