Reforma constituţională reprezintă unica modalitate de a readuce în albia normalităţii situaţia social-politică din ţară, bulversată de iminenţa unui scrutin anticipat, constată un studiu al IDIS „Viitorul”, lansat azi, 13 noiembrie 2009, la o dezbatere publică. Reforma constituţională ar trebui să înlăture carenţele, normele formulate neclar, cu dublu înţeles, mecanismele prost gândite, care provoacă confuzie şi prejudiciază dezvoltarea democraţiei. Profesorul Victor Popa, autorul studiului, recomandă iniţierea unui referendum, ca modalitate de adoptare a unei noi Constituţii. Popa mai sugerează modificarea Codului electoral, astfel încât o hotărâre supusă referendumului să fie aprobată, dacă pentru ea au votat majoritatea cetăţenilor care şi-au exprimat opţiunea.
„Criza politică care s-a declanşat în prezent în Republica Moldova este o consecinţă a dezvoltării constituţionale nechibzuite. Deseori, unii foşti înalţi demnitari de stat şi-au permis să interpreteze frivol normele constituţionale. În situaţia în care Curtea Constituţională, care este garantul supremaţiei Constituţiei, admite şi stimulează încălcarea acesteia, provocând instabilitate politică în stat, despre ce normalitate constituţională mai poate fi vorba?”, se întreabă Prof. Victor Popa, autorul studiului IDIS „Reforma constituţională: imperativ al timpului”. Popa aminteşte în acest context de validarea mandatului de deputat al Şefului statului de către Curtea Constituţională, deşi Constituţia prevede cu multă claritate că funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite.
Adoptarea unei noi Constituţii este necesară din motivul că Legea supremă actuală are un caracter provizoriu, este de părere profesorul Victor Popa: „Ea a fost adoptată de către un Parlament care nu a avut împuternicire directă de la popor pentru a adopta o Constituţie şi nu a fost supusă nici ratificării populare de către deţinătorul puterii.”
Necesitatea adoptării unei noi Constituţii mai rezultă din înseşi normele sale confuze, care lasă loc interpretărilor, subliniază Victor Popa. Mai mult, Legea supremă nu prevede mecanisme de depăşire a situaţiilor dificile, cum ar fi cazul în care parlamentarii nu ajung la un consens privind alegerea Preşedintelui, explică Popa: „De aici uşor se declanşează dizolvări de Parlament şi alegeri anticipate, ceea ce duce la instabilitate politică şi economică, prejudicii materiale şi morale aduse membrilor societăţii”.
Există două modalităţi de modificare, adoptare a Constituţiei, constată profesorul Victor Popa: adoptarea unei Legi cu privire la modificarea Constituţiei, cu votul a 2/3 din deputaţi sau iniţierea unui referendum. Tot Victor Popa afirmă însă că „a găsi un consens a 2/3 din deputaţi, în configuraţia actuală a Legislativului, este practic imposibil”.
Autorul studiului sugerează adoptarea unei noi Constituţii printr-un referendum şi modificarea Codului Electoral, astfel încât o hotărâre supusă unui referendum să fie aprobată, dacă pentru ea au votat majoritatea celor care şi-au exprimat opţiunea. Numai ratificarea Constituţiei printr-un referendum îi conferă acesteia statutul de Lege supremă, având la bază manifestarea voinţei poporului, conchide Victor Popa de la IDIS „Viitorul”.
La elaborarea proiectului pentru noua Constituţie trebuie să participe mediul academic şi asociativ. Deoarece Republica Moldovă aspiră spre integrare europeană, noua Constituţie trebuie să corespundă standardelor UE.
Participanţii la masa rotundă, organizată de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale IDIS "Viitorul", au spus că reforma constituţională este "o provocare actuală".
Reformarea Constituţiei nu este o chestiune necesară pentru a depăşi criza politică, ba chiar dimpotrivă poate duce la o destabilizare şi mai profundă a sistemului politic, susţine deputatul Vladimir Ţurcanu.
Prezent la şedinţă, preşedintele interimar, speakerul Mihai Ghimpu, a aprobat iniţiativa oamenilor de ştiinţă, care propun să fie elaborată o nouă Constituţie.
"Avem nevoie de o Constituţie cu adevărat democratică, independentă faţă de cine vine la putere – Voronin sau Ghimpu sau de orice dintre noi, cei adunaţi aici. Ideile dumneavoastră coincid cu ale mele", a subliniat Ghimpu.
Ministrul justiţiei, Alexandru Tănase, a spus că la moment Moldova nu are de-a face cu o criză politică, ci cu una constituţională.
"Deja de un an ţara suportă criza economică, iar noi ne ocupăm de alegerea preşedintelui. Chiar şi dacă noi îl alegem, pe viitor s-ar putea întîmpla ca situaţia privind imperfecţiunea unor articole din Constituţie să se repete. Acest lucru a fost demonstrat în aprilie, cînd comuniştii nu au putut să-şi aleagă candidatul, la fel s-a întîmplat şi acum, cînd Alianţa pentru Integrare Europeană nu a reuşit să-şi aleagă candidatul său", a spus ministrul.
Profesorii Boris Negru şi Alexandru Arsene, care au elaborat Constituţia actuală, au revizuit o serie de articole şi prevederi din Legea fundamentală. Ei s-au referit la neajunsurile Constituţiei, provocate în timpul elaborării ei de situaţia politică de la începutul anilor 90.
Participanţii la masa rotundă s-au referit la ineficienţa schimbării Constituţiei şi au propus să fie elaborată o nouă Constituţie cu adoptarea sigură a referendumului.
Ei au prezentat un plan de acţiuni, care prevede crearea unei comisii de pregătire a proiectelor unor hotărîri de Parlament, care să iniţieze referendumul.
Reformarea Constituţiei nu este o chestiune necesară pentru a depăşi criza politică, ba chiar dimpotrivă poate duce la o destabilizare şi mai profundă a sistemului politic, susţine deputatul Partidului Comuniştilor, Vladimir Ţurcanu.
El s-a arătat destul de sceptic şi rezervat faţă de propunerile înaintate vineri de mai mulţi jurişti, politologi şi deputaţi cu privire la o nouă Constituţie.
"Elaborarea unei noi Constituţii este o chestiune radicală şi aventuristă, deoarece aceasta, ca Lege de bază a statului, este un document constant. Nu cred că este o decizie rezonabilă, mai ales pentru că la întocmirea ei s-a ţinut cont de experienţa europeană, precum şi de drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului. Totodată, nu e cazul să modificăm sistemul politic sau cel judiciar. De exemplu, dacă Preşedintele va fi ales de popor, atunci aceasta va veni în contradicţie cu statului de ţară parlamentară", a subliniat Ţurcanu.
INFOTAG precizează: O serie de savanţi, oameni politici şi demnitari au înaintat ideea de a modifica Constituţia pentru depăşirea crizei politice actuale. Printre aceştia se numără şi preşedintele Parlamentul Mihai Ghimpu şi ministrul justiţiei Alexandru Tănase, care califică situaţia actuală din ţară drept o criză constituţională, şi nu una politică.
