„Mama mea a îmbătrânit și găluce nu a mai știut a face.” Varvara Nenița gătește sarmale ca la romi 

Varvara Nenița-Duminică are 62 de ani și este mediatoare comunitară în satul Chetrosu din raionul Drochia. A învățat la universitatea din Bălți ca psiho-pedagog, iar pe parcursul vieții a lucrat în sistemul de educație din Drochia. Într-un moment de cotitură al vieții, unde trebuia să aleagă între sănătate și muncă, femeia a ales prima. Însă nu a rezistat mult timp fără să fie în serviciul public, devenind mediatoare comunitară, dar și prima femeie romă care a ajuns în funcția de consilieră locală în Republica Moldova. 

Varvara a chemat-o pe nepoata ei, Rodica Nenița, să o ajute la sarmale. Femeia spune că a învățat să facă acest fel de mâncare după ce s-a măritat, de una singură, pentru că „mama mea a îmbătrânit și găluce nu a mai știut a face”. Dar astăzi are nevoie de susținere, pentru că nu mai are puterea din tinerețe.

„Am obținut singură” 

Cât pregătește ingredientele pentru sarmale, Varvara povestește despre viața ei. Pentru ea, rolul cel mai frumos este cel de mamă. Nu a reușit să nască copiii ei, însă a înfiat un băiat care l-a crescut, l-a învățat și astăzi e în lumea mare cu cei doi copii ai lui. Dar spune că e foarte important ca „o femeie să aibă o profesie. Femeia trebuie să fie la nivel cu bărbatul”, spune Varvara. Are un centru de instruire și educare pentru tineret și spune că fetele nu ar trebui să se căsătorească devreme. „Să le dea voie copiilor să aibă copilărie și adolescență. Fata să poată deveni o personalitate, să fie activă, să se implice în comunitate și în politică”, adaugă ea. 

De exemplu, Varvara este mândră că tot ce are astăzi a obținut de una singură. „Nu-mi place să depind de cineva. Nu am așteptat bani de la soț. Mereu mi-am făcut de una singură.”

Din 2013 lucrează ca mediatoare în Chetrosu, Drochia. Și este mândră că a reușit să facă ceva pentru comunitate, nu doar pentru ea. Pentru că știe cum să adune lumea în jurul ei, a reușit să implementeze mai multe proiecte sociale în localitatea de baștină. „Vreau ca romii să fie ca toți oamenii. Asta ar însemna să nu fie discriminați, marginalizați și să nu fie luați în derâdere”, concluzionează Varvara.  

Secretul sarmalelor 

Varvara spune că un ingredient special pentru sarmalele ca la romi este carnea de curcan, care îi dă un gust deosebit. Așa că a întins pe masă carne de curcan și câteva bucăți de carne slăbuță de porc – în total, 1,5 kg. Pregătește din timp un pahar de orez, morcov, ceapă, pastă de roșii. 

Cele două femei încep să curețe legumele. Varvara curăță aproape un kilogram de ceapă, pentru că ceapa se combină bine cu celelalte ingrediente, spune ea. Morcovul îl dă prin răzătoare. Toate legumele ajung într-o tigaie să „se olojască”, așa cum spune Varvara, adică să nu se prăjească, ci să se călească ușor, cu puțină pastă de tomate. Tot acolo se adaugă carnea tăiată bucățele și se amestecă ușor. 

Între timp, cele două femei opăresc frunze de varză proaspătă și viță-de-vie. Le lasă la răcit. 

Ulterior, conținutul tigăii se toarnă într-un vas la care se adaugă un pahar mare de orez și două ouă crude. „Ouăle lipesc”, explică Varvara. 

Rodica aranjează câteva frunze de varză pe fundul ceaunului, adaugă frunze de dafin și un șold de curcan, sub supravegherea atentă a Varvarei. 

Apoi, Varvara ia o frunză în palmă și cu cealaltă mână pune câte o lingură de umplutură pe ea și o împletește ușor. Sarmaua e cât un ou de găină sau chiar mai mare. O pune atent în ceaun și începe alta. În zece minute, cele două femei umplu ceaunul. Deasupra pun frunze de varză.  

„Dacă varza sarmalelor nu este murată, se adaugă puțin borș în ceaun. Dacă varza e murată, nu este nevoie”, explică Varvara. Peste sarmale toarnă apă cât să acopere sarmalele și se pun pe plită la foc mic pentru o oră. După asta, Varvara zice că trebuie puse în cuptor pentru încă o oră sau până sunt gata. 

Se servesc cu smântână. 


Acest material este produs de Moldova.org, cu sprijinul financiar al INTERSOS Moldova, în cadrul proiectului „Acordarea asistenței în protecția refugiaților din Ucraina în Republica Moldova, prin intermediul echipelor mobile de protecție și susținere a autorităților locale”, finanțat de Uniunea Europeană, cu scopul de a crește gradul de conștientizare despre comunitatea de romi refugiați și locali care se află în Republica Moldova și de a promova înțelegerea și incluziunea membrilor acestora în societate. Conținutul nu reflectă opiniile donatorului sau ale INTERSOS Moldova.

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.