Sub conducerea ministrului afacerilor externe şi integrării europene al Moldovei, Iurie Leancă, joi cei 11 miniştri din ţările CSI au discutat toate problemele puse pe agenda zilei. O declaraţie în acest sens a făcut pentru presă ministrul rus de externe Serghei Lavrov, care a spus că toate proiectele vor fi transmise spre aprobare şefilor de state din CSI.
Printre proiectele de decizii el a numit documentul potrivit căruia Ministerul rus al Situaţiilor Excepţionale va deveni ministerul de bază pentru pregătirea cadrelor ţărilor-membre ale CSI.
Şefii MAE au audiat şi au aprobat raportul ministrului de externe al Kazahstanului, care a prezentat planul de acţiuni al ţării sale în funcţia de preşedinte al OSCE, pe care Astana o va deţine în 2010.
"Am aprobat aceste planuri, deoarece prevăd promovarea abordărilor comune ale CSI în această organizaţie", a spus Lebedev.
Întrebat dacă orientarea europeană a noii guvernări a Moldova ar putea duce la dezbinarea CSI, Lavrov a spus că preferă să se conducă de fapte.
"Conducerea Moldovei şi-a confirmat interesul de a colabora strîns în CSI. Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a dat asigurări că Moldova are nevoie de dezvoltarea cooperării economice în cadrul CSI", a menţionat Lavrov.
În ce priveşte detaliile orientării politice externe a Moldovei, în opinia lui Lavrov, trebuie să aşteptăm constituirea deplină a conducerii republicii pentru a preciza reperele "partenerului strategic", care pentru Moldova este Rusia.
Întrebat dacă la summit-ul de la Chişinău vor participa doar şapte preşedinţi din ţările CSI, Lavrov a spus că nu este nimic de mirare în acest lucru. "Nu întotdeauna se pot întruni în acelaşi timp şi în acelaşi loc 11 miniştri de externe, 11 prim-miniştri şi 11 preşedinţi", a menţionat el.
Întrebat despre dorinţa Transnistriei de a adera la Rusia, şeful MAE al FR a spus că Kremlinul priveşte la aceasta prin prisma acordurilor încheiate pe parcursul a 15 ani.
"Rusia împreună cu Ucraina şi OSCE au adus o mare contribuţie în încetarea etapei fierbinţi a conflictului şi în toţi aceşti ani a lucrat asupra menţinerii integrităţii teritoriale a Moldovei şi la elaborarea pentru Transnistria a unui statut special", a spus ministrul.
El şi-a exprimat regretul, care, potrivit lui, îl exprimă şi alţi participanţi la procesul de negocieri în privinţa refuzului fostei guvernări a Moldovei să semneze în 2003 Memorandumul Kozak.
Potrivit lui, noua conducere este interesată de continuarea negocierilor în formatul existent. "Este o linie comună. Cred că poziţia se va forma definitiv odată cu alegerea noului preşedinte", a menţionat Lavrov.
El consideră că noile autorităţi ale Moldovei trebuie să se clarifice cu toate nuanţele reglementării. "Contingentul nostru militar se află în Transnistria nu pentru că Rusia doreşte aceasta, ci pentru că păzim rezervele enorme de muniţii, a căror retragere a fost sistată pentru că conducerea precedentă a Moldovei a împiedicat semnarea Memorandumului Kozak", a spus el.
Referindu-se la dorinţa Moldovei de a înlocui trupele pacificatoare în zona de securitate a conflictului transnistrean, Lavrov a spus că "poate fi schimbat formatul pacificatorilor, însă numai în contextul reglementării generale, fapt prevăzut în Memorandumul Kozak".
"Dar să întoarcem totul, să spunem că mai întîi voi retrageţi pacificatorii, iar apoi ne vom înţelege înseamnă a nu pătrunde în esenţa problemei de reglemenatre", a încheiat Serghei Lavrov.
