În ajun de Coming Out Day Fest, care vine anul ăsta cu un festival de film, expoziții și evenimente culturale care de care mai faine, am întrebat cinci oameni din comunitatea LGBT+ care sunt operele de artă care i-au marcat sau chiar le-au schimbat viața.
Franz, artizan de bijuterii handmade:
Simțindu-mă aproximativ mereu victimă, la 16 ani am găsit foarte mult sens în valorile pe care le purta romanul „Micul Prinț” de Antoine de Saint-Exupéry. Bunătate, onestitate, atașament și multă iubire pentru ceea ce îl înconjoară. Din dorința de a produce o schimbare în relația față de sine și cei/cele din jur, a fost să fie primul și, deocamdată, unicul desen de pe corpul meu. De 3 ani îmi amintește periodic că îți poți umple sufletul cu esență ce aduce beneficii, nu doar cu tristețe și frică internalizată.
Paula Cerescu, coordonatoarea Programului de dezvoltare comunitară LGBT+ :
Plimbându-mă pe una din străzile Parisului, mi-a captat atenția portretul unei femei pe o clădire. Am văzut că e Iulia Petriceicu-Hașdeu cea care a trăit în acea casă. Știam doar că a fost fiica lui Bogdan Petriceicu-Hașdeu, fapt de care ea a încercat să fugă, voind să fie cunoscută ca poetă și scriitoare separată. Primele poezii citite, „La ce cugetai?” și „La ce bun?”, m-au făcut să înțeleg ca sunt poezii de dragoste adresate femeilor. Aceasta descoperire m-a inspirat să sondez mai mult in biografia ei. Pentru prima oară am reflectat despre cât de transparent sunt scrise biografiile figurilor istorice, în special ale femeilor, și cât de mult sunt trecute prin filtrul patriarhal. Câte asemenea povești, inclusiv din istoria Moldovei și României, sunt ascunse sau cenzurate? Poeziile Iuliei Hașdeu m-au inspirat să dezvălui aceste istorii.
Peretele casei unde a locuit Iulia Hașdeu și una din poeziile poetei
Leo Zbancă, regizor, scenarist, coordonator de program
Arta a fost o parte din viața mea mulți ani înainte să devin artist. Din păcate, nu știu numele primului film care m-a împins în brațele cinematografiei, dar după aceea au fost mii de filme. Unele dintre ele m-au influențat ca regizor de film și altele ca activist.
Unul dintre filmele care mi-a schimbat viața, care mi-a dezvăluit într-adevăr luptele interioare legate de identitatea de gen a fost „The Danish Girl” (Daneza). Urmărind povestea tragică și eliberatoare a lui Lily, mi-am dat seama că mă simt la fel. Am putut să îi înțeleg sentimentele și, prin aceasta, să le înțeleg pe ale mele. Am făcut cel mai mare pas din viața mea – am devenit eu însumi. Am făcut tranziția socială ca persoană transgen.
Anastasiia Danilova, activistă:
Am avut norocul ca părinții mei, din fragedă copilărie, să mă ia cu ei în vizite prin muzee și să cumpere periodic literatură despre artă. Mi-a plăcut dintotdeauna impresionismul și post-impresionismul. M-am îndrăgostit de „Noaptea înstelată” a lui Vincent van Gogh înainte ca ea să fie printată peste tot, pe tot felul de obiecte și chiar pe adidași. Când am văzut această pictură cu propriii ochi la MoMA (n.red: Muzeul de Artă Modernă din New York), nu mi-am putut opri lacrimile. Această operă de artă monumentală m-a atins încă din copilărie, când am văzut-o pe o ilustrată, și apoi în tinerețe, când am putut-o vedea pe viu.
Pavel Ermacov, actor:
Filmul meu preferat e „Manifesto” cu Cate Blanchett în rol principal, regizat de Julian Rosefeldt. E unul dintre cele mai ciudate și, în același timp, inspiraționale filme dintre toate pe care le-am văzut. De fiecare dată când îl revăd găsesc idei noi, iar trecerea în revistă a manifestelor mă înspăimântă, mă ajută să înțeleg că totul vine ca un răspuns social, cultural și chiar economic la evenimentele care se întâmplă.
Coming Out Day Fest 2023 are loc între 6-11 octombrie la Chișinău și celebrează ieșirea din dulap prin evenimente culturale și artistice cât se poate de queer. Seria de evenimente debutează cu Festivalul de Film LGBT+, care vine cu proiecții de filme și discuții în primele trei zile de fest.
Pe 6 octombrie are loc expoziția foto „Bărbații Sovietici”, un proiect realizat de Vadim Tristan, cu portrete din perioada sovietică. Organizatorii au pregătit și o expoziție de pictură care debutează luni, pe 9 octombrie, și cuprinde picturi create de membrii comunității LGBT+.
Ești așteptat/ă la târgul de articole hand-made și lecțiile publice care vor avea loc în zilele de weekend. Iar pe 11 octombrie, în ultima zi de festival, organizatorii o au ca invitată pe scriitoarea Alex Zorilă, care vine în Moldova pentru a-și prezenta cartea „Spații Aparte”.
