Analistul american Vasil Jaiani scrie pentru Forbes că dacă Rusia nu va fi oprită în Ucraina, ar putea să-și ”continue aventurile militare” în spațiul ex-sovietic. Printre potențialele ținte ale unei viitoare agresiuni rusești, Jaiani identifică și Republica Moldova, alături de Letonia, Estonia și Georgia.
Potrivit lui, apropierea Chișinăului de UE, semnarea Acordului de Asociere dintre Moldova și UE și victoria partidelor pro-europene în alegerile parlamentare din toamnă sunt percepute de Kremlin ca o subminare a influenței sale economice și politice în zona fostei URSS. În aceste condiții, Rusia ar putea apela la un nou scenariu de intervenție militară pentru a-și restabili influența.
Jaiani scrie că Rusia are mai multe opțiuni pentru a provoca o confruntare armată în Moldova. Prima este agravarea situației în Transnistria, unde o bună parte a populației are și cetățenia rusă și Moscova ar putea folosi deja clasicul pretext al apărării etnicilor ruși din alte state. Deși nu are frontieră directă cu Moldova, Rusia ar putea folosi trupele deja staționate în Transnistria, alături de milițiile subordonate Tiraspolului. Totodată, Moldova.ORG amintește că fostul Președinte al Georgiei Mihail Saakașvili a declarat că Rusia ar putea crea un coridor terestru către Transnistria prin Odesa, care i-ar permite Moscovei să trimită mai multe trupe spre Tiraspol.
Celălalt scenariu identificat de analistul american este exploatarea de către Kremlin a tensiunilor dintre autoritățile centrale de la Chișinău și conducerea autonomiei din Găgăuzia. Jaiani remarcă faptul că găgăuzii au organizat un referendum în care s-au pronunțat împotriva integrării în UE, pentru apropierea de Rusia, precum și în favoarea independenței regiunii. Moscova deja le oferă mai multor producători din Găgăuzia preferințe comerciale în condițiile embargoului pentru restul Moldovei. Potrivit lui Jaiani, Rusia ar putea încuraja și profita de tendințele separatiste ale Comratului pentru a justifica o intervenție militară.
Analistul remarcă faptul că politica externă a Rusiei a devenit tot mai agresivă în ultimii ani și subliniază că Putin ar putea viza chiar și alte state membre ale UE, în special România și Polonia. Pe lângă conflictul din Ucraina, Kremlinul și-a mai arătat mușchii la scară globală trimțând o flotă către Australia și organizând zboruri ale unor bombardiere în Golful Mexic. Jaiani concluzionează că Statele Unite și Europa trebuie să reacționeaze înăsprind sancțiunile împotriva Rusiei și furnizând armament Kievului. Altfel, sugerează analistul, puterile vestice vor repeta greșeala din 2008, când au fost destul de tolerante față de intervenția Rusiei în Georgia. Conform lui, anume această atitudine relaxată a Occidentului atunci a dus la criza actuală din Ucraina.
