Chiar dacă la aceste alegeri generale locale ne putem lăuda cu creșterea numărului femeilor în calitate de candidate pentru funcțiile de primare și consiliere, încă mai vorbim despre inegalitate de gen în societatea noastră.
Cu toate acestea, există oameni în localitățile din țară care încearcă să facă o schimbare.
Picturi despre problemele satului
Un exemplu este Stas Cebotari, director executiv la Centrul de Dezvoltare Durabilă și Inovare Civică din Drochia. Acesta a implementat în 2023 un proiect numit „People in Action”. Unul dintre scopurile acestuia era ca locuitorii din trei sate din raionul Drochia (Șuri, Chetrosu și Drochia) să fie sensibilizați despre drepturile egale dintre femei și bărbați. Stas povestește că tinerii implicați au făcut trei picturi murale în aceste trei sate și au reflectat problemele specifice comunităților. „În satul Drochia am descoperit faptul că persoanele din grupurile etnice minoritate erau excluse. Prin pictură noi am încercat să reproducem această problemă și să arătăm soluția ei”, spune Stas.
Potrivit lui, pentru tineri, egalitate de gen înseamnă oportunități egale pentru toți și acces egal pentru fiecare persoană la aceste oportunități. „Când vorbim despre acest subiect, este important să punctăm și incluziunea socială pentru a dezvolta comunități durabile și echitabile pentru toți cetățenii”, a declarat tânărul Stas Cebotari.
Educație prin teatrul de umbre
Tot la Nord, Asociația Anima a făcut o piesă de teatru prin umbre pentru a ajuta tinerii să înțeleagă ce înseamnă să fii egal în drepturi. Asociația condusă de Nonna Mihalcean lucrează mai bine de zece ani în domeniul de tineret în nordul țării, iar acest proiect li s-au părut unul inovativ și o bună oportunitate să familiarizeze tinerii cu ce înseamnă stereotipurile și prejudecățile de gen. „Am pus în scenă o piesă de opt minute în care au jucat tinerii. Tot ei au fost regizori și scenariști. E o istorie despre o fată și un băiat care pe parcursul vieții lor au întâmpinat diferite dificultăți din cauza rolurilor de gen”, spune Nonna.
Ulterior, piesa de teatru a fost filmată și folosită ca material didactic pentru alți tineri din nordul țării. Aceștia au analizat subiectul, ca într-un final, „să înțeleagă ce putem schimba în societate ca să trăim altfel”, explică Mihalcean. Aceasta consideră o astfel de metodă de a comunica cu tinerii a fost eficientă și merită să fie preluată, pentru că „tânărul privește, se vede în umbra ceea și începe să gândească un pic”.
Citește și „Egalitatea de gen este percepută corect de către tânăra generație.” Nonna Mihalcean și teatrul de umbre de la Bălți
Concepțiile patriarhale persistă într-o bună parte a populației. Peste 50% din populație este totalmente sau mai degrabă de acord că este datoria femeilor să se ocupe mai mult de treburile casnice, iar peste 60% – că este mai mult de datoria bărbatului să aducă bani în casă, în plus, 54,5% dintre respondenți consideră că destinul femeii este familia și gospodăria. Asta a arătat raportul publicat în noiembrie 2023 de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare în cadrul procesului de monitorizare a alegerilor generale locale din 2023 din perspectiva de gen.
„Angajații statului de la nivelul local sunt mai puțin informați despre egalitatea de gen”
Primăria Bălți, în ultimii doi ani, „a încercat cel puțin să implementeze politici ce țin de egalitatea de gen, dar oamenii simpli nu au văzut un rezultat palpabil”. Aceasta este concluzia Vioricăi Postolachi, directoarea executivă a „AO Nord Press Club”. „De așa ceva ne-am săturat cam cu toții. Că avem ani la rând doar pe hârtie anumite lucruri puse. Păcat, pentru că politici sunt și bune, dacă ne-am apuca să le implementăm, eu cred că am avea și rezultate foarte bune”, spune jurnalista.
Viorica povestește că, pentru a sensibiliza opinia publică despre egalitatea de gen, instituția de presă la care lucrează a făcut mai multe reportaje și emisiuni în care au arătat istorii de succes. „Am vorbit despre oameni care au reușit, în pofida unor circumstanțe. La emisiuni am invitat experți și reprezentanți ai structurilor de stat care răspund de aceste politici. Spre marea noastră uimire, angajații statului de la nivelul local sunt mai puțin informați despre egalitatea de gen”, spune jurnalista.
Totuși, specialista a observat că nordul a făcut progres în egalitatea de gen. „Avem mai multe femei primare, mai multe femei care se implică în procesul decizional în calitate de consiliere. Zece ani în urmă nu era atât de vizibil. Iar oamenii spun că există deja un rezultat palpabil, că femeile se implică mai mult în unele domenii”, concluzionează Postolachi.
22,5 % din primarii aleși în 2015 au fost femei,
iar la alegerile generale de anul acesta,
rata a ajuns la 24%. Experții prognozează că în Moldova numărul femeilor care dețin funcția de primară va atinge ponderea de 30% în 2035.
Probleme de egalitate de gen care nu apar în nicio strategie
Doina Pantaz, directoarea Grupului de Acțiune Locală „Trei Coline” care funcționează în zece sate din raioanele Rezina, Șoldănești și Telenești, spune că, datorită proiectului pe care l-a făcut, femeile au aflat că există egalitate de gen și șanse și că, de fapt, lor li se încalcă multe drepturi. „Inegalitatea înseamnă că o mamă nu poate merge cu căruciorul pe trotuar. Că nu există apeduct și canalizare, iar femeia trebuie să aducă apă de la fântână. Sunt lucruri din rutină, dar în care ni se încalcă drepturile”, explică Doina. 
Citește și „Viața femeii nu se termină acolo unde se sfârșește ograda”: cum Doina Pantaz încurajează femeile din zece sate
Apoi, următorul pas făcut a fost ca toate aceste probleme să fie abordate în planurile și strategiile locale. „Pentru că în toate aceste strategii nu erau trecute aceste probleme și nu erau acțiuni de promovare a egalității de șanse. La prima etapă le-am identificat și urmează să găsim resurse ca aceste acțiuni să fie implementate”, a spus Doina Pantaz.
Parcursul nostru european
Aceste proiecte au fost realizate în cadrul proiectului „Parteneriate pentru liderismul femeilor și bună guvernare”, implementat de Fundația „Friedrich Ebert” Moldova și AO „Institutum Virtutes Civilis”, cu suportul financiar al Uniunii Europene și Fundației „Friedrich Ebert”.
Liliana Palihovici, președinta AO „Institutum Virtutes Civilis” consideră că, atât timp cât societatea nu înțelege că prin limitarea drepturilor unei femei, societatea are de pierdut. „Pierde în bani, pierde în posibilități de dezvoltare. Vom trăi așa cum trăim. Dacă suntem o societate care are o rată înaltă a discriminării atunci suntem o societate care nu-i pe deplin democratică, suntem o societate care are mari restanțe și la capitolul dezvoltare economică”.
Asemenea inițiative locale ca ale lui Stas Cebotari, Nonna Mihalcean, Viorica Postolachi și Doina Pantaz „sunt o formă prin care noi putem contribui la parcursul european al Republicii Moldova”. „Atunci când spunem că vrem o Moldovă europeană, ne gândim cum putem pune umărul. În felul acesta am reușit să susținem niște inițiative locale care schimbă percepțiile în comunitate”, concluzionează Palihovici.
