La 1 iulie Lituania a preluat de la Irlanda preşedintia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pe o durată de 6 luni. În această perioadă la Vilnius va avea loc Summitul Parteneriatului Estic, eveniment important, în cadrul căruia urmează să fie parafat Acordul de Asociere RM – UE. Ambasadorul Extraordianr şi Plenipotenţiar al Repubicii Lituania în Republica Moldova Violeta MOTULAITE se referă la unele repere ale cooperării bilaterale.
Doamnă ambasador, în presa lituaniană se menţionează că Parteneriatul Estic va beneficia de o mare atenţie din partea preşedinţiei Lituaniei la UE, care se va desfăşura în semestrul doi al anului în curs. Care sunt reperele enunţate de diplomaţia de la Vilnius?
Parteneriatul Estic, ca o prioritate a preşedinţiei lituaniene a Consiliului UE este firească, dat fiind faptul că Lituania este interesată ca în regiune să fie stabilitate, ca ţările vecine să întărească securitatea, să se dezvolte pe plan economic şi să urmeze parcursul european pentru a ajunge la valorile europene. În primul rînd, vrem să menţinem atenţia UE în direcţia ţărilor din Parteneriatul Estic. De asemenea, dorim să aprofundăm, să intensificăm dialogul pe dimensiunea regională. Ca acest instrumentariu al UE să fie cât mai eficient. Pe de altă parte, ne propunem să menţinem entuziasmul partenerilor noştri din Parteneriatul Estic în procesul de integrare, speranţa că această platformă de colaborare le poate aduce multaşteptatele rezultate, dar şi stabilitate în sistemele politic şi economic.
După cum se ştie, la 28 noiembrie la Vilnius va avea loc al 3-lea Summit al Parteriatului Estic, în cadrul căruia este stabilit ca să se facă bilanţul celor realizate în cadrul acestui instrument, în politică şi în economie. De asemenea, se va stabili cum a decurs dialogul, negocierile pentru liberalizarea regimului de vize. Planificăm elaborarea noilor strategii de cooperare pentru anii 2014-2015. Împreună cu Summitul vor avea loc şi unele reuniuni mixte. La sfârşitul lunii septembrie va avea loc a 3-a conferinţă a reprezentanţilor administraţiei publice locale din Parteneriatul Estic. La începutul lunii octombrie se va desfăşura Forumul Societăţii Civile. Pentru prima oară această reuniune va avea loc într-o ţară a Pareteneriatului Estic şi anume în Republica Moldova. La sfârşitul lunii octombrie va fi organizat Forumul tinerilor. Concomitent cu Summitul, la Vilnius va avea loc şi o reuniune a oamenilor de afaceri şi o conferinţă a Societăţii Civile, menite să atragă în ţările PE investiţii şi donatori.
Pe parcursul preşedinţiei UE, Lituania planifică să intensifice colaborarea sectorială cu cele 6 ţări incluse în această platformă de cooperare şi anume 3 întruniri ale miniştrilor din PE şi UE, miniştrii Transportului,de Interne şi Justiţiei. Ne vom strădui să fim intermediari corecţi în dialog şi cooperare a UE cu partenerii săi estici.
Încă din anul trecut Summitul de la Vilnius era enunţat în diverse declaraţii ale oficialilor europeni şi moldoveni, deoarece se planifica semnarea Acordulului de Asociere RM – UE. Cum se vede această perspectivă din capitala lituaniană?
Desigur, Lituania îşi doreşte şi este interesată ca Summitul de la Vilnius să fie unul rezultativ. Cu toate că suntem şi realişti. Există aspecte tehnice şi juridice, care nu pot fi evitate, acestea necesitând timp. Consider că un rezultat al dialogului RM cu UE, precum şi al Summitului ar fi fixarea încheierii negocierilor Acordului de Asociere, precum şi a Acordului de Liber Schimb, Cuprinzător şi Aprofundat, dar şi finalizarea Planului de Acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize.
Lituania este un exemplu, un model pentru procesul de integrare europeană. Am avut același punct de plecare, după prăbușirea Uniunii Sovietice. Lituania a avansat foarte bine, mai bine decât a făcut-o, până acum, ţara noastră. Rămâne viabil pentru Republica Moldova exemplul lituanian de negocieri în procesul de integrare europeană, având în vedere că de la aderarea Lituaniei, s-a schimbat mult în decorul Uniunii Europene, în strategia spaţiului comunitar?
Aveţi dreptate, UE se dezvoltă, se schimbă şi legislaţia europeană, precum şi numărul ţărilor membre. 10 ani în urmă Lituania a parcrus un drum al reformelor similar cu cel pe care îl parcurge acum Republica Moldova. Consider că putem să ajutăm ţara Dumneavoastră nu numai cu sfaturi teoretice, dar să împărtăşim şi din experienţă, din lecţiile învăţate de Lituania în parcursul său european. În contextul cooperării bilaterale, pe dimensiunea integerării europene amintesc că în anul 2010 a fost creată o comisie interguvernamntală în cadrul căreia se discută acţiuni concrete ale schimbului de experienţă.
Să ne referim şi la cooperarea bilaterală lituaniano-moldavă, care pe dimensiunea politică este una foarte bună, armonioasă şi consecventă. Dar cum evoluează colaborarea în contextul comercial-economic, deoarece se ştie că exportul moldovenesc în Lituania este la un nivel scăzut?
Din păcate în anul 2012, mari schimbări în contextul cooperării bilaterale economice nu s-au produs. Schimburile comerciale s-au majorat neconsiderabil, având un caracter sporadic, instabil, dar ne-am dori unul sistemic. Pe de altă parte, companiile lituaniene participă la diverse concursuri pentru implementarea mai multor proiecte ale UE sau ale Băncii Europene pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare. De exemplu, a fost transmis din partea UE un laborator radiologic de verificare a nivelului radioactiv, fiind elaborat de specialiştii lituanieni. Ei au instruit specialiştii moldoveni. Mai multe companii lituaniene participă la achiziţii publice cu privire la proiecte ce ţin de reparaţia drumurilor. De asemenea, Lituania este încadrată într-un proiect european ce ţine de telefonia mobilă. Aşa dar, companiile lituaniene sunt interesate să colaboreze cu Moldova. Dacă vorbim de investiţii directe, da, este interes din partea marilor companii, nu sunt multe, dar sunt dintre cele mari. Dacă aceste proiecte se vor implementa, atunci investiţiile ar fi foarte majorate. Deocamdată, nu pot spune despre ce este vorba, fiind secret comercial, dar se discută şi sper că în acest an se vor încheia negocierile.
Semnarea Acordului de Liber Schimb, Cuprinzător şi Aprofundat RM – UE ar influenţa pozitiv comercializarea produselor moldoveneşti pe piaţa lituaniană?
Nu putem vorbi despre piaţa lituaniană separat de cea europeană, deoarece este partea ei componentă. Ca atare, piaţa lituaniană este mică, de aceea consider că Republica Moldova trebuie să fie interesată de întreaga piaţă europeană, dar pot afirma cu siguranţă că semnarea Acordului de Liber Schimb, Cuprinzător şi Aprofundat ar însemna liberalizarea tarifelor şi ar deschide calea produselor moldoveneşti spre o piaţă de aproximativ jumătate de miliard de cetăţeni. Acest acord ar fi benefic şi ar contribui la aprobarea unor legi care ar facilita dezvoltarea comerţului şi ar spori competitivitatea produselor produselor moldoveneşti, la îmbunătăţirea calităţii acestora, ajungând la standardele europene şi mondiale.
Obişnuită cu produse europene de calitate, cu branduri tradiţionale, Lituania va oferi şanse ţări noastre ca într-un termen scurt să reintre cu produsele sale pe piaţa lituaniană, cum era cu ani în urmă, cel puţin cu vinuri, produse agricole?
Dacă va fi semnat Acordul de Liber Schimb, Cuprinzător şi Aprofundat, atunci se va tinde spre calitatea produselor. Aceasta prevede acordul, fiind stabilite criterii concrete. Astfel, nu va fi o problemă ca produsele moldoveneşti să fie pe piaţa europeană, inclusiv pe cea lituaniană.
Unele forţe politice de la Chişinău discută despre vectorul estic al ţării noastre – Uniunea Vamală Rusia-Kazahstan-Belarus, Uniunea Euroasiatică. O oscilare între Vest şi Est ar influenţa dialogul dintre Republica Moldova şi Unuinea Europeană
Vorbind despre dialogul cu UE, trebuie să reiterez că acesta necesită implicarea tuturor forţelor politice, a întregii societăţi, de aceea orice oscilare ar scădea din intensitatea ritmului reformelor în Republica Moldova. Faptul că ţara Dumneavoastră are schimburi comerciale cu ţările CSI nu ar fi un impediment în negocierile Acordului de Liber Schimb, dar cum am remarcat, orice oscilare ar încetini acest proces, reformele demarate. Reiterez, calitatea se obţine atunci când este o legislaţie funcţională, dar reformele necesită mult timp, precum şi mijloace, rezultatele fiind simţite peste o perioadă îndelungată. În ceea ce priveşte Uniunea Vamală rezultatele ar putea fi sesizate mai repede, ar putea să să se ieftinească gazul, nu ar trebui atâtea inverstiţii în reformarea întreprinderilor, modificări în legislaţie, de aceea această cale ar părea mai simplă, mai uşoară, dar aderarea la Zona de Liber Schimb, Cuprinzător şi Aprofundat a UE este mai de pespectivă.
Dar care era situaţia în Lituaniua în perioada de preaderarea la UE ?
În Lituania situaţia este stabilă de mulţi ani, deoarece înainte de aderare la UE toate partidele politice, atât cele de guvernământ, precum şi cele din opoziţie au semnat un Acord în care era enunţat un scop comun – aderarea la UE. Acest acord a permis ca într-un termen scurt să fie reformate sistemele politic, economic, social. După cum am menţionat, reformele necesare în procesul de întegrare europeană presupun consolidarea întregii societăţi. De asemenea, este necesară argumentarea acestor reforme, deoarece pe termen scurt avantajele aderării nu sunt sesizabile. Cetăţenii din start trebuie să fie familiarizaţi cu tot ceea ce urmează să se întâmple în UE.
