Connect with us

Istorie

Igor Dodon a supărat din nou unioniștii. Cum reacționează aceștia la aniversarea „eliberării Moldovei de fascism”

Publicat

pe

PE SCURT

Anunțul lui Igor Dodon despre „aniversarea a 75-a a eliberării Moldovei de fascism” și organizarea cu această ocazie a unui concert „grandios” în Piața Marii Adunări Naționale pe data de 24 august a supărat mai multe asociații unioniste. Drept răspuns acestea au anunțat că vor organiza o amplă manifestație de comemorare a celor 80 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov.

„Acțiunile lui Igor Dodon de a sărbători așa-zisa eliberare a Moldovei pe data de 24 august reprezintă o sfidare a demnității naționale și a înaintașilor noștri, care s-au jertfit pentru neamul nostru românesc.”

PE LUNG

Acum două zile, Igor Dodon a anunțat că are un plan de activități dedicate aniversării a 75-a a eliberării Moldovei de fascism. Majoritatea evenimentelor vor avea loc în ziua de 24 august, când se împlinesc 75 de ani de la „eliberarea Chișinăului în cadrul Operațiunii Iași-Chișinău” și se vor desfășura în mai multe orașe din țară, inclusiv cu participarea șefului statului în orașele Comrat, Hîncești, Ștefan-Vodă.

Printre acestea se numără depunerea de flori la Complexul Memorial „Eternitate”, o ceremonie de comemorare la Complexul Memorial „Capul de Pod Șerpeni” și inaugurarea Monumentului eroilor eliberatori ai capitalei, din fața sediului Academiei de Științe a Moldovei, restaurat la inițiativa Președintelui țării.

Evenimentele din ziua respectivă se vor încheia cu prezentarea în premieră a filmului documentar „Operațiunea Iași-Chișinău. Istoria Moldovei”, realizat sub egida Președintelui și un concert grandios în Piața Marii Adunări Naționale.

Astfel, reacția unioniștilor nu s-a lăsat mult așteptată. Aceștia promit o amplă manifestație de comemorare a celor 80 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, pe 23 august, la ora 18:00, la monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt.

„Pactul Molotov-Ribbentrop a sfârtecat România și ne-a împărțit în două state românești. Vă rog să fiți alături de noi, să ieșim împreună într-un număr cât mai mare pentru a comemora acest pact criminal.”

Amintim că, la inițiativa prim-ministrei Maia Sandu, Guvernul RM a declarat 23 august Ziua comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare și autoritare. Inițiativa vine în concordanță cu Rezoluția Parlamentului European din 2009, prin care solicită instituirea unei asemenea zile, și cu Declarația Parlamentului European din 2008, prin care ziua de 23 august a fost proclamată Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului și nazismului.

În Rezoluție este subliniată importanța păstrării memoriei trecutului și se reconfirmă poziția solidară împotriva tuturor regimurilor totalitare, indiferent de natura lor ideologică. Guvernul Republicii Moldova condamnă toate crimele împotriva umanității și încălcările grave ale drepturilor omului, recunoaște suferințele tuturor victimelor regimurilor totalitare și autoritare și declară că pacea și reconcilierea, bazată pe păstrarea memoriei victimelor, democrația și respectarea drepturilor omului reprezintă unicul model de dezvoltare pe care îl va urma.

Cultură

Sângur câte greșeli faci când ești servit? / Vorbim despre limba română

Publicat

pe

De către

Ce pacoste s-au încetățenit în limba română vorbită pe teritoriul Republicii Moldova? Calchieri din rusă, argouri inspirate din aceeași parte, rusisme, cuvinte de umplutură. Cum să ne lecuim de aceste boli? Prin lectură, desigur. Un alt remediu e curiozitatea, interesul față de neologisme. Am mai putea încerca să fugim de discursuri și exprimări simpliste, să nu ne fie rușine să rostim cuvinte sofisticate, de exemplu.

Aceste recomandări și opinii vin de la Irina Condrea, doctoră habilitată (cu care am discutat și despre feminizarea funcțiilor, dar despre aceasta vă voi povesti în alt material) în filologie la Universitatea de Stat din Moldova. Ea fost una dintre primii profesori care a vorbit despre influența limbii ruse asupra celei române în primii ani de Independență, a educat o pleiadă de studenți care, la rândul lor, au devenit profesori de limbă română.

Au trecut 30 de an de la adoptarea Legii privind revenirea la alfabetul latin, ce îi lipsește moldoveanului ca să vorbească limba română corect?

Nu e chiar așa de dramatic. S-au schimbat foarte multe în acești 30 de ani. Cum era situația atunci și ceea ce este acuma, sunt lucruri foarte diferite. S-a schimbat spre bine, chiar dacă noi mai cârcotim. În primul rând, mai multă lume vorbește româna. Mai multă lume este interesată de exprimare, mai multă lume își pune întrebarea: „dar oare este corect sau nu este corect?”. Deja este un indiciu foarte bun. Când lumea se oprește și își spune: „Stai, că nu e chiar așa”. Prin urmare, cred că nu aș dramatiza. Noi suntem într-o zonă geografică care are niște particularități.,, Așa este situația. Cu cât mai multă lume conștientizează că trebuie să vorbească corect, că acesta este un element de cultură, educație, cu atât mai bine este.

Deci, suntem pe drumul cel drept?

Da, cred că suntem pe drumul cel drept, dar ceea ce lipsește este cultura și interesul foarte scăzut față de ceea ce numim cultură generală. Cultura nu este printre priorități. Dacă facem topul, atunci în capul listei sunt banii, interesele, furtul, tot ce vreți, numai nu interesul pentru cultura adevărată. Mulți consideră că cultura un concert de tra-la-la și tănănică. Nu este așa. Deci, asta ne lipsește… Lumea s-a detașat de viața spirituală și acest lucru e cel mai grav.

Care sunt greșelile pe care le auziți de zi cu zi, pe stradă, la televizor, în transportul public?

Pentru noi etalonul este limba care se vorbește în România. Dar nici acolo nu se vorbește perfect și peste tot. Așa este viața. Și în România, și în Rusia, și în Franța sunt regiuni și fiecare regiune are particularitățile sale, are regionalisme, are niște obișnuințe de exprimare. La noi s-au concentrat un pic mai multe decât în alte zone,  dar trebuie să înțelegem care este esența. Și dacă vorbim despre greșeli, eu le-aș numi „obișnuințe de exprimare”. Printre concetățenii noștri există apetitul acesta pentru cuvintele rusești folosite foarte des. Unii o fac fără să-și dea seama, alții – cu bună știință. În special sunt cuvinte și expresii, pe care noi le numim de umplutură: „Hai, poka”, „Hai, privet” sau „Cum viața?”, care este o calchiere. Nemaivorbind despre cuvintele obișnuite care se înfiltrează foarte des în vorbire.

Am făcut o listă cu rusisme cu studenții. Ne-am mirat cât sunt de multe. De tipul: „sapojki”, „basanoști”,  „blidușkă”, „sumkă”. Unii le folosesc fără să-și dea seama. Deci, calchierile și cuvintele rusești. Pentru că mulți nu cunosc ce e balustradă și folosesc cuvântul „perila”. Și dacă e să facem un sondaj, nu știu dacă din 50 de persoane una va fi ști cuvântul corect. Sunt unele care s-au încetățenit.

Nu mai zic de „kuliok” sau „puciok”, care se aud la tot pasul.

Acum mai avem o pacoste. Mulți tineri folosesc argoul, care este o formă de exprimare  care folosește multe împrumuturi. Și la noi împrumuturile argotice sunt din limba rusă. Ei știu foarte bine limba română, dar folosesc rusismele cu sens argotic. De exemplu: „Acesta se prikălește” sau „Ăsta-i ceainik”. Cuvintele vin prin filiera rusă. Deci, calchierile, rusismele, argourile urâțesc foarte mult exprimarea. În afară de rusisme de care unii nu se pot debarasa și spun și acum și „spravkă”, și „krîșă” și „krăscuiește” și „zabor”, vin și aceste prin intermediul argoului. Tinerii nu vor spune „Eu am krăscuit zaborul”. Nu, ei așa nu vorbesc. Dar în schimb o să spună că „Am o tacikă tare kliovaia”.

Deci, poți auzi un dialog între două persoane și dacă nu știi limba rusă, nu înțelegi că acestea sunt elemente de argou și au altă semnificație, poți să nu pricepi ce spun.

După cum ați menționat și dvs., sunt tot mai multe persoane care încearcă să fie mai atenți la felul în care se exprimă. Totuși, uneori, o fac foarte neîndemânatic. Ce le lipsește lor?

Ce le lipsește? Lipsesc lecturile. Lipsește un interes pentru exprimarea nuanțată și mai elegantă. Toată lumea se mulțumește cu cuvintele care au sens obișnuit. Puțini mai au grijă să folosească și niște neologisme, niște cuvinte mai savante, poate mai selecte. Deci, se simplifică foarte mult limbajul, pentru că lumea nu citește. Lecturile sunt la pământ. Acum, până și pe rețelele de socializare dacă textul e un pic mai mare, nu-l citește nimeni. Dacă vrei să publici o informație, trebuie să ai grijă să nu aibă mai mult de 5-6 rânduri.

Dacă e să vorbim despre cele mai frecvente greșeli ale moldovenilor, să facem un top, atunci…

Sunt anumite nuanțe care marchează discursul basarabenilor. Și pe primul loc de mai mulți ani, nu numai eu, dar și mai mulți specialiști, numesc utilizarea cuvântului „careva” cu sens de adjectiv. De la Vlădică până la opincă poți să auzi cuvântul „careva” pus pe lângă un substantiv. Am explicat, am scris la acest subiect, dar nu știu de ce nu se dezobișnuiește lumea.

„Careva” apare sub influența limbii ruse. Noi nu avem nevoie de acest „careva”. Limba română are articolului hotărât și cel nehotărât. Și avem și forma substantivului hotărât și nehotărât. Prin urmare, când spunem: „Au venit niște copii”, nu mai este nevoie să spui altceva. dar rusa are nevoie de această categorie: „пришли какие-то дети” sau „купил какие-то продукты”. Ei trebuie să spună ceva. noi nu avem nevoie, Noi dacă spunem: Am cumpărat alimente. aceasta e suficient, pentru că este forma nehotărâtă și generalizatoare. Nu știu cum am putea influența publicul ca să nu utilizeze acest cuvânt.

A doua greșeală care este foarte supărătoare și este omniprezentă. Este vorba despre „s-a expus”: „Curtea Constituțională s-a expus”, „Președintele s-a expus în legătură cu….”. Este o greșeală foarte urâtă. Ascultați știrile de la București și eu vă asigur că nu veți auzi expresie de genul acesta.  Sunt alte forme:  „Curtea Constituțională și-a expus părerea, a spus, a declarat”.  Aceasta în contextul în care acum se enunță niște decizii, hotărâri . Aceasta e greșeală gravă. e o calchiere. „A se expune unui pericol”. aceasta e forma cea mai des folosită în forma literară.

Trei. Sunt formele de adresări reverentioase. La noi practic nimeni nu spune „Domnia sa”. Nici vorbă – „Dumnealui” sau „el”. Putem să auzim în discursuri, la televiziuni, că „ambasadorul a ținut un discurs și el a spus cutare”. Nu se spune așa. Acesta este „Excelența sa”. Sunt lucruri care trebuie cunoscute pentru anumite situații. Avem o mare problemă cu exprimarea obișnuită. Trebuie să știm că tare des se folosește pronumele „dânsul”, dar dânsul nu e așa simplu cum se pare. Pentru că el intră în categoria pronumelor de politețe. Prin urmare, putem spune: „La ora 10 a venit directorul. dânsul a vorbit despre planurile”. Adică, „dânsul” este preferabil decât „lui” în acest caz. Chiar dacă nu vrei să zici „Domnia sa” este bine să zicem „dânsul”. Deci, trebuie să ținem cont că „dânsul” este de fapt pronume de politețe. Însă, mai mare greșeală decât faptul că nu se folosește acest „dânsul”, că este folosit ca pronume în locul unui nume, de nume comun. Deci, „dânsul„ poate fi folosit doar în legătură cu persoanele și niciodată cu obiectele sau animalele. Nu pot să spun;„Am luat câinele și m-am dus cu dânsul la plimbare”. Asta ar însemna „Domnia sa” sau „Domnia lui”. Sunt echivalente. Sau este greșit să zici: „Ia scaunul și așează-te pe dânsul”. Este o maniera regională, moldovenească, deci nu este maniera literară. Ar fi bine de utilizat pronumele „el”. Ei bine, la noi pronumele „el ”nu se prea folosește. Va spune cineva la noi că„ m-am întâlnit cu fratele meu și m-am dus cu el la piață”?. Nu.  se folosește „m-am întâlnit cu fratele meu și m-am dus cu dânsul la piață”. Dar fiindcă că ești frate și ești în relații absolut frățești, atunci nu ai trebui să folosești pronumele dânsul. Aceasta e realitatea.

Și mai avem noi o situație cu pronumele de politețe. Avem un pronume de politețe absolut inedit. Este vorba despre „sângur” în loc de „dumneata” sau „dumneavoastră”. Vorbești cu un vecin, să-i spui „dumneavoastră”, parcă nu iți iese, să-i spui „dumneata”, la noi nu e prea folosit, deși ar trebui folosit mai des… Și atunci auzi „Am fost pe la sângur”, „Dar sângur ce mai faci?”. Dar de fapt „singur” este adverb. Asta e o formă regională. Și după forma aceasta de a utiliza cuvintele, imediat se pune ștampila de unde ești. Ești basarabean…

Mai este verbul „a servi”. „Eu dimineața servesc o cafea”, „Dacă nu servesc cafeaua, nu mă simt bine”. Verbul „a servi” care, de fapt, înseamnă a da cuiva ceva să mănânce sau să bea. Și există așa o dorință de exprimare mai elegantă, probabil, pentru că să spui simplu că „el a băut cafeaua”, parcă e prea simplu, hai să zicem mai delicat. Da, poate i se părea cuiva, dar nu e corect. Am văzut că foarte mulți vorbesc în felul acesta.

Dar mai sunt și alte cazuri și exemplele din mediu basarabean care chiar sunt haioase.Cuvântul „a servi” mai este folosit cu sensul de a bea alcool. Deci poți auzi: „Vecinul meu servește”. Deci din start se presupune că el bea, este bețiv. Am auzit chiar odată: „Vecinul meu servește cam des și când e servit sare la bătaie”. Sunt niște lucruri specific basarabene.

Aș mai menționa un lucru. Influența limbii ruse se manifestă și la nivel frazeologic. Și cel mai supărător este când auzi la televizor cum:„ S-au făcut multe lucruri, dar carul nu s-a mișcat din loc nici acum”. Carul acesta este din limba rusă „а воз и ныне там” din fabula lui Krîlov.  Dar noi îl avem pe Donici și dacă vrei să-l citești pe Donici, acolo nu era vorba despre car, ci de sac.

„Racul, broasca și o știucă

Într-o zi s-au apucat

De pe mal în iaz s-aducă

Un sac cu grâu încărcat.”

Și acum se face un amalgam între secvențe din rusă și cu context de limba română.

Politicienii de noua generație vorbesc o limbă română foarte bună. Mi se pare? Ar putea fi ei un exemplu pentru societate?

Mi-am pus și eu întrebarea. De multe ori generația tânără, dar și în general societatea are nevoie de un etalon, pe care să-l urmeze. Eu nu știu dacă cineva din parlamentarii noștri poate fi considerat un etalon, așa cum era cândva Grigore Vieru. Și aceasta e problema, pentru că persoana prin faptul că vorbește corect trebuie să fie etalon și în sensul acesta îmi pare rău să zic nu prea sunt personalități carismatice, să fie demne de încrederea întregii societăți. Și atunci ar fi un etalon pentru felul de a vorbi, de a gândi. Acum politicienii au înțeles și și-au făcut lecția foarte bine. Au înțeles foarte bine lucrurile: dacă nu vorbește corect, atunci va fi taxat și foarte dur și de societate, și de filologi și de jurnaliști și de aceea au învățat lecția. Asta e foarte bine. Acum numai niște comuniști mai în vârstă mai fac paradă din exprimări populiste de tip: „Ei, și mare treabă că este Serioja”. Lumea mai zâmbește, dar aceasta nu mai este o problemă. Deci, politicienii au învățat lecția și asa e foarte bine. Măcar dacă spun lucruri, din punct de vedere al cuiva idioate, cel puțin le exprimă într-o formă corectă.

Ar mai trebui să facem modificări în legislația lingvistică?

În primul rând, articolul 13 din Constituție, unde e scris limba moldovenească. Apoi, avem o legislație lingvistică învechită. Este legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești, care este din 1989 și este în vigoare și acum. Și nu s-a mai modificat nimic. Demult nu mai este RSS Moldovenească, demult nu mai sunt realitățile de acolo, dar legea este în vigoare. Și ea dă preferință limbii ruse ca limbă de comunicare internațională și toate inscripțiile trebuie dublate în rusă. Această lege e făcută mai mult pentru limba rusă. Limba RSS Moldovenești – limba moldovenească, este, așa, într-un fel subordonată. Și ea este în vigoare. Și dacă vrea cineva să dea în judecată pentru că nu e respectată, poate s-o facă în baza acestei legi. Legea este în vigoare. Eu cred că ea nici nu va fi modificată în curând, pentru că problema denumirii limbii s-a politizat.  În opinia mea, în ceea ce privește denumirea limbii, trebuie lăsată lumea în pace. În școală ea e denumită corect, intelectualii știu ce vorbesc. Deci, cine vrea s-i zică moldovenească, să zică așa. să nu-i punem pumnul în gură. Nu trebuie exacerbată problema aceasta. Eu zic că ar trebui să instituim un moratoriu. Un politician care se apucă să vorbească despre denumirea limbii, pur și simplu trebuie dat în judecată sau altceva. Nu e problema lor. Ceea ce este acum… Sigur articolul 13 din Constituție, sigur legislația, dacă se poate schimba se poate, dacă nu, măcar să nu deranjăm, pentru că putem să facem și mai rău.

Efectul invers?

Efectul invers se poate întâmpla. De la un timp, m-am convins că dacă un politician vorbește despre denumirea limbii, înseamnă că el nu mai are despre ce vorbi. Înseamnă că el ca politician nu mai are ce spune și se apucă de vorbit despre limbă.

Dar moratoriul până când ar trebui instituit?

Nu știu. Dar cel putin trebuie un timp lăsată în pace chestia aceasta. Să nu vorbească politicienii. Pentru că lingviștii vorbesc, ei ceea ce au avut de spus, au spus. Să tacă în privința aceasta politicienii pentru că toarnă gaz în foc. Și e urât de tot.

Aveți un mesaj de Ziua Limbii Române?

Cetățenii să conștientizeze că limba română este un element de cultură. Și trebuie de înțeles acest lucru ca atare. Să avem grijă s-o protejăm, să fie o limbă curată. Așa cum este o haină, pentru că de haine avem grijă, de haina vorbirii, se uită. Prin urmare, este bine că omul este frumos la port, dar și la comportament și la vorbire. Și asta e mesajul meu: să avem grijă de felul cum vorbim.

Citește mai departe

Istorie

Cum șeful statului „ponegrește” memoriile basarabenilor. Ce știm despre 24 august

Publicat

pe

PE SCURT

Pe 23 august se împlinesc 80 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi a Protocolului adiţional secret care a declanșat cel de-al Doilea Război Mondial. 24 august 1944 este ziua în care trupele sovietice au cucerit oraşul Chişinău și au preluat controlul asupra întregului teritoriu dintre Prut și Nistru. Această zi era considerată de propaganda sovietică ca „ziua eliberării Moldovei de sub cotropitorii fascişti germano-români”.

Potrivit unor intelectuali din Republica Moldova, Igor Dodon „urmărește să ponegrească memoria miilor de basarabeni care au devenit victime ale administrației sovietice de ocupație”.

PE LUNG

Sub egida președintului Republicii Moldova, Igor Dodon, se organizează în perioada 23-25 august mai multe evenimente de celebrare a 75 de ani de la eliberarea Chișinăului în cadrul Operațiunii Iași-Chișinău”.

Astăzi am convocat o ședință de lucru în cadrul căreia am discutat detalii cu privire la organizarea, în perioada 23-25…

Geplaatst door Dodon Igor op Dinsdag 13 augustus 2019

Din istorie

Potrivit istoricului Anatol Petrencu, la 23 august a. c. se vor împlini 80 de ani de la semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi a Protocolului adiţional secret, documente prin care cele două tiranii ale timpului – Germania nazistă și Uniunea Sovietică comunistă – și-au împărţit sferele de influență în Europa Centrală și de Sud-est. Între altele, în cârdăşia secretă sovieto-nazistă a fost vizată şi România. În linii generale, Pactul Molotov-Ribbentrop a aprins lumina verde în declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, cea mai mare și sângeroasă conflagraţie din istoria omenirii.

La 28 iunie 1940, în bună înţelegere cu Germana hitleristă, URSS a anexat Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, promovând în aceste teritorii politici represive împotriva populaţiei, organizând acțiuni de naționalizare, sovietizare, deznaționalizare, deportare etc.

Pe 24 august 1944, în toiul operațiilor militare din cel de-al Doilea Război Mondial, URSS a reanexat teritoriile, ocupate în iunie 1940, reluând vechea politica criminală de represiune și deznaţionalizare, la care s-a adăugat forme noi de persecuție împotriva populației civile: înfometarea (1946-1947), deportarea în masă (1949, 1951) şi altele.

Între 16 martie şi 23 august 1944, în teritoriile ocupate de sovietici, populaţia locală a fost constrânsă să hrănească militarii Armatei roşii, fapt ce a condus la o serioasă penurie de produse alimentare (în august 1944). Aflați sub ocupație militară străină, băştinaşii au fost mobilizaţi la munci forțate, primejdioase pentru viața şi sănătatea lor. În condiţii de bombardament aproape permanent, populația civilă a fost impusă să repare drumurile, să restabilească căile ferate, să curețe albia Prutului de „munţi de cadavre, ce împiedicau curgerea apei”.

Conform Deciziei Consiliului Comisarilor Poporului al RSS Moldoveneşti din 29 aprilie 1944, bărbaţi, femei şi copii din raioanele Orhei, Susleni, Criuleni, Bravicea au fost mobilizați la operațiunea de anihilare a minelor, instalate de trupele germane şi române în retragere. Oamenii erau impuşi să se prindă de mâini unul cu altul şi să meargă pe câmpul minat. În urma exploziilor, cei care călcau pe mine erau ucişi pe loc. Doar în raioanele Corneşti şi Ungheni, în urma acestei operațiuni, au murit sau au fost rănite 377 de persoane civile, basarabeni. Din „rațiuni umaniste”, cei grav răniți erau împuşcaţi de trupele NKVD, astfel fiind „eliberaţi” de chinuri.

În vara anului 1944, din preajma liniei frontului au fost evacuate 71 461 familii, care numărau în total 263 777 de persoane. Stăpâni în gospodăriile populației evacuate au devenit cei cu arma în mână. În general, în timpul operațiilor militare din primăvara-vara anului 1944, a avut mult de suferit întreaga populație din Basarabia.

Igor Dodon a supărat din nou unioniștii.
Cum reacționează aceștia la aniversarea „eliberării Moldovei de fascism”

Ziua de 24 august 1944, zi în care trupele sovietice au cucerit oraşul Chişinău și sovieticii au preluat controlul asupra întregului teritoriu dintre Prut și Nistru, era considerată de propaganda sovietică ca „ziua eliberării Moldovei de sub cotropitorii fascişti germano-români”, poziție la care s-au raliat și autoritățile RSS Moldovenești.

În realitate, după această dată, în acest spațiu a fost restabilit regimul totalitar sovietic comunist, a fost reluat procesul de comunizare a teritoriului dintre Prut şi Nistru, de persecutare a valorilor naționale, de anihilare a tuturor valorilor democratice, a drepturilor și libertăților populației locale.

Ziua de 24 august 1944 a pus începutul marii tragedii a basarabenilor, a pus începutul celei de-a două ocupaţii sovietice a teritoriului dintre Prut și Nistru. Imediat după instalarea autorităților sovietice, Basarabia a devenit o zonă de livrare a cărnii de tun pentru front.

În vara-toamna anului 1944, în Armata Roșie au fost mobilizați 265 281 bărbaţi, aceștia fiind trimiși în cele mai periculoase sectoare al frontului. Peste 50 000 din ei nu s-au mai întors acasă la familie. Un alt lot de bărbaţi, de regulă, de alte etnii (găgăuzi, ucraineni, rromi etc.), dar şi români, au fost trimişi la munci istovitoare la întreprinderile industriei grele din Federaţia Rusă sau la extras cărbune în minele din Donbass. De fapt, după 24 august 1944, întreaga populație a Basarabiei a cunoscut un adevărat dezastru politic, economic, social și uman.

Optică sovietică asupra
semnificației zilei de 24 august 1944

Istoricul Ion Negrei, Alecu Reniţă, ex-deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, Daniela Vacarciuc, istorică,  Zinaida Boloboceanu, interpretă, Vasile Costiuc, preşedintele Partidului Democraţia Acasă, istoricul Anatol Petrencu și poetul, membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Nicolae Dabija au anunțat despre desfășurarea mitingului comemorativ într-o conferință de presă.

Cei menționați mai sus se întreabă: ce eveniment, ce fapt istoric de importanță națională intenționează să celebreze președintele Igor Dodon, în ziua de 24 august 2019, prin organizarea unor manifestări fastuoase, inclusiv a unui concert grandios în Piaţa Marii Adunări Naţionale? Răspunsul nostru este că prin organizarea acestor acțiuni necugetate Igor Dodon urmărește, pe de o parte, să ponegrească memoria miilor de basarabeni care au devenit victime ale administrației sovietice de ocupație și, pe de altă parte, dorește să proslăvească, să elogieze regimul sovietic care a fost instaurat în Basarabia după operațiile militare din vara anului 1944.

În calitatea noastră de oameni de știință și cultură, profesori, cercetători în domeniul istoriei susținem că nu există niciun temei istoric, nemaivorbind de cel moral, ca în această zi să se organizeze manifestări propagandistice zgomotoase. La baza convingerii noastre stau documentele istorice, declarațiile martorilor oculari, precum și rezultatele cercetărilor istoricilor străini și locali. Îndemnăm autoritățile Republicii Moldova se renunțe la optica sovietică asupra semnificației zilei de 24 august 1944, să se abțină de la organizarea show-urilor propagandistice și să se ralieze la valorile civilizației europene, care pun preț pe libertățile și drepturile omului. Vorbind la modul general, în ziua de 24 august 1944, basarabenii au fost privați de drepturile și libertățile fundamentale, populației dintre Prut și Nistru impunându-i-se modelul inuman sovietic de organizare socială și politică.

Pe 23 august va avea loc un miting comemorativ în Scuarul Europei din Chişinău. Evenimentul va începe la ora 12:00.

Citește mai departe

Divertisment

Oraşul antic Babilon a fost inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Oraşul antic Babilon, atestat pentru prima dată pe o tăbliţă de lut în secolul al XXIII-lea î.Hr., cândva unul dintre cele mai mari oraşe din lume, a fost inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Asta, după mai multe decenii în care Irakul a militat pentru înscrierea sitului în această listă, informează postul Euronews, relatează Mediafax.

PE LUNG

Babilonul a fost inclus în listă cu ocazia celei de-a 43-a sesiune a Comitetului patrimoniului mondial UNESCO, care are loc în perioada 30 iunie – 10 iulie, la Baku, în Azerbaidjan.

Babilonul, situat la aproximativ 85 de kilometri sud de Bagdad, pe malul Eufratului, a fost cândva centrul unui vast imperiu, renumit pentru turnuri şi templele din cărămizi de lut, cunoscute drept zigurate. Grădinile suspendate ale Semiramidei, aflat în zona Babilonului, construite în timpul regelui Nabucodonosor al II-lea, au fost una dintre cele şapte minuni ale lumii.

Primele cercetări arheologice la Bablion datează de la începutul secolului al XIX-lea, fiind efectuate de arheologii europeni, care au sustras multe artifacte.

În anii 1970, în cadrul proiectului de restaurare ordonat de dictaorul irakian Saddam Hussein, zidurile şi arcurile palatului sudic au fost reconstruite într-un mod rudimentar peste ruinele existente, provocând daune semnificative.

Distrugerile au continuat în timpul intervenţiei americane în Irak în 2003, când trupe americane şi poloneze au construit o baza militară în zona ruinelor babiloniene.

În Irak sunt mii de situri arheologice, inclusiv multe din perioada primelor civilizaţii umane, dar multe au fost devastate de militanţii reţelei teroriste Stat Islamic, care timp de trei ani au ocupat o zonă întins din ţară, inclusiv o parte din regiunea antică Mesopotamia.

Celelalte cinci situri din Irak incluse în lista Patrimoniului Mondial sunt mlaştinile sudice sau mesopotamiene, Hatra, Samarra, Ashur şi cetatea din Erbil.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie2 ore în urmă

Băncile europene au anunţat că vor elimina peste 44 000 de locuri de muncă

PE SCURT De la începutul anului şi până în prezent, cel puţin zeci bănci europene au anunţat că vor elimina...

Politică7 ore în urmă

Igor Dodon efectuează o vizita în SUA. Va rosti un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU

PE SCURT Președintele Igor Dodon întreprinde o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, care va dura o săptămână...

Externe8 ore în urmă

Ţara care vrea să introducă săptămâna de lucru de patru zile. Un oraş a început deja acest program

PE SCURT 300 de angajaţi ai municipalităţii Odsherred, din nord-vestul regiunii daneze Zealand, urmează să primească liber în zilele de...

SocialO zi în urmă

Un bărbat, depistat pe Aeroportul Chișinău cu 21 mii de euro nedeclarați

PE SCURT Un cetățean al României este documentat de polițiștii de frontieră pentru nedeclararea valutei străine pe care o deținea....

EconomieO zi în urmă

FMI a deblocat finanţarea şi alocă Moldovei peste 46 milioane de dolari

PE SCURT Pe 20 septembrie 2019, Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) a finalizat cele de-a patra și a...

EconomieO zi în urmă

În Turcia a apărut criza capacelor de borcan: sunt atât de greu de găsit încât oamenii le fură

PE SCURT Turcia se confruntă cu o criză fără precedent la capacele de borcan, care au devenit atât de greu...

SocialO zi în urmă

Ghid de orientare în Orășelul Vinului. Află ce te așteaptă de Ziua Națională a Vinului

PE SCURT Ziua Națională a Vinului își celebrează majoratul în mare stil: mai mult spațiu, mai multe zone, mai multe...

Advertisement

Electorala 2019

Alegeri5 zile în urmă

Liderul Partidului Nostru Renato Usatîi candidează din nou la funcția de primar de Bălți

PE SCURT Liderul Partidului Nostru Renato Usatîi a depus la Consiliul Electoral de Circumscripție din Bălți actele necesare pentru a...

AlegeriO săptămână în urmă

La alegerile parlamentare noi din 20 octombrie, în circumscripția 50 vor fi deschise 85 de secții de votare

PE SCURT Guvernul a decis deschiderea a 85 de secții de votare peste hotare, în circumscripția uninominală nr. 50, care...

Alegeri2 săptămâni în urmă

Un fost procuror al municipiului Chișinău, candidatul Partidului Nostru la funcția de primar al capitalei

PE SCURT Fostul procuror al municipiului Chişinău Ivan Diacov este candidatul Partidului Nostru la funcţia de primar general al municipiului...

Alegeri2 săptămâni în urmă

„Chișinău pentru toți, Chișinău pentru tine”. Ion Ceban s-a lansat în campania electorală pentru funcția de primar de Chișinău

PE SCURT Candidatul PSRM Ion Ceban s-a lansat astăzi în campania electorală pentru alegerile locale 2019 în municipiul Chișinău.El a...

Alegeri2 săptămâni în urmă

Victor Chironda: Anunț public intenția de a candida la funcția de primar al municipiului Chișinău

PE SCURT Activistul civic Victor Chironda, care e și consilier în CMC, va candida pentru fucția de primar general al...

Alegeri4 săptămâni în urmă

FOTO/ Cum funcționează Parlamentul? Greceanâi și Alaiba le spun copiilor din Diasporă

PE SCURT Astăzi, 27 august, Republica Moldova împlinește 28 de ani de când este un stat independent. Cu această ocazie,...

Alegeri4 săptămâni în urmă

Președintele PLDM Tudor Deliu, candidat în circumscripția nr. 33 la alegerile parlamentare noi

PE SCURT Consiliul Politic Național (CPN) al Partidului Liberal Democrat din Moldova a decis astăzi participarea formațiunii cu candidați proprii...

Advertisement

Opinii

septembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« aug.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com