De Valentina Ursu
Igor Dodon (PCRM): „un candidat din partea partidelor forţelor politice de stânga are şanse destul de mari.”
Analistii vorbesc despre frământări semnificative pe scena politica in general dar si pe segmentul de stânga al spectrului politic moldovenesc. Deşi Partidul Comuniştilor rămâne, deocamdată, formaţiunea dominantă pe acest segment, cu un nucleu foarte rigid de vreo 30 de procente, totuşi poziţiile PCRM sunt contestate de alte formaţiuni, precum este Partidul Social-Democrat şi Partidul Umanist, al cărui lider, de curând, a devenit fostul sef al SIS, Valeriu Pasat. Însă, deocamdată, Partidul condus de ex-presedintele Vladimir Voronin are un comportament asa cum spuneam care rezistă si nu se frânge. Adică nu contactează alte formaţiuni politice, considerand că „se poate răzbuna pe coalitia de guvernamant de unul singur.” Despre planurile actuale si de viitor ale PCRM, vom discuta in aceasta dimineata cu deputatul comunist Igor Dodon.
Europa Liberă: Pentru cei, care cred, că discutăm cu un potenţial candidat la prezidenţiale din partea Partidului Comuniştilor, să le spunem din start, că domnul Dodon nu are 40 de ani, iar Constituţia stipulează, că doar atingând această vârstă, persoana are dreptul să candideze la funcţia supremă în stat. Oricum, trebuie să vă întreb, după ce Andrei Stratan a anunţat, fostul ministru de Externe a anunţat, că va merge în campania electorală pe lista Partidului Republican, se menţine rivalitatea în PCRM între Igor Dodon şi Mark Tcaciuc?
Igor Dodon: „Întrebarea este foarte retorică. Nu cred, că putem vorbi despre careva rivalităţi în interiorul PCRM-ului, deoarece la moment PCRM este o echipă destul de consolidată. Chiar mai consolidată, decât ceva timp, ceva luni în urmă. Discuţiile, care mai sunt prezente în presă vis-a-vis de activitatea unui cardinal din umbră în cadrul PCRM, cred, că sunt mai mult unele mesaje, lansate de către diferiţi reporteri, diferiţi jurnalişti. Eu aş spune una: că dacă ar exista un astfel de personaj în cadrul oricărui partid, acesta ar fi un pericol pentru orişicare partid. Deaceea cred, că pentru PCRM acest lucru nu este o realitate.”
Europa Liberă: Domnule Dodon, aşa sau altfel, la alegerile prezidenţiale Partidul Comuniştilor va avea propriul candidat. Căci nu cred, că veţi rata această şansă. Sunt sigură, că nu o să doriţi să spuneţi numele candidatului în această dimineaţă, dar măcar portretul robot îl puteţi face? Tânăr? Mai puţin tânăr? Femeie? Bărbat?
Igor Dodon: „Eu cred, că este prematur să vorbim acum despre potenţiali candidaţi din partea oricărei formaţiuni politice, deoarece nu avem încă rezultatele referendumului. În opinia noastră, acest referendum, sunt toate şansele ca acest referendum să nu aibă loc.”
Europa Liberă: Dar, apropos, referendumul constituţional la ce serveşte? Cui? Şi care vor fi consecinţele? Vă adresez această întrebare, întrucât comuniştii nu exclud, că vor contesta rezultatele referendumului din 5 septembrie, referendum constituţional. De ce PCRM este atât de categoric?
Igor Dodon: „A fost anunţată destul de clară poziţia PCRM-ului de boicotare a referendumului. Şi am expus şi motivele acestei boicotări. Noi considerăm, că condiţiile, în care are lor acest referendum, sunt anticonstituţionale, nu corespund nici cadrului legal, nici celor mai bune practici. Cu atât mai mult, că pe parcursul lansării ideei de referendum au fost modificate regulile de joc. În premieră în Republica Moldova, un subiect atât de important va fi decis, ar putea fi decis cu voturile doar a 17 % din populaţie.”
Europa Liberă: Revenim la acest subiect. Admitem situaţia cea mai proastă, presupunând că referendumul nu va ieşi. Care e scenariul comuniştilor pe mai departe?
Igor Dodon: „Eu consider, că în cazul dacă referendumul totuşi va avea loc, ceea ce din nou în opinia mea sunt anumite semne de întrebare, va fi o şedinţă a plenarei PCRM şi va fi luată decizia. Evident, că PCRM dispune de candidaturi. Atât pentru funcţia supremă în stat, funcţia de preşedinte, cât şi pentru alte posturi importante.”
Europa Liberă: Să luăm în calcul şi a doua variantă: că referendumul se va bucura de o înaltă prezenţă la urna de vot a cetăţenilor. Ce va urma? Cum va proceda PCRM?
Igor Dodon: „Va fi o şedinţă, unde vom lua decizia. Dar dacă să fim sinceri, cunoaştem destul de bine specificul electoratului din Republica Moldova. În Moldova mai mult de 60-65 % sunt, este electoratul orientat social, social orientat. Nu obligatoriu PCRM orientat, însă social orientat. În acest caz, un candidat din partea partidelor forţelor politice de stânga are şanse destul de mari.”
Europa Liberă: Domnule Dodon, înglodat în propriile greşeli, dar încă puternic, Partidul Comuniştilor este acreditat în sondaje cu 25-30, ba chiar 35 %. Iar aceasta înseamnă iarăşi vreo 40 de mandate în următorul Legislativ. O forţă puternică, dar de una singură nu are nici o şansă să guverneze Moldova. Dacă PCRM de unul singur nu, atunci cu cine?
Igor Dodon: „Nu, PCRM-ul tot timpul a fost destul de deschis şi a lansat diferite idei şi propuneri de colaborare. Să ne amintim de toamna anului precedent, când PCRM-ul a venit cu iniţiativa creării unei coaliţii de centru-stânga. Cred, că aceste postulate vor fi actuale şi pentru rezultatele următoarelor alegeri parlamentare.”
Europa Liberă: Când spuneţi o coaliţie de centru-stânga, vă referiţi în primul rând la Partidul Democrat?
Igor Dodon: „Nu obligatoriu. Nu sunt ferm convins că Partidul Democrat mai este o forţă politică de centru-stânga, găsindu-se în cadrul Alianţei pe parcursul a mai bine de un an.”
Europa Liberă: Tensiunile prezente dintre liderii Alianţei de guvernământ scot la lumină neînţelegerile din trecut. Într-un interviu, acordat în exclusivitate pentru Europa Liberă, premierul Vlad Filat a spus, că în urmă cu un an a sugerat partenerilor de coaliţie să promită, că nu vor guverna niciodată cu comuniştii. În opinia premierului, un asemenea pact revine în actualitate acum, cu apropierea acestor alegeri. Haideţi să vedem, totuşi, cine poate face coaliţie cu comuniştii?
Igor Dodon: „În primul rând, tensiunile din coaliţie scot la iveală aceea ce spuneam noi anterior – niciodată, cu atât mai mult în condiţiile de criză, un algoritm politic nu poate aduce la un rezultat pozitiv în guvernarea unei ţări. Or, ceea ce se întâmplă pe parcursul ultimelor o lună, o lună jumătate pe fundalul diferitor crize, ne amintim şi criza inundaţiilor, provocată, în opinia mea, de incompetenţa unor colegi de la guvernare, de fapt, a scos la iveală că partidele din această Alianţă nu au alt scop, decât să încerce să majoreze şansele electorale pe seama altor colegi de alianţă, de coaliţie.”
Europa Liberă: Vedeţi, că şi PCRM-ul a fost acuzat că nu a gestionat bine situaţia pe timpul inundaţiilor, pe când vă aflaţi la guvernare. Aşa că e un schimb de replici, mai degrabă.
Igor Dodon: „Astăzi avem două elemente foarte simple şi foarte uşor de comparat. Gravitatea sau nivelul apelor din 2008, comparativ cu 2010, atunci situaţia a fost cu mult mai complicată. Şi rezultatele din 2008 şi 2010, că nu am avut nici pierderea de vieţi omeneşti şi am avut mult mai puţine case distruse.”
Europa Liberă: Haideţi să revenim la situaţia social-politică. Dacă eventual, candidatul la şefia statului din partea PCRM nu ajunge în turul doi, admitem că pentru turul doi ar putea să concureze Vlad Filat şi Marian Lupu. PCRM pe cine ar susţine?
Igor Dodon: „Din nou, doamna Valentina, sunt ferm convins, că suntem la o etapă prea devreme să discutăm acest subiect. O să vedem, dacă va avea loc referendumul, după aceasta va fi lută decizia. Însă, cu riscul de a mă repeta, ţin să confirm, că un candidat din partea PCRM-ului are şanse foarte mari.”
Europa Liberă: Domnule Dodon, în ultimii 10 ani şi mai ales practica administrării comuniste a demonstrat că încercarea de a guverna Moldova în cadrul unui regim parlamentar eşuează. După un deceniu, se dovedeşte că sistemul a fost prost. Este adevărat, că PCRM a compromis modelul parlamentar, nu ştiu dacă o să fiţi de acord, şi de fapt s-a condus autoritar?
Igor Dodon: „Categoric nu pot fi de acord cu această afirmaţie. Sunt de acord, că în anul 2000, în 2001 de fapt nu s-a dus până la urmă reforma, pentru a crea în Republica Moldova o republică parlamentară. Ar fi bine ca să reparăm aceste greşeli şi să nu creăm condiţiile pentru o nouă criză politică. Deoarece, în condiţiile când se va merge pe modificarea Constituţiei doar la capitolul modalitatea de alegere a şefului statului, fără a atinge alte articole ce ţin de competenţe, am putea avea o nouă criză politică chiar în anul următor.”
Europa Liberă: Domnule Dodon, dar pe timpul guvernării comuniste, cine era mai puternic? Fracţiunea comuniştilor în Parlament sau domnul Voronin? De multe ori se crea impresia, că deputaţii comunişti majoritari nu aveau voce.
Igor Dodon: „Doamna Valentina, fracţiunea parlamentară majoritară tot timpul are suficiente pârghii. Atunci când este un nucleu destul de puternic.”
Europa Liberă: Haideţi să vedem de ce vă opuneţi cu înverşunare deschiderii noilor, mai multor secţii de votare în străinătate?
Igor Dodon: „Eu consider, că la acest capitol sunt mai multe întrebări decât răspunsuri, ceea ce deschide porţile pentru unele falsificări şi falsificări, care nu vor fi controlate de către autorităţi. O simplă întrebare: cum vor fi create listele electorale în exterior, de exemplu? S-a decis deja, că în Italia vor fi 20 de puncte de votare în afara ambasadelor. O întrebare foarte simplă: o persoană cu paşaport albastru, care activează în Franţa, va avea posibilitatea sau nu să voteze în Italia? Şi invers. Sunt o mulţimea de întrebări, care de fapt ne face să fim siguri, că secţiile de votare în afara ţării vor fi focarul unor falsificări mari.”
Europa Liberă: Comisia electorală centrală a respins ieri contestaţia Partidului Comuniştilor, în care cereaţi anularea deciziei privind deschiderea de secţii suplimentare de votare peste hotare. Dar vreau să vă întreb, totuşi, să înţeleg că vă este frică de diasporă? De ce atît de înverşunaţi sunteţi?
Igor Dodon: „Nu, nu este nici o problemă vis-a-vis de diasporă, deoarece, sau dacă cineva consideră că din ţările din UE va fi o preferinţă către anumite partide, acest lucru poate fi echilibrat uşor cu acei cetăţeni, care activează în alte ţări, de exemplu din Vest. Aceasta nu este o problemă majoră, însă este, în opinia mea, a noastră, este o cale foarte clară de falsificare şi, de fapt, eu consider, că data de 5 septembrie, aşa numitul referendum, va fi de fapt o testare a mecanismelor pentru a da lovitura de bază la următoarele alegeri, lovitura de bază mă refer la falsificare, la alegerile parlamentare şi prezidenţiale.”
Europa Liberă: Între timp, scade încredere populaţiei în clasa politică. Societatea a fost şi aşa scindată pe parcursul ultimilor ani. Acum această fărâmiţare va lăsa amprente şi mai dure. Ce se va întâmpla?
Igor Dodon: „Doamna Valentina, de fapt ceea ce observăm noi, observăm că scade încrederea anume pe fundalul guvernării Republicii Moldova de către o alianţă aşa numită democratică. Vreau să amintesc că pe parcursul ultimilor opt ani încrederea faţă de organele puterii de stat era destul de înaltă. De fapt, ceea ce observăm noi acuma ne denotă foarte clar, că populaţia ţării nu mai are încredere în cei care sunt la guvernare şi nu pot hotărâ o bună parte, sau marea majoritate a problemelor.”
Europa Liberă: Populaţia nu are încredere în partide şi în Preşedinţie.
Igor Dodon: „Păi la asta şi mă refer. Cu atît mai mult în Preşedinţie. Toate acestea au loc pe fundalul perceperii din partea populaţiei, că situaţia s-a înrăutăţit. Mă refer la situaţia social-economică. Cunoaşteţi, că suntem la această etapă de fapt într-un record pentru ultimii 10 ani, când marea majoritate, sau o bună parte a populaţiei declară, că nu este mulţumită de situaţia social-economică.
De fapt, toate acestea pot duce doar la două scenarii, în opinia mea: sau populaţia, electoratul va fi mult mai pasiv la următoarele scrutine, inclusiv la referendum, ceea ce denotă şansele destul de mari pentru a boicota acest referendum şi doi: evident, populaţia doreşte o schimbare, doreşte o revenire la stabilitate, nu vorbesc acum de partide politice. Vorbesc la o stabilitate politică şi economică, de care a avut parte pe parcursul ultimilor ani.”
Europa Liberă: Atunci cum vă explicaţi migraţia unor membri şi simpatizanţi ai Partidului Comuniştilor spre alte partide?
Igor Dodon: „Dacă aţi observat, această migraţie nu a dus şi careva modificări sau căderi ale popularităţii PCRM-ului. Dumneavoastră aţi menţionat, că ratingul este la acelaşi nivel, sau chiar puţin în creştere, comparativ cu anul precedent.”
Europa Liberă: Nu pot să nu vă întreb şi despre relaţiile cu Federaţia Rusă, mai ales în contextul acestor neînţelegeri privind comercializarea băuturilor alcoolice. Cu Federaţia Rusă problemele continuă de mai mulţi ani. Pe timpul guvernării comuniste am avut şi un embargou impus vinului. Cum poate fi administrată o criză comercială moldo-rusă?
Igor Dodon: „În primul rând, o criză comercială poate fi administrată prin relaţii reciproc-avantajoase pentru ambii parteneri comerciali. La ce mă refer aici? În primul rând, este un moment foarte important – ceea ce ţine de calitate mărfurilor livrate. Cunosc, diferiţi politicieni încearcă să găsească careva substanţă politică în conflictele, care au loc şi în aşa numitele embargouri. Sunt ferm convins, că la această etapa, dacă vorbim de exportul vinului în Federaţia Rusă, mult mai important, mult mai importante sunt unele lacune, care le-a admis actuala guvernare în controlul asupra exporturilor şi acest lucru l-am menţionat personal în octombrie anul precedent, când sub fundalul, sau deviza de liberalizare a exporturilor, au fost excluse foarte multe filtre, care asigura calitatea vinului la export. De aceea, aici trebuie să vedem, în primul rând, care sunt problemele la noi, pe intern.
Pe de altă parte, se vorbeşte foarte mult despre reorientarea exporturilor, dacă vorbim despre aceleaşi vinuri, spre alte pieţe. Aici nu trebuie să fim foarte naivi, ca unii din conducătorii actuali. Nici o ţară la această etapă nu va putea asimila acel volum de produse vitivinicole, care este în Republica Moldova. De aceea, aici avem o problemă foarte mare, deoarece în acest sector şi sectoarele, care sunt conexe, de exemplu producerea sticlei, cartonului, transportul, sunt foarte multe persoane angajate, cetăţeni ai Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Da, e un subiect aparte. Domnule Dodon, dar în ce relaţii este sau a fost PCRM-ul cu omul de afaceri Vladimir Plahotniuc?
Igor Dodon: „Doamnă Valentina, consider că această luptă, care a început în ultimul timp, este o luptă unde PCRM-ul de fapt nu ia parte. Noi urmărim ce se întâmplă, nu ne dăm cu opinia, o să vedem cu ce o să se finalizeze această luptă, care în opinia noastră, probabil, ţine de componentele Alianţei.”
Europa Liberă: Dar pe timpul guvernării comuniste, acest om de afaceri a avut influenţă asupra politicului?
Igor Dodon: „Sunt diferite opinii la acest capitol.”
Europa Liberă: A Dumneavoastră părere?
Igor Dodon: „A mea personală – mai puţin m-am ocupat cu politica pe parcursul ultimilor şapte-opt ani, sau cinci ani. Cât am fost în guvernare m-am ocupat de sectorul real al economiei.”
Europa Liberă: Să înţeleg, că nu vreţi să spuneţi, totuşi, dacă a avut sau nu influenţă asupra politicului?
Igor Dodon: „Să înţelegeţi, că pot să mă expun doar asupra evenimentelor în ce sunt sigur.”
