Tot mai des poți să vezi eticheta „fără gluten” pe alimente. O fi doar un truc de marketing, un trend sau există oameni pentru care consumul de gluten e chiar periculos? Află din acest material cum e să fii „gluten-free” în Moldova.
Intoleranța la gluten, celiacă și non-celiacă
Glutenul este o proteină care se găsește în majoritatea produselor cerealiere: grâu, secară, orz. Ajută alimentele să-si mențină forma, acționând ca un lipici, responsabil de textura moale, elastică pe care o asociem cu pastele sau pâinea.
Majoritatea oamenilor pot consuma produsele cu gluten fără probleme. Alții, însă, dezvoltă afecțiuni care nu le permit consumul acestor alimente. Boala celiacă sau intoleranța celiacă la gluten este cea mai serioasă formă și afectează până la un procent din populație, potrivit cercetătorilor americani. Este o afecțiune în care sistemul imunitar atacă propriile țesuturi atunci când sunt consumate alimente cu gluten.
O altă formă de intoleranță la gluten mai puțin gravă este cea non-celiacă, numită și sensibilitate la gluten. Circa 6% din populația globului, scriu aceiași cercetători, suferă de intoleranță non-celiacă. Se manifestă prin simptome ca diareea, balonările, crampele abdominale, indigestia, oboseală după consumul de alimente cu gluten.
„Există o diferență importantă între boala celiacă și intoleranța non-celiacă la gluten”, explică Maria-Victoria Racu, nutriționistă, șefa secției „Sănătate nutrițională și a copiilor” la ANSP. „Boala celiacă este cauzată de o mutație genetică care generează un răspuns anormal al sistemului imunitar la gluten. Mucoasa intestinală este afectată, scăzând considerabil capacitatea de absorbție a nutrienților din alimente”, spune specialista. Pe lângă simptomele digestive, în timp apare pierderea în greutate, malnutriția, carențele nutriționale și chiar tulburările depresive. „Este o afecțiune foarte periculoasă dacă persoana nu soluționează în mod rapid efectele acestei afecțiuni”, atenționează ea. La sensibilitatea non-celiacă, însă, mucoasa intestinală nu este afectată, explică specialista.
Intolerantă la gluten în țara plăcintelor
Cu 11 ani în urmă, când era la facultate, Ruxanda Spătari a presupus că e intolerantă la gluten. Disconfortul intestinal și oboseala după ce mânca făinoase i-au dat de gândit. Pentru că în Moldova medicii nu îi dădeau un răspuns clar, a făcut un test în Spania și a descoperit alimentele la care are intoleranță: printre altele, glutenul și lactoza. De atunci a renunțat aproape de tot la alimentele cu gluten și spune că se simte mai bine. „Există viață și cu intoleranță”, glumește Ruxanda.
Recunoaște că acum există mai multe opțiuni fără gluten decât erau cu 10 ani în urmă și este mai ușor pentru o persoană intolerantă să aibă un regim alimentar potrivit. Pentru că e producătoare media și are deplasări prin țară, Ruxandei îi vine cel mai greu când merge în sate și nu prea are ce mânca la prânz. „Plăcintele și alte produse de panificație sunt puținele chestii pe care le poți găsi prin magazinele de la țară sau la benzinării. Așa că uneori mai fac o excepție”, povestește ea.
În general, Ruxanda alege produse din făină din porumb, hrișcă, linte, orez, care nu au gluten, deși uneori mai duce dorul terciurilor de grâu din copilărie. „Iar tata încă îmi cumpără chifle ca să mă bucure și eu trebuie să-i amintesc periodic că am intoleranță”, povestește amuzată.
Nu se cunosc în mod clar motivele apariției intoleranței la gluten. Spre deosebire de boala celiacă, care este auto-imună și apare ca urmare a unei mutații genetice, intoleranța la gluten se poate dezvolta fără cauze evidente.
„Ultimele cercetări presupun că nu glutenul ar cauza intoleranța, ci unii carbohidrați care se află în mod natural în cereale, care nu sunt asimilați de organism și staționează în tractul digestiv”,
spune Maria-Victoria Racu.
Ea recomandă celor care au dubii să ducă un jurnal alimentar ca să-și dea seama ce alimente le provoacă reacții neplăcute. Pentru a determina dacă este vorba despre boala celiacă, se fac teste genetice și la anticorpi. Dacă nu sunt prezenți anticorpi, dar simptomele de disconfort persistă, se presupune că este vorba de intoleranță non-celiacă la gluten.
Cum se trăiește cu boala celiacă
Diferită este, însă, experiența unei persoane celiace pentru care și o cantitatea infimă de gluten poate fi periculoasă. Grupul „Copii cu intoleranta la histamina,la lactoza,boala celiaca si alte alergii” este o comunitate de părinți ai căror copii suferă, printre altele, de intoleranță celiacă la gluten.
În încercarea de a povesti în acest material istoria unui copil celiac din Moldova, am apelat la comunitatea de femei de pe grupul Ask a Woman. Întrebate cum se trăiește în Moldova cu intoleranță la gluten, câteva mame au punctat în comentarii câteva probleme cu care se confruntă:
- „Lipsa produselor în magazine, centre comerciale sau instituții de stat. E foarte dificil cu asemenea restricții să poți alimenta un copil în Moldova.”
- „Deși avem producători autohtoni, ei nu dispun de certificare: la producătorii de făină fără gluten nu putem avea siguranța că pe aceeași linie nu trec cereale cu gluten.”
- „Nu toate analizele medicale sunt acoperite de polița de asigurare, fiind destul de costisitoare.”
- „Implicarea inclusiv a pediatrului-gastrolog în studiul acestei probleme de sănătate. Medici de acest fel sunt foarte puțini.”
Contactate pentru a împărtăși istoria copiilor lor cu intoleranță la gluten, aceste femei au preferat să nu apară public. Ele au motivat că, deocamdată, problema este prea puțin cunoscută atât în comunitatea medicală de la noi, cât și în societate, și preferă să nu expună afecțiunea copiilor lor.
În ce produse nu te-ai aștepta să găsești gluten
Pe lângă pâinea albă, paste și biscuiți, glutenul se găsește adesea și în sosul de soia sau alte sosuri pentru salate, unele amestecuri de condimente, unele chipsuri, bere și alte tipuri de produse alcoolice, unele cărnuri procesate.
De aceea pe etichetele multor produse o să găsești mențiunea că ar putea să aibă urme de gluten sau alți alergeni, ca persoanele intolerante la gluten să nu le consume din greșeală. Alți producători au prins trendul și includ pe etichetă mențiunea „fără gluten”, chiar dacă acele produse în principiu nu-l pot avea. Humusul, făcut din năut, nu poate avea gluten.
„Din 11 noiembrie 2023 vor fi modificate cerințele pentru marcarea produselor de pe rafturile noastre, care vor trebui să corespundă standardelor europene”, spune nutriționista. Astfel, producătorii vor avea voie să includă eticheta „Fără gluten” doar dacă cantitatea de gluten nu depășește norma admisibilă, prevăzută de noua legislație.
Alternative accesibile
Poate fi complicat pentru o persoană cu intoleranță, mai ales în localitățile unde nu există magazine specializate, să găsească produse fără gluten. Există, însă, alternative accesibile. „Suntem o țară care mănâncă plăcinte, dar care mănâncă și mămăligă”, spune specialista. Cerealele ca porumbul, sorgul, quinoa, hrișca, amarantul, orezul, dar și soia, năutul, mazărea sau fasolea nu au gluten.
Citește și Fasolea versus quinoa: ce „superfood” găsești la Piața Centrală
Deși ovăzul nu conține gluten la origine, pe rafturile magazinelor vedem că acesta îl conține. „Uneori are loc contaminarea încrucișată, când ovăzul este depozitat sau măcinat împreună cu alte cereale cu gluten, ai cărui particule ajung în ovăz. Producătorii marchează ovăzul ca fiind fără gluten atunci când au avut grijă ca această contaminare să nu aibă loc”, explică experta. Pentru a te asigura că ovăzul nu este contaminat, cel mai bine e să citești eticheta.
Glutenul: „otravă” sau compus alimentar esențial?
Pe lângă indicațiile medicale, unii aleg să nu consume gluten din proprie dorință. Glutenul și pâinea albă au asocieri negative pentru unii oamenii pasionați de un mod sănătos de viață, care-l aseamănă cu zahărul, de exemplu.
„Dacă nu suferim de boala celiacă sau de intoleranță la gluten, nu există niciun argument științific sau studiu care ar confirma că evitarea glutenului este binevenită pentru sănătatea sau greutate”, punctează Maria-Victoria Racu. Ea atenționează că multe companii au transformat regimul fără gluten într-un trend, similar cu cel fără lactoză, care la fel nu are o bază științifică.
„Cerealele integrale sunt o sursă de vitamine din grupul B, acid folic, riboflavină, niacină. Iar unele cereale sunt fortificate cu calciu și vitamina D”, explică nutriționista. Excluderea neargumentată a produselor care au gluten: grâu (paste, couscous), ovăz, bulgur, secară, poate crea deficiențe nutriționale.
