Connect with us
"
"

Externe

A fost președinte – a devenit tâmplar și cazează turiști. Schimbarea bruscă în cariera unui om care a condus o țară din fosta URSS

Publicat

pe

PE SCURT

Ghiorghi Margvelașvili a condus Georgia timp de cinci ani: a fost ales președinte în 2013 și a cedat această funcție în decembrie 2018 președintelui nou ales, Salome Zurabașvili. Având în vedere că Margvelașvili avea doar 49 de ani la momentul demisiei și având în vedere experiența sa (înainte de a deveni președinte a fost ministru al educației), mulți se așteptau să rămână în politică.

Dar Margvelashvili a ales un alt drum. S-a stabilit în orășelul Dușeti, la 60 km de Tbilisi, unde în 2004 a cumpărat o casă cu doar 2,5 mii dolari. Acolo, politicianul a construit, pe lângă propria locuință, o cabană mică, eficientă din punct de vedere energetic, cu un acoperiș de pământ și cazează de câteva luni turiștii care vizitează Georgia, scrie currenttime.tv.

PE LUNG

De asemenea, fostul președinte își ospătează oaspeții cu fructe și legume din propria grădină: rodii de la președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev și cartofi de la președintele Belarusului Alexandru Lukașenko.

Doritorii de a se caza „la președinte” o pot face prin intermediul Airbnb sau alte servicii de rezervare online, cabana costă aproximativ 80 dolari pentru noapte.

De asemenea, fostul președinte s-a ocupat de tâmplărie și cu propriile mâini a făcut mai multe piese de mobilier în casa sa și în casă de oaspeți. Iar în timpul liber a început să predea din nou la Institutul georgian de afaceri publice .

După cum recunoaște Margvelashvili, noile ocupații au fost necesare pentru a-și întreține familia. Aceasta pentru că fostul președinte nu are încă dreptul la o pensie de stat pentru limită de vârstă: în Georgia, femeile încep să o primească de la vârsta de 60 de ani, iar bărbații la 65 de ani.

Iar pensia, pe care Margvelasvili ar putea s-o primească teoretic ca fost președinte, în conformitate cu legea georgiană, i s-ar cuveni doar dacă ar fi inapt să muncească din cauza vârstei sau stării de sănătate. Și chiar și în acest caz, aceasta nu ar depăși 7,2 mii lari (aproximativ 2.600 dolari). Atâta a primit Margvelașvili când a deținut funcția de președinte.

Soția ex-președintelui a recunoscut anterior într-un interviu că familia sa „nu are economii”.

„Aceasta este o nouă experiență”, a spus fostul politician într-un interviu acordat Reuters. „Oaspeții lasă feedback despre ceea ce le-au plăcut sau despre ce priveliști sunt aici sau cum sunt decorate camerele, toate acestea mă fac foarte fericit”, a povestit el.

Acum, Margvelașvili dorește să cumpere și niște cai pentru a organiza excursii pe cai pentru turiști, dar se gândește dacă nu ar trebui să aibă și o mică vinărie.

Potrivit lui, turiștii din Georgia știu de obicei cine deține mica cabană unde sunt cazați. Dar pentru străini, identitatea proprietarului, de obicei, devine o adevărată surpriză. Potrivit fostului președinte, turiștii care vin în Georgia din țările fostei URSS pur și simplu nu pot să creadă că persoana care a condus o țară timp de cinci ani poate trăi într-o casă modestă cu două etaje în provincie, fără protecție și alte atribute ale puterii sau bogăției.

Retragerea mea din politică este modul în care încerc să creez un precedent”, spune Margvelashvili cu sinceritate. „Încerc să arăt că există viață și după politică”.

Când este întrebat dacă nu duce dorul după viața sa anterioară, el răspunde decisiv și pe scurt: „Deloc”.

„A fost o perioadă foarte încordată de cinci ani”, spune el. „Și acum încerc să trăiesc în pace și fără tensiuni “.

Sursa: currenttime.tv.

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Externe

Europa își deschide treptat hotarele. Ce au decis mai multe state

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Comisia Europeană a recomandat statelor UE și celor din spațiul Schengen să înceapă ridicarea treptată restricțiilor privind circulația locuitorilor acestor state în interiorul UE.

Bruxelles atenționează că ridicarea restricțiilor de călătorie între țări este crucială pentru întreaga piață internă a UE, în special în ajunul sezonului de vară și consideră că, printr-o abordare coordonată, aceasta poate fi făcută destul de rapid și sigur. „Suntem siguri că vom avea un sezon turistic anul acesta”, a declarat Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie.

În același timp, până în prezent, recomandările privind restricționarea călătoriilor transfrontaliere opționale în UE și în cadrul spațiului Schengen rămân valabile până pe 15 iunie. Până la această dată, Bruxellesul solicită să nu se deschidă frontierele externe ale Uniunii Europene – această perioadă va fi aproape sigur extinsă, deoarece mai devreme s-a anunțat că frontierele externe ale UE vor fi deschise doar după deschiderea completă a celor interne.

PE LUNG

Țările baltice și-au deschis frontierele pe 15 mai – primele din Europa

Comisia Europeană recomandă înlăturarea restricțiilor de circulație în primul rând între țările cu o situație epidemiologică similară – iar unele state au început deja acest lucru. Astfel, autoritățile din Estonia, Letonia și Lituania, unde pe toată durata pandemiei situația epidemiologică a fost  una dintre cele mai „calme” din Europa, au convenit asupra liberei circulații între cele trei țări începând cu 15 mai.

În cadrul acordului, va fi reluat transportul transfrontalier de pasageri cu autobuzul, trenul și avionul; companiilor de turism li s-a permis, de asemenea, să organizeze excursii în cadrul celor trei țări. Obligativitatea de a sta două săptămâni în carantină la trecerea frontierei a fost anulată – numai cei care s-au întors din afara statelor baltice vor trebui să o respecte. Este de așteptat ca, în viitorul apropiat, acordului cu statele baltice să se alăture și Finlanda. Începând cu 12 mai, Lituania a permis, de asemenea, parțial intrarea cetățenilor Poloniei, celor care doresc să vină la muncă sau studii. Ei nu trebuie să se conformeze carantinei de 14 zile, dar nu pot merge mai departe în Letonia sau Estonia. Totodată, Varşovia a anunţat că menține granițele închise până pe 12 iunie. Cu toate acestea, diplomaţii, străinii cu reşedinţa în Polonia şi şoferii profesionişti de camioane vor putea trece prin anumite puncte de control începând de miercuri.

Granițele dintre Germania, Franța, Austria și Elveția urmează să se deschidă începând cu 15 iunie

Interdicțiile privind circulația transfrontalieră între statele vecine încep să fie ridicate și în Europa Centrală. Din 16 mai, Germania deschide complet granița cu Luxemburg; este de așteptat ca în viitorul apropiat să se ajungă la un acord similar și cu Danemarca (data exactă deocamdată nu a fost convenită). Verificările la frontierele Germaniei cu Austria, Franța și Elveția începând cu 16 mai vor fi atenuate și vor deveni doar selective, iar lista motivelor pentru care poți intra în țară va fi extinsă. Deschiderea completă a granițelor dintre Germania, Austria, Elveția și Franța este preconizată pentru 15 iunie – din aceeași dată este probabil ca regimul obligatoriu de carantină pentru cei care intră în aceste țări să fie ridicat.

Austria, care a fost una dintre primele din Europa care a început măsurile de relaxare, a permis deja cetățenilor din toate statele UE să vină cu avionul pe aeroporturile sale. În același timp, aceștia trebuie să prezinte un test COVID-19 făcut cu cel puțin patru zile înainte de intrare sau să respecte regimul de carantină timp de două săptămâni.

La rândul său, Cehia, situată în aceeași regiune, este pregătită să-și deschidă complet granițele cu Austria începând cu 8 iunie, iar cu Slovacia din 15 iunie. În același timp, negocierile privind deschiderea frontierelor cu Germania sunt încă departe de a se termina, deoarece autoritățile cehe se tem că incidența infectării acolo este încă prea mare.

Italia, considerată focarul Europei nu a decis, practic, niciodată să-şi închidă graniţele. Doar că pe aeroporturi au fost impuse măsuri dure pentru a opri răspândirea virusului. Spania, țară afectată puternic de noul coronavirus, şi-a redeschis graniţele, dar a impus carantinarea obligatorie timp de 14 zile tuturor celor care intră în ţară. Regula va intra în vigoare pe 15 mai şi va fi aplicată pe durata stării de urgenţă, care va expira pe 24 mai. 

Sursa: Meduza.io

Foto: Postimees.ee/Mailiis Ollino

Citește mai departe

Externe

Sondaj / La 30 de ani de la comunism, Europa de Est este împărțită la capitolul democrație

Publicat

pe

PE SCURT

După treizeci de ani, puțini oameni din fostul bloc estic din Europa regretă schimbarea monumentală politică, socială și economică dezlănțuită de căderea comunismului – dar, în același timp, puțini sunt mulțumiți de modul în care stau lucrurile acum și mulți își fac griji pentru viitor, scrie theguardian.com

PE LUNG

Un sondaj al Centrului de Cercetare Pew realizat în 17 țări, inclusiv 14 state membre ale UE, a constatat că, deși majoritatea oamenilor din Europa Centrală și de Est au acceptat în general democrația și economia de piață, opiniile lor diferă de la o țară la alta.

Până la 85% dintre oamenii au aprobat schimbarea în Polonia, estul Germaniei și Cehia.  Mai puțin de 55% au aprobat schimbarea în Bulgaria, Ucraina și Rusia. Aceasta a reflectat în general percepții foarte diferite despre cum au evoluat țările, în mod individual, de la evenimentele importante din 1989-1991. Atunci a fost un val de optimism peste Europa, când zidurile și regimurile au căzut, formând societăți și piețe mai deschise, au spus autorii sondajului.

Majoritatea polonezilor, cehilor și lituanienilor și mai mult de 40% din maghiari și slovaci, de exemplu, au spus că se simt că majoritatea oamenilor din țările lor sunt mai bine decât 30 de ani în urmă; în Rusia, Ucraina și Bulgaria, mai mult de jumătate au simțit că lucrurile s-au agravat.

Întrebați cum au crezut că țările lor au avansat, cei din Europa Centrală și de Est au fost cei mai pozitivi în ceea ce privește educația (65%), nivelul de trai (61%) și mândria națională (58%). Ei au fost mai puțin fericiți de lege și ordine (44%) și de valorile familiei (41%), iar o majoritate (53%) a declarat că asistența medicală s-a agravat în perioada post-comunistă.

Dar, în toate fostele națiuni comuniste intervievate, oamenii erau „în mare parte pesimiști în ceea ce privește funcționarea sistemului politic și despre probleme economice specifice, cum ar fi locurile de muncă și inegalitatea”, au spus autorii sondajului.

Națiunile din Europa Centrală și de Est care s-au alăturat UE au apreciat în general instituția și au considerat că a fost bună pentru țările lor. Sondajul a constatat, cu cele mai mari calificative de aprobare, mai mult de 80%, au fost date de fostele state comuniste din Polonia și Lituania.

În două care nu s-au alăturat, Rusia și Ucraina, situația arăta foarte diferit, au spus autorii. „Aceștia aprobă mai puțin trecerea la democrație și capitalism, mai puțin susțin principiile democratice specifice și sunt mai puțin mulțumiți de viața lor”, au spus ei.

Sondajul a dezvăluit, de asemenea, o scindare puternică est-vest în ceea ce privește atitudinile față de unele subiecte sociale. Europenii occidentali au exprimat opinii mult mai progresiste: 94% dintre suedezi și 89% dintre spanioli au declarat că homosexualitatea trebuie să fie acceptată de societate, iar împotrivă au fsot 28% dintre lituanieni și 14% dintre ucraineni.

Sondajul a descoperit diferențe majore între Germania de est și vest, germanii estici fiind mai puțin satisfăcuți de direcția de ansamblu a țării lor și de modul în care funcționează democrația decât cei din vest.

Citește mai departe

Ecologie

„Plămânii” care ard. Pământul pierde 20% din sursa sa de oxigen

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Pământul este pe cale să-și piardă o parte din plămânii săi. Este vorba de Pădurile Amazoniene care produc 20 la sută din oxigen. Însă, în această vară, pădurile au fost mistuite de peste 75 de mii de incendii. Ceea ce reprezintă cu 83 la sută mai multe incendii comparativ cu anul trecut. 

Cine se face vinovat de aceste incendii și ce ar putea urma? La aceste întrebări încearcă să găsească răspuns întreaga populație și conducătorii mai multor țări de influență.

PE LUNG

Incendiile din această vară au mistuit cea mai mare parte a Pădurii Amazoniene. De fapt, Amazonia ia foc în fiecare an, însă, în acest an incendiile au fost mai multe ca niciodată, 75 de mii. Mai mulți experți susțin că aceste incendii sunt rezultatul despăduririlor care sunt făcute cu acordul președintelui brazilian Jair Bolsonaro. De când a ajuns la conducere, la sfârșitul anului 2018, Pădurea Amazoniană a pierdut aproape 3 500 de kilometri pătrați de pădure, cu patruzeci de procente mai mult decât anul trecut în aceeași perioadă.

Omul de știință Alberto Setzer a declarat pentru jurnaliștii de la CNN că „99% din incendii au fost provocate de om, fie intenționat sau din greșeală. Oamenii dau foc la pădure, ca ulterior, să folosească aceste pământuri în agricultură sau în industrie”. 

Pe parcursul ultimilor decenii, din cauza așezărilor umane, Pădurea s-a micșorat considerabil. Până în anii 60, accesul în pădure era interzis, iar aceasta a rămas practic intactă. Însă, după anii 60 s-au construit ferme, iar cultivarea pământului a dus la defrișarea unor porțiuni mari din pădure. În perioada 1991-2000, Pădurea Amazoniană a pierdut între 415.000 și 587.000 de kilometri pătrați. Ulterior, în fiecare an sunt defrișați peste 22.400 de kilometri pătrați din Pădure. 

Se pare că aceste cifre nu sperie autoritățile braziliene, care plănuiesc să permită tăierea pădurilor pentru a face loc exploatărilor industriale și de minerit, proiectelor de infrastructură sau pentru extinderea zonelor agricole.

Țările din G7, organizație formată din Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, au decis alocarea a 20 de milioane de dolari pentru salvarea Pădurii Amazoniene, iar cea mai mare parte din această sumă a fost alocată stingerii incendiilor de vegetație. Asta în pofida faptului că președintele brazilian afirmă că Pădurile Amazoniei aparțin Braziliei și incendiile trebuie să-i preocupe doar pe brazilieni.

Pădurea Amazoniană este o pădure umedă de foioase având o suprafață de 5,5 milioane de kilometri pătrați. Pădurile ocupă 43% din suprafața Americii de Sud și găzduiesc aproape trei milioane de indigeni. În Amazonia se găsesc 20% din cantitatea de apă dulce de pe planetă, 34% dintre pădurile virgine și 30 – 50% din fauna și flora lumii. Se întinde pe teritoriile a nouă dintre cele 12 țări din America de Sud, majoritar în Brazilia (67%), Bolivia (11%) și Peru (13%).

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social5 ore în urmă

15 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 346 de pacienți sunt în stare gravă. 27 – conectați la respirație asistată 

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Ecologie21 de ore în urmă

„Dacă vrei să faci o faptă bună, sortează plasticul”

Probabil ai auzit deja despre „iulie fără plastic”, dar știi ce înseamnă? De unde vine? Și ce trebuie să faci...

Social23 de ore în urmă

Pandemia în Rusia: „COVID-19 nu e ceva rușinos”

Rusia a fost una dintre țările care a ales să nu recunoască impactul real al pandemiei. Primul caz de infectare...

SocialO zi în urmă

14 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 269 cazuri noi de infectare și șase decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Alegeri2 zile în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

Social2 zile în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

Opinii2 zile în urmă

Viorica Ataman: „Turismul din Moldova nu-i tocmai child-friendly”

Viorica Ataman e una dintre cele mai bune cunoscătoare a destinațiillor autohtone, a colindat Republica Moldova în lung și în...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică6 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

DivertismentO săptămână în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică2 săptămâni în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031