De Angelina Olaru
Introducerea vizei pentru cetăţenii români din România care vor să călătorească în RM a condus la crearea unui zid chinezesc dintre cele două state. Întrebarea „câţi români au intrat în Moldova după 7 aprilie?” rămâne în suspans, deoarece atât Chişinăul oficial, cât şi Bucureştiul evită să vorbească la acest subiect. Iar mica noastră investigaţie s-a soldat cu o aventură şi un joc de-a telefonul stricat.
Conform noilor prevederi, cetăţenii români care doresc să vină în RM au nevoie de invitaţii din partea cetăţenilor moldoveni, eliberate de Biroul Migraţie şi Azil al MAI, pentru a fi prezentate ulterior doar la Secţia consulară a Ambasadei RM la Bucureşti. Apoi, termenul de perfectare a vizei este de cinci zile lucrătoare.
Întrebat câte cereri de acest fel au fost depuse până în prezent, Veaceslav Bânzari, directorul Biroului Migraţie şi Azil al MAI, ne-a declarat că legea nu-l obligă să ne ofere „la solicitare” asemenea informaţii şi ne-a sugerat să facem un demers oficial – care poate fi satisfăcut timp de 30 de zile calendaristice – ori să ne adresăm Serviciului de presă al MAI. Totuşi, un responsabil al Biroului ne-a spus că, zilnic, instituţia este asaltată de numeroşi solicitanţi ai invitaţiilor de obţinere a vizelor şi administraţia a fost nevoită să ofere un oficiu mai spaţios în acest scop. Ala Meleca, şefa Serviciului de presă al MAI, ne-a răspuns neputincioasă că nicio zi nu i-a ajuns să afle câţi români au obţinut invitaţii de obţinere a vizelor timp de două săptămâni.
Telefonul Consulatului RM de la Bucureşti, deşi e afişat pe site-ul oficial al Ambasadei RM, sună de parcă ai suna… în cosmos. Un reprezentant al ambasadei a pus problema în cârca Departamentului afaceri consulare al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Nici acolo, însă, jurnaliştii cu asemenea demersuri nu sunt bineveniţi. Dorina Roman, responsabilă de relaţiile cu presa a ministerului în cauză, nu a scos informaţiile de sub capac. Şi Consulatul Român tace în ceea ce priveşte accesul propriilor cetăţeni după zidul chinezo-moldovenesc.
Adio, tovarăşi!
De fapt, introducerea vizelor pentru cetăţenii români este o problemă de ordin economic, ne sugerează mai mulţi experţi. România este cel mai mare partener comercial al RM, în 2008 a depăşit Rusia pentru prima oară semnificativ. Balanţa de plăţi comerciale cu România este favorabilă RM. În aceste condiţii, autorităţile comuniste au început să se teamă de impactul economic românesc tot mai pronunţat, ce ar putea conduce la o blocare atât pentru corupţii de la conducere, dar şi pentru ruşi. Aşa cum cineva a prevăzut scenariul devastărilor din 7 aprilie, s-a dorit şi introducerea vizelor pentru cetăţenii români şi, deci, blocarea relaţiilor economice şi celor diplomatice dintre cele două state. Au şi fost contramandate festivalurile de Film Documentar „Cronograf” şi cel al Filmului Românesc. Iar dacă nu se va sparge zidul chinezo-moldovenesc, va fi paralizată şi dezvoltarea celor trei euroregiuni de la graniţa moldo-română – „Dunărea de Jos”, „Prutul de Sus” şi „Siret-Prut-Nistru”. Se vor pierde mari posibilităţi de colaborare transfrontalieră şi accesul la fonduri substanţiale europene pentru săracele raioane basarabene, aruncate din nou în prăpastia sărăciei fără soluţii de schimbare.
Până şi influentul om de afaceri român Dinu Patriciu, care foarte rar scrie în presă, a lansat un semnal de alarmă în privinţa situaţiei economice a RM, a „locului condus de bandiţi sub brand comunist”. „Moldova este victima cinismului politic desăvârşit: cetăţeni, sunteţi liberi economic, dar marile afaceri le facem noi. Mafia confiscă economia prin instrumente politice. Nu vă băgaţi în politică, aveţi doar libertatea de-a ne alege”, scrie Dinu Patriciu. Oricum, el ne face să fim optimişti: „Cifrele dovedesc totuşi că integrarea economică naturală există. Ea îi va zbura de la putere pe comunişti în ciuda spuselor lui Voronin: „Vom rezista până la capăt, aşa cum Cuba rezistă prădătorilor imperialişti”. Soluţia pentru Moldova este economică şi, din fericire, nu are întoarcere. Adio, tovarăşi!”.
