Connect with us
"
"

Istorie

Igor Dodon a supărat din nou unioniștii. Cum reacționează aceștia la aniversarea „eliberării Moldovei de fascism”

Publicat

pe

PE SCURT

Anunțul lui Igor Dodon despre „aniversarea a 75-a a eliberării Moldovei de fascism” și organizarea cu această ocazie a unui concert „grandios” în Piața Marii Adunări Naționale pe data de 24 august a supărat mai multe asociații unioniste. Drept răspuns acestea au anunțat că vor organiza o amplă manifestație de comemorare a celor 80 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov.

„Acțiunile lui Igor Dodon de a sărbători așa-zisa eliberare a Moldovei pe data de 24 august reprezintă o sfidare a demnității naționale și a înaintașilor noștri, care s-au jertfit pentru neamul nostru românesc.”

PE LUNG

Acum două zile, Igor Dodon a anunțat că are un plan de activități dedicate aniversării a 75-a a eliberării Moldovei de fascism. Majoritatea evenimentelor vor avea loc în ziua de 24 august, când se împlinesc 75 de ani de la „eliberarea Chișinăului în cadrul Operațiunii Iași-Chișinău” și se vor desfășura în mai multe orașe din țară, inclusiv cu participarea șefului statului în orașele Comrat, Hîncești, Ștefan-Vodă.

Printre acestea se numără depunerea de flori la Complexul Memorial „Eternitate”, o ceremonie de comemorare la Complexul Memorial „Capul de Pod Șerpeni” și inaugurarea Monumentului eroilor eliberatori ai capitalei, din fața sediului Academiei de Științe a Moldovei, restaurat la inițiativa Președintelui țării.

Evenimentele din ziua respectivă se vor încheia cu prezentarea în premieră a filmului documentar „Operațiunea Iași-Chișinău. Istoria Moldovei”, realizat sub egida Președintelui și un concert grandios în Piața Marii Adunări Naționale.

Astfel, reacția unioniștilor nu s-a lăsat mult așteptată. Aceștia promit o amplă manifestație de comemorare a celor 80 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, pe 23 august, la ora 18:00, la monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt.

„Pactul Molotov-Ribbentrop a sfârtecat România și ne-a împărțit în două state românești. Vă rog să fiți alături de noi, să ieșim împreună într-un număr cât mai mare pentru a comemora acest pact criminal.”

Amintim că, la inițiativa prim-ministrei Maia Sandu, Guvernul RM a declarat 23 august Ziua comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare. Inițiativa vine în concordanță cu Rezoluția Parlamentului European din 2009, prin care solicită instituirea unei asemenea zile, și cu Declarația Parlamentului European din 2008, prin care ziua de 23 august a fost proclamată Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului și nazismului.

În Rezoluție este subliniată importanța păstrării memoriei trecutului și se reconfirmă poziția solidară împotriva tuturor regimurilor totalitare, indiferent de natura lor ideologică. Guvernul Republicii Moldova condamnă toate crimele împotriva umanității și încălcările grave ale drepturilor omului, recunoaște suferințele tuturor victimelor regimurilor totalitare și autoritare și declară că pacea și reconcilierea, bazată pe păstrarea memoriei victimelor, democrația și respectarea drepturilor omului reprezintă unicul model de dezvoltare pe care îl va urma.

Istorie

Cum șeful statului „ponegrește” memoriile basarabenilor. Ce știm despre 24 august

Publicat

pe

PE SCURT

Pe 23 august se împlinesc 80 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi a Protocolului adiţional secret care a declanșat cel de-al Doilea Război Mondial. 24 august 1944 este ziua în care trupele sovietice au cucerit oraşul Chişinău și au preluat controlul asupra întregului teritoriu dintre Prut și Nistru. Această zi era considerată de propaganda sovietică ca „ziua eliberării Moldovei de sub cotropitorii fascişti germano-români”.

Potrivit unor intelectuali din Republica Moldova, Igor Dodon „urmărește să ponegrească memoria miilor de basarabeni care au devenit victime ale administrației sovietice de ocupație”.

PE LUNG

Sub egida președintului Republicii Moldova, Igor Dodon, se organizează în perioada 23-25 august mai multe evenimente de celebrare a 75 de ani de la eliberarea Chișinăului în cadrul Operațiunii Iași-Chișinău”.

Astăzi am convocat o ședință de lucru în cadrul căreia am discutat detalii cu privire la organizarea, în perioada 23-25…

Geplaatst door Dodon Igor op Dinsdag 13 augustus 2019

Din istorie

Potrivit istoricului Anatol Petrencu, la 23 august a. c. se vor împlini 80 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi a Protocolului adiţional secret, documente prin care cele două tiranii ale timpului – Germania nazistă și Uniunea Sovietică comunistă – și-au împărţit sferele de influență în Europa Centrală și de Sud-est. Între altele, în cârdăşia secretă sovieto-nazistă a fost vizată şi România. În linii generale, Pactul Molotov-Ribbentrop a aprins lumina verde în declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, cea mai mare și sângeroasă conflagraţie din istoria omenirii.

La 28 iunie 1940, în bună înţelegere cu Germana hitleristă, URSS a anexat Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, promovând în aceste teritorii politici represive împotriva populaţiei, organizând acțiuni de naționalizare, sovietizare, deznaționalizare, deportare etc.

Pe 24 august 1944, în toiul operațiilor militare din cel de-al Doilea Război Mondial, URSS a reanexat teritoriile, ocupate în iunie 1940, reluând vechea politica criminală de represiune și deznaţionalizare, la care s-a adăugat forme noi de persecuție împotriva populației civile: înfometarea (1946-1947), deportarea în masă (1949, 1951) şi altele.

Între 16 martie şi 23 august 1944, în teritoriile ocupate de sovietici, populaţia locală a fost constrânsă să hrănească militarii Armatei roşii, fapt ce a condus la o serioasă penurie de produse alimentare (în august 1944). Aflați sub ocupație militară străină, băştinaşii au fost mobilizaţi la munci forțate, primejdioase pentru viața şi sănătatea lor. În condiţii de bombardament aproape permanent, populația civilă a fost impusă să repare drumurile, să restabilească căile ferate, să curețe albia Prutului de „munţi de cadavre, ce împiedicau curgerea apei”.

Conform Deciziei Consiliului Comisarilor Poporului al RSS Moldoveneşti din 29 aprilie 1944, bărbaţi, femei şi copii din raioanele Orhei, Susleni, Criuleni, Bravicea au fost mobilizați la operațiunea de anihilare a minelor, instalate de trupele germane şi române în retragere. Oamenii erau impuşi să se prindă de mâini unul cu altul şi să meargă pe câmpul minat. În urma exploziilor, cei care călcau pe mine erau ucişi pe loc. Doar în raioanele Corneşti şi Ungheni, în urma acestei operațiuni, au murit sau au fost rănite 377 de persoane civile, basarabeni. Din „rațiuni umaniste”, cei grav răniți erau împuşcaţi de trupele NKVD, astfel fiind „eliberaţi” de chinuri.

În vara anului 1944, din preajma liniei frontului au fost evacuate 71 461 familii, care numărau în total 263 777 de persoane. Stăpâni în gospodăriile populației evacuate au devenit cei cu arma în mână. În general, în timpul operațiilor militare din primăvara-vara anului 1944, a avut mult de suferit întreaga populație din Basarabia.

Igor Dodon a supărat din nou unioniștii.
Cum reacționează aceștia la aniversarea „eliberării Moldovei de fascism”

Ziua de 24 august 1944, zi în care trupele sovietice au cucerit oraşul Chişinău și sovieticii au preluat controlul asupra întregului teritoriu dintre Prut și Nistru, era considerată de propaganda sovietică ca „ziua eliberării Moldovei de sub cotropitorii fascişti germano-români”, poziție la care s-au raliat și autoritățile RSS Moldovenești.

În realitate, după această dată, în acest spațiu a fost restabilit regimul totalitar sovietic comunist, a fost reluat procesul de comunizare a teritoriului dintre Prut şi Nistru, de persecutare a valorilor naționale, de anihilare a tuturor valorilor democratice, a drepturilor și libertăților populației locale.

Ziua de 24 august 1944 a pus începutul marii tragedii a basarabenilor, a pus începutul celei de-a două ocupaţii sovietice a teritoriului dintre Prut și Nistru. Imediat după instalarea autorităților sovietice, Basarabia a devenit o zonă de livrare a cărnii de tun pentru front.

În vara-toamna anului 1944, în Armata Roșie au fost mobilizați 265 281 bărbaţi, aceștia fiind trimiși în cele mai periculoase sectoare al frontului. Peste 50 000 din ei nu s-au mai întors acasă la familie. Un alt lot de bărbaţi, de regulă, de alte etnii (găgăuzi, ucraineni, rromi etc.), dar şi români, au fost trimişi la munci istovitoare la întreprinderile industriei grele din Federaţia Rusă sau la extras cărbune în minele din Donbass. De fapt, după 24 august 1944, întreaga populație a Basarabiei a cunoscut un adevărat dezastru politic, economic, social și uman.

Optică sovietică asupra
semnificației zilei de 24 august 1944

Istoricul Ion Negrei, Alecu Reniţă, ex-deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, Daniela Vacarciuc, istorică,  Zinaida Boloboceanu, interpretă, Vasile Costiuc, preşedintele Partidului Democraţia Acasă, istoricul Anatol Petrencu și poetul, membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Nicolae Dabija au anunțat despre desfășurarea mitingului comemorativ într-o conferință de presă.

Cei menționați mai sus se întreabă: ce eveniment, ce fapt istoric de importanță națională intenționează să celebreze președintele Igor Dodon, în ziua de 24 august 2019, prin organizarea unor manifestări fastuoase, inclusiv a unui concert grandios în Piaţa Marii Adunări Naţionale? Răspunsul nostru este că prin organizarea acestor acțiuni necugetate Igor Dodon urmărește, pe de o parte, să ponegrească memoria miilor de basarabeni care au devenit victime ale administrației sovietice de ocupație și, pe de altă parte, dorește să proslăvească, să elogieze regimul sovietic care a fost instaurat în Basarabia după operațiile militare din vara anului 1944.

În calitatea noastră de oameni de știință și cultură, profesori, cercetători în domeniul istoriei susținem că nu există niciun temei istoric, nemaivorbind de cel moral, ca în această zi să se organizeze manifestări propagandistice zgomotoase. La baza convingerii noastre stau documentele istorice, declarațiile martorilor oculari, precum și rezultatele cercetărilor istoricilor străini și locali. Îndemnăm autoritățile Republicii Moldova se renunțe la optica sovietică asupra semnificației zilei de 24 august 1944, să se abțină de la organizarea show-urilor propagandistice și să se ralieze la valorile civilizației europene, care pun preț pe libertățile și drepturile omului. Vorbind la modul general, în ziua de 24 august 1944, basarabenii au fost privați de drepturile și libertățile fundamentale, populației dintre Prut și Nistru impunându-i-se modelul inuman sovietic de organizare socială și politică.

Pe 23 august va avea loc un miting comemorativ în Scuarul Europei din Chişinău. Evenimentul va începe la ora 12:00.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social12 ore în urmă

În închisoare, ca acasă. Cum funcționează un penitenciar cu securitate redusă din Norvegia

PE SCURT Rata de recidivă în Republica Moldova este peste 50%, ceea ce înseamnă că fiecare al doilea fost deținut...

Ecologie16 ore în urmă

Plasticul de unică folosință va fi interzis definitiv în UE. Ce urmează

PE SCURT Uniunea Europeană încearcă să lupte cu plasticul care sufocă planeta, în special oceanele. În acest sens, eurodeputații au...

Economie18 ore în urmă

Cum să calculezi ce impozite ți se rețin lunar? Explicăm

PE SCURT Sondajul S&P Global FinLit Survey arată că Republica Moldova ocupă locul 117 din 143 de statele lumii la...

SocialO zi în urmă

Moldova.org recomandă: DoR, BBC, Meduza, Dela0.ro

PE SCURT În fiecare weekend, echipa Moldova.org recomandă spre lectură articole publicate de instituții de jurnaliști pe care le urmărim...

Divertisment2 zile în urmă

Rețeta săptămânii: Plăcinte la tigaie cu cartofi cruzi

PE SCURT Când nu dispui de timp ca să faci plăcintele la cuptor, nu ai prea multe ingrediente și vrei...

Cultură2 zile în urmă

10 cele mai bune filme din 2019

PE SCURT Decembrie este o lună în care se întocmesc bilanțuri și topuri pentru anul ce se termină, reflectând asupra...

Externe3 zile în urmă

Despre baza secretă din Alpi, legile controversate din Rusia și „Orașul perfect”. Cele mai interesante știri externe pe scurt

PE SCURT SUA vor să folosească tehnologiile de recunoaştere facială pentru a identifica toate persoanele care intră şi ies din...

Advertisement

Politică

Justiție6 zile în urmă

4 ani la închisoare și o conferință de presă. Pe scurt, despre situația lui Vlad Filat

PE SCURT Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea...

Politică7 zile în urmă

Cum a fost discutată pe Facebook eliberarea condiționată a lui Vlad Filat

PE SCURT Fostul prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de detenție, a fost eliberat astăzi, înainte de termen din...

Cultură2 săptămâni în urmă

Despre mărul roșu și câinele cu două boturi. Poeții vorbesc despre situația politică din țară

PE SCURT S-au adunat poeții la „Poezie Politică” unde și-au exprimat, prin intermediul operelor lor, dar și al altor autori,...

Politică2 săptămâni în urmă

Câte instituții publice mai sunt conduse de exponenți numiți de Partidul Democrat

PE SCURT De la plecarea PDM de la guvernare a trecut aproape șase luni, iar Republica Moldova este deja la...

Politică2 săptămâni în urmă

De ce vrea premierul Chicu să transforme Moldova „într-un șantier imens” și cât ar costa asta

PE SCURT Fostul ministru al finanțelor, actualul prim-ministru, Ion Chicu, a fost unul dintre cei care au contrasemnat decizia Guvernului...

Politică3 săptămâni în urmă

10 ani de la moartea lui Serghei Magnițki/ Șansele ca Legea Magnițki să fie adoptată în Moldova

PE SCURT Numele lui a devenit sinonim  cu combaterea corupției și abuzurilor asupra drepturilor omului. Moartea lui a generat o lege nouă...

Politică3 săptămâni în urmă

6 neadevăruri cu care Plahotniuc a spart tăcerea

PE SCURT După câteva luni de tăcere, fostul lider al PDM a reușit iarăși să dea temă de discuții publicând...

Advertisement

Opinii

decembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« nov.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031