În două luni au fost clonaţi 400 de mii de moldoveni

PL, PLDM şi AMN au prezentat miercuri primele probe despre falsificarea alegerilor. ● În una din secţiile de votare din raionul Hânceşti reprezentanţii celor trei partide au găsit în sacii sigilaţi liste cu alegători datate cu 6 martie 2005 gata semnate. ● Cei trei lideri ai Opoziţiei sunt înclinaţi să creadă că au fost falsificate între 10 şi 30 la sută din voturi per total. ● Au fost tipărite peste 100.000 de buletine false.

După verificarea câtorva procente din listele cu alegători, s-a demonstrat că 5166 de persoane au votat la mai multe secţii de votare, 3280 au votat cu acte cu acelaşi cod personal, 1600 de persoane au votat în baza altui document decât buletinul de identitate, 1000 de semnături sunt falsificate.Şi autorităţile locale aveau listele proprii cu alegători, cu câteva zile înainte de alegeri Ministerul Dezvoltării Informaţionale a remis secţiilor de votare listele sale.

Chişinăuienii Alexandru Ţăran, domiciliat pe str. Ismail, şi Nicolae Ursu, domiciliat pe str. Şciusev, au aceleaşi serie şi număr la buletinul de identitate – A 01021324. Şi astfel de cazuri sunt cu zecile de mii pe listele electorale, arată PL, PLDM şi AMN, care au prezentat, ieri, un prim set de argumente în favoarea fraudării masive a alegerilor de către comunişti. Potrivit celor trei formaţiuni care contestă scrutinul, alegerile din 5 aprilie au fost fraudate în proporţie de 30%.

Morăriţă Constantin Victor a votat cu numere de identificare, care, la verificare, s-a constatat că aparţin, de fapt, lui Maftiuc Alexandru, născut în 1918. Într-un sat cu 300 de alegători de la nordul Moldovei şase persoane au votat de două ori cu fişe de însoţire diferite.

Peste o sută de mii de buletine de identitate false

Potrivit celor trei lideri de partide, Mihai Ghimpu, Vlad Filat şi Serafim Urecheanu, în ajunul alegerilor Ministerul Dezvoltării Informaţionale (MDI) a eliberat peste 100 de mii de Buletine de identitate (BI) false, care au fost furnizate oamenilor de încredere ai comuniştilor. În afară de asta MDI a eliberat, de asemenea, zeci de mii de fişe de însoţire ale BI suplimentare şi forme nr. 9, care înlocuiesc actul de identitate. Numai verificarea câtorva localităţi din trei raioane au scos la iveală faptul că peste 3200 numere de identificare aparţin mai multor persoane. Aceste fapte probează şi creşterea bruscă a populaţiei cu drept de vot în ajunul scrutinului.

Serafim Urecheanu a relatat că listele întocmite de primării au fost înlocuite pe ultima sută de metri cu listele venite de la MDI, asta în ciuda faptului că CEC a recomandat ca acestea din urmă să fie doar consultative. Urecheanu a afirmat că, nu în zadar, preşedintele Voronin l-a decorat, în ziua de 7 aprilie, pe Pavel Buceatchi, ministrul Dezvoltării Informaţionale, cu ordinului „Gloria Muncii” pentru „contribuţie deosebită la edificarea societăţii informaţionale în RM, „cel care a asigurat legătura morţilor cu PCRM”.

400 mii moldoveni clonaţi

„La 17 martie 2009 CEC aprobă lista de bază cu 2 549 804 de alegători. Din informaţia privind numărarea voturilor pe circumscripţii electorale (www.cec.md) reiese că în lista de bază la alegerile din 5 aprilie sunt incluşi 2 583 129 cetăţeni, sau cu 33 325 cetăţeni mai mult. În altă informaţie oficială de la CEC numărul cetăţenilor incluşi în lista de bază este de 2 564 710. În baza căror acte apare acest excedent de alegători în lista de baza?”, a întrebat retoric Veaceslav Negruţă, expert economic, care a candidat pe listele PLDM. Negruţă a analizat şi toate rapoartele demografice din ultimii anii care atestă un spor natural negativ. În plus la asta, el a menţionat că la alegerile locale din 2007 au votat doar 2 226 167 cetăţeni… Potrivit analizei lui Negruţă, populaţia RM s-a mărit „din senin”, în ultimele două luni, cu aproximativ 400 mii de cetăţeni cu drept de vot. În afară de asta peste o sută de mii de cetăţeni au votat pe listele suplimentare.

Fraudarea prin listele suplimentare

Mihai Ghimpu a declarat că până acum s-au găsit în Chişinău peste 5000 de persoane care figurează în listele suplimentare de la diferite secţii. Cei trei preşedinţi de partide au spus că cele mai multe probleme le-au avut la Chişinău, atunci când au vrut să copieze listele de alegători. Ei au adăugat că nu au văzut nicio listă din sectorul Râşcani din capitală, acolo unde ar putea fi cele mai multe fraude. De asemenea, nu au avut acces nici la listele din secţiile de peste hotare pentru a demonstra votul multiplu. Cu toate acestea, sunt clare deja schemele cu care au operat comuniştii. Vasile Untilă din Dişcova, r. Orhei, a votat la secţia deschisă la Bucureşti, în baza paşaportului, acolo unde are pusă şi ştampila „votat”. Cu toate astea, el a mai votat o dată şi în sat, aşa cum reiese din semnătura din listă de bază.

Reprezentanţii PL, PLDM, AMN susţin că numărul enorm de mare de votanţi din listele electorale suplimentare, de peste 117 mii de cetăţeni, au avut un rol important în procesul de fraudare a alegerilor. Ei au menţionat că o mobilitate mai mare există în orăşelele mari, acolo unde s-ar putea explica numărul mare de alegători pe aceste liste, dar nu şi la sate. În unele localităţi, cum ar fi Soloneţ, r. Soroca, votul s-a făcut preponderent în baza listelor suplimentare (în lista de bază au fost incluşi 461 de alegători, iar în listele suplimentare – 334).

Liste cu alegători din 2005

În afară de aceste scheme guvernanţii au folosit abuziv urna mobilă, au permis votarea cu alte acte decât cele prevăzute de lege, s-a votat până şi cu permisul de conducere sau certificatul de înmatriculare auto, iar multe liste nu includ datele din BI, nemaivorbind de cazurile de la Rezina unde listele cu alegători erau scrise de mână. În una din secţiile de votare din raion Hânceşti reprezentanţii celor trei partide au găsit în sacii sigilaţi liste cu alegători datate cu 6 martie 2005 gata semnate. Nimeni nu poate să confirme sau să infirme dacă voturile nu au fost aruncate în baza rezultatelor înregistrate în urmă cu patru ani.

Ghimpu a spus că cazurile prezentate sunt doar „un început”. Cele trei partide vor prezenta primele probe la Curtea Constituţională şi vor cere prelungirea termenului de verificare a listelor cu alegători. „Aceste scheme au fost utilizate şi în alegerile din 2005. Putem spune că PCRM foloseşte democraţia doar pentru a se menţine la putere şi că niciodată acest partid nu au avut încrederea populaţiei”, a spus Ghimpu. În acelaşi sens, Urechean a menţionat că alegerile din 5 aprilie reprezintă o batjocură faţă de sistemul electoral din RM.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.