In pofida faptului ca "revolutia orange" a ocolit Republica Moldova, iar alegerile parlamentare au fost castigate de comunisti, acest spatiu se afla in pragul unor evolutii spectaculoase, in contextul modificarilor rapide in spatiul riveran Marii Negre", noteaza expertii de la ziarul francez "Le Monde".
Potrivit publicatiei, Republica Moldova, Ucraina si Georgia pasesc, in premiera, pe fagasul cooperarii regionale – situatie improprie spatiului postsovietic, pentru componentele caruia era obisnuit sa discute "tet-a-tet" cu Moscova. Liderii celor trei state urmeaza sa se intruneasca la Chisinau, la 22 aprilie, in cadrul summit-ului GUUAM, pentru a se opune hegemoniei Federatiei Ruse asupra "periferiilor", care, practic, deja nu functioneaza.
Ziarul scrie ca, daca, initial, Vladimir Voronin "s-a aflat pe orbita Moscovei", dupa care s-a certat cu toti vecinii, in prezent, "in capul acestuia s-a produs o "revolutie oranj", iar intorcand fata spre Uniunea Europeana, acest fost general de militie si ministru de Interne incearca sa sustina principiul de baza al acordului european – stabilirea unor relatii bune cu vecinii".
"Le Monde" considera ca reanimarea GUUAM in calitate de contrabalanta a CSI are dimensiuni economice si, in primul rand, energetice. Potrivit reprezentantului Institutului Democratiei Nationale (NDI) din SUA, Alex Grigorievs, primordial pentru aceasta structura este diversificarea cailor de transportare a materiilor prime energetice din Asia Centrala. "Ucraina, Moldova si Georgia sunt legate de o serie de elemente comune, toate trei fiind dependente de livrarile rusesti, fiind presate si santajate de Moscova", continua Grigorievs. El considera ca, pe viitor, zona riverana Marii Negre ar putea deveni un element de legatura intre statele Baltice si Marea Mediterana, deoarece Georgia si Ucraina reprezinta niste verigi importante pentru transportarea petrolului caspic in Europa, dupa ce, in anul 2005, va fi dat in exploatare gazoductul Bacu-Tbilisi-Djeihan, destinat transportarii petrolului caspic pe Marea Mediterana.
Alta cale de transport este gazoductul Odesa-Brodi, care, in prezent, este planificat pentru a fi extins pana la rafinaria din Lodz si portul polonez Gdansk. Pana acum, lubby-ul petrolier rusesc, supus Kremlinului, negociase cu fostul presedinte ucrainean, Leonid Kucima, referitor la transportarea petrolului spre Odesa. Dupa schimbarea puterii la Kiev, insa, aceasta intelegere si-a pierdut valabilitatea, deoarece noul presedinte Iuscenco doreste o apropiere de Polonia si UE.
De asemenea, publicatia franceza considera ca autoritatile moldovene, fiind ingrijorate da dependenta energetica fata de Moscova, care, in ajun de alegeri parlamentare a santajat Chisinaul cu majorarea tarifelor la petrol si gaze naturale, tinde sa obtina noi surse de combustibil din Azerbaidjan si Uzbekistan. Actualmente sunt studiate cateva cai de transportare a produselor petroliere, in vederea reducerii traficului prin stramtoarea Bosfor. Una dintre acestea trece nu doar prin Ucraina si Moldova, dar si prin Romania si Ungaria, care au fost invitate la summit-ul GUUAM, mai cu seama ca Romania pretinde la rolul de stat de importanta regionala.
Proiectul de colaborare regionala, considerat de Moscova, potrivit zairului rus "Nezavisimaia gazeta", drept o "alianta antiruseasca", a iritat Kremlinul: Ucraina si Moldova au semnat, recent, cu Bruxelles-ul
planuri de actiuni ce prevad intensificarea relatiilor politice si economice, iar, recent, Comisia Europeana a propus aceeasi varianta Georgiei, Azerbaidjanului si Armeniei, iar Chisinaul este in asteptarea deschiderii reprezentantei UE si a unui suport financiar in valoare de 42 milioane euro.
"Le Monde" concluzioneaza ca Moscova considera drept pericol primordial nu atat orientarea proeuropeana a acestor state, cat dorinta Georgiei si Ucrainei de a deveni membre ale NATO. In ceea ce priveste Republica Moldova, insa, in ultimul timp, aceasta s-a plasat pe orbita Romaniei, care este gata sa accepte pe teritoriul sau bazele NATO.
