Mult discutata „Lege a Gajului” – una din cele 11 legi asumate de Guvern în faţa Parlamentului la 25 iulie – a apărut în varianta finală cu erori. Astfel, în redacţia Legii publicate în Monitorul Oficial în loc de cuvântul „instrucţiunilor” s-a scris „instituţiilor”, iar în altă parte, în loc de „creditorul gajist” a apărut „debitorul gajist” .
Rectificarea deja a apărut în Monitorul Oficial din vinerea trecută, după mai bine de două luni de la adoptarea acestei legi.
Erorile au fost comise, în ambele cazuri în articolul II, însă la puncte diferite.
Iată variantele apărute în MO:
„(6) Debitorul execută obligaţia patrimonială conform condiţiilor acesteia, pînă cînd nu primeşte de la creditorul gajist avizul de executare conform art.67 alin.(1). După primirea avizului de executare, debitorul execută obligaţia patrimonială doar conform instituţiilor creditorului gajist, sub sancţiunea plăţii despăgubirilor”.
33. La articolul 61, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:
„(1) Creditorul gajist este în drept să pună sub urmărire obiectul gajului, prin executarea drepturilor prevăzute la alin.(2), în cazul neexecutării obligaţiei garantate sau în alte cazuri prevăzute de lege sau contract. Dacă obligaţia garantată trebuie executată în rate, debitorul gajist poate, totodată, cere executarea înainte de termen a întregii obligaţii atunci cînd nu este executată o parte a obligaţiei”.
Solicitat de Moldova.ORG să comenteze această gafă, analistul economic Stanislav Madan a precizat din start că însăşi modificările acestei legi sunt foarte bune, „fiind orientate spre impulsionarea procesului de creditare printr-o reglementare mai bună a gajului”.
„În același timp, eroarea tehnică comisă și ulterior rectificată denotă că pentru a avea legi bune și complexe, este bine ca ele să treacă toate filtrele procesului legislativ, inclusiv o mai bună interacțiune atunci când sunt supuse dezbaterilor publice”, a spus analistul.
Potrivit lui Stanislav Madan, situația depistată în cazul de față este „mai mult hilară și umoristică”, nefiind cauzate prejudicii statului, „însă în alte situații un asemenea amatorism ar putea avea și efecte defavorabile”.
Moldova.ORG reaminteşte că „Legea Gajului”, cum a fost numită de societate, a intrat în vizorul presei şi al experţilor, după ce președintele Comisiei parlamentare pentru economie buget și finanțe, Veaceslav Ioniță a criticat dur graba cu care Guvernul s-a grăbit să-şi asume răspunderea pentru această lege, alături de altele 10 legi. El a declarat că legea ar putea genera mai multe scheme frauduloase, care la rândul lor ar putea aduce prejudicii bugetului de stat de circa un miliard de lei. În ceea ce priveşte Legea privind bunurile gajate, aceasta ar aduce prejudicii de circa 500 milioane de lei anual.
Declaraţiile deputatului au fost respinse ulterior atât de Guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, cât şi de analiştii economici, care au declarat că sumele menţionate de deputat reprezintă doar riscuri amplificate, fără a avea la bază cifrele reale. Totodată, analiştii au declarat că beneficiile și oportunitățile acestei legi sunt indiscutabile și acoperă pe deplin riscurile din acest domeniu.
