La 5 si 6 mai curent, in capitala Letoniei, Riga, a avut loc o conferinta internationala organizata de Organizatia Transatlantica din Letonia (LATO) si Ministerul de Externe al acestei tari, cu genericul "Democratia dincolo de Baltici: contributia Euro-Atlantica", la care au participat politicieni, reprezentanti ai ONG si ai mediilor academice din cele trei Tari Baltice, din SUA, Cehia, Polonia, Belarus si Republica Moldova, demnitari ai Uniunii Europene si ai NATO.
Potrivit unui comunicat al Biroului de presa al PPCD, Republica Moldova a fost reprezentata de vicepresedintele Parlamentului Iurie Rosca, presedinte PPCD, si de directorul executiv al Institutului pentru Dezvoltare si Initiative Sociale, Igor Munteanu.
La Parlamentul leton, liderul crestin-democrat din Moldova a purtat discutii cu presedintele forului legislativ al acestei tari, Ingrida Udre, cu presedintele Comisiei pentru afaceri europene, Oskars Kastens si cu presedintele grupului de prietenie cu Republica Moldova Martins Bekasovs. Rosca i-a informat pe colegii letoni despre evolutiile politice din Republica Moldova, accentuand faptul ca toate fortele parlamentare, Puterea si Opozitia, au creat un parteneriat politic in baza interesului national si al orientarii europene, al reformei si democratizarii societatii. El a subliniat ca reformele care urmeaza a fi realizate in Republica Moldova vor valorifica experienta Tarilor Baltice, care au avansat mult in ultimii ani, reusind sa atinga un nivel de dezvoltare economica remarcabil si sa asigure functionarea institutiilor democratice, culminand cu aderarea la NATO si UE. Modelul baltic este cel care merita sa fie insusit de Republica Moldova, motiv pentru care presedintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, a adresat mesaje omologilor sai de la Riga, Vilnius si Tallinn cu rugamintea sa ni se ofere o serie de legi care vizeaza fortificarea institutiilor statului de drept si democratizarea societatii. Rosca a mentionat in cadrul acestor intrevederi ca "Republica Moldova mizeaza mult pe sprijinul Tarilor Baltice in promovarea imaginii tarii noastre in institutiile occidentale spre care aspiram".
Colegii letoni i-au transmis deputatului de la Chisinau un set de legi solicitate anterior si au dat asigurari ca partea letona este dispusa sa acorde asistenta tehnica in vederea armonizarii legislatiei nationale a Republicii Moldova la cea europeana, inclusiv prin expedierea la Chisinau a unor experti.
Lucrarile conferintei LATO ca reuniune internationala de prima marime s-au axat pe analiza evolutiilor politice din spatiul ex-sovietic, in special din Rusia, Belarus si Republica Moldova, identificandu-se cauzele unor nereusite ale tranzitiei, in special in ceea ce priveste respectarea drepturilor omului si asigurarea libertatilor fundamentale. Vorbitorii au accentuat faptul ca relatia dintre UE si noii vecini in sensul dezvoltarii democratice si al stabilitatii politice in regiune este determinata intr-o masura substantiala de statele ex-comuniste, care au aderat recent la UE si care pot sa contribuie la consolidarea societatii civile si la extinderea spatiului libertatii in statele respective.
In luarea sa de cuvant, Iurie Rosca a aratat ca presiunile politico-militare si economice ale Rusiei, precum si sustinerea fatisa acordata de Moscova regimului separatist de la Tiraspol, au determinat cooperarea dintre fortele politice rivale in baza interesului national. Astfel, PPCD a decis sa nu admita destabilizarea politica a tarii de catre fortele imperiale din exterior, dar si sa imprime o directie democratica si proeuropeana ferma Republicii Moldova, dandu-si votul pentru Vladimir Voronin. "Este vorba de un parteneriat politic conditionat, care se intemeiaza pe Panul de actiuni Republica Moldova-UE, semnat la 22 februarie curent. Cele zece puncte propuse de crestin-democrati si acceptate de liderul comunist au menirea sa deblocheze o serie de reforme care intarzie de mai multi ani, cum ar fi cea a sistemului judecatoresc, a legislatiei electorale, a audiovizualului, a serviciilor secrete, a puterii locale etc. Astfel, daca exista un consens intre Putere si Opozitie asupra politicii externe si asupra diferendului transnistrean, inclusiv asupra necesitatii retragerii trupelor ruse, acum se impune cooperarea pentru a depasi divergentele asupra principalelor probleme de ordin intern. Iurie Rosca si-a exprimat speranta ca in curand va fi posibil sa fie depasite si reticentele pe care le manifesta puterea asupra raporturilor tarii noastre cu NATO. Noile realitati geopolitice arata ca statutul de neutralitate stabilit prin Constitutia Republicii Moldova nu a rezolvat problema Transnistriei si nici nu a asigurat securitatea nationala a tarii. Optiunile Ucrainei si Georgiei in favoarea NATO, aflarea noastra la frontiera Aliantei prin granita comuna cu Romania, dar si nevoia de a participa la un sistem de aparare si securitate colectiva care sa ne protejeze de orice presiuni si amenintari dinafara, ne obliga sa facem o alegere ferma pentru aderarea la NATO. Iurie Rosca a mentionat ca in ceea ce priveste chestiunea conflictului transnistrean Chisinaul se pronunta exclusiv pentru o solutie pasnica, in baza Constitutiei tarii si a dreptului international, cu respectarea suveranitatii si integritatii teritoriale ale statului. El a mai spus ca, intrucat formatul pentalateral de negocieri si-a aratat ineficienta, recent ministrul de Externe Andrei Stratan a adresat mesaje oficiale Uniunii Europene, SUA si Romaniei, prin care Republica Moldova invita oficial UE si cele doua tari sa participe la constituirea unui nou format de negocieri. Republica Moldova insista asupra retragerii neconditionate, complete si neintarziate a trupelor ruse de pe teritoriul tarii. Iurie Rosca a subliniat importanta sprijinului din partea prietenilor de la Kiev a procesului de securizare a frontierei moldo-ucrainene, cu participarea UE, in vederea realizarii unui control vamal si de frontiera comun. In acest sens, Chisinaul asteapta o mai mare receptivitate din partea colegilor de la Kiev si invita partenerii sai occidentali sa incurajeze Ucraina in aceasta directie", se arata in comunicatul citat.
Profitand de prezenta la conferinta a celor trei ministri de externe ai Tarilor Baltice, Iurie Rosca le-a solicitat un sprijin activ al Republicii Moldova in procesul de reforma si integrare europeana. Liderul crestin-democrat a conchis ca optiunea democratica si proeuropeana a poporului Republicii Moldova este una ferma si ireversibila, iar deschiderea institutiilor europene si a vecinilor pentru sprijinirea eforturilor tarii noastre este una cat se poate de oportuna.
La conferinta au participat Bruce Jackson, presedintele Proiectului Democratiile in Tranzitie din SUA, Robert Simmons, Reprezentantul Special al NATO pentru Caucaz si Asia Centrala, Ronald D. Asmus, director executiv al Centrului Transatlantic al Fundatiei americane "Marshall", Pavol Demes, director al aceleiasi fundatii la Bratislava, ex-ministru de externe al Slovaciei, Toomas H. Ilves, vicepresedinte al Comisiei pentru Relatii Externe a Parlamentului European, ex-minstru de externe al Estoniei, Pieter Feith, director general-adjunct la Comisia Europeana (Securitatea Europeana si Politca de Aparare), Vladimir Socor analist politic la Fundatia Jamestown si ziarul Wall Street Journal, precum si pe ministrii de externe leton Artis Pabriks, lituanian Antanas Valionis, estonian Urmas Paet.
